1,362 matches
-
3.3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic precar, pe o lungă perioadă de timp, în urma fenomenului de glicozilare proteică, se produce o importantă depunere de material PAS+, colesterol
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
non-invazive radioizotopice, monito- rizare Holter pentru determinarea IMS, dar și angiografia coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management al bolii cardiovasculare Din cauza etiologiei plurifactoriale a afectării cardiovasculare în diabet
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
trecut sau în prezent), hipertrofia ventriculară stângă (diagnosticată prin ECG) și durata prezenței în programul de dializă cronică tabelul II. De asemenea, BPA la acești pacienți se asociază cu niveluri sangvine reduse ale parathormonului și ale albuminei, precum și cu TA diastolică predialitică redusă [OHare et al., 2002]. Din nou, ca și studiul HEMO, nivelul seric al colesterolului și trigliceridelor nu se asociază cu BPA la populația cu uremie cronică. Trebuie remarcat însă că în cele două studii mari prezentate mai sus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
dintre vârstă și indexul cardiac, precum și corelația dintre vârstă și creșterea, indusă de exercițiul fizic, a presiunii în capilarul pulmonar blocat. În plus, studiul a demonstrat o corelație semnificativă a vârstei cu presiunea undei de puls, precum și cu alterarea funcției diastolice apreciate prin raportul E/A. Concluzia a fost că îmbătrânirea asociază scăderea debitului cardiac și creșterea presiunii în artera pulmonară, asociate acti- vității fizice, ca o consecință a creșterii rezistenței vasculare pulmonare și a presiunilor de umplere ventriculare (5). Limitarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
risc „non-optim”, Berry și colaboratorii săi au încadrat în această categorie subiecții nefumători, fără diagnostic de DZ, dar cu valori ale colesterolului total cuprinse în intervalul 180 -199 mg/dl, sau TA sistolică între 120 i 139 mmHg, sau TA diastolică între 80 i 89 mmHg fără tratament antihipertensiv. Riscul a fost considerat crescut pentru subiecții nefumători, fără DZ, cu valori ale colesterolului total de 200-239 mg/dl, sau ale TA sistolice de 140-159 mmHg, sau ale TA diastolice de 90-99
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
sau TA diastolică între 80 i 89 mmHg fără tratament antihipertensiv. Riscul a fost considerat crescut pentru subiecții nefumători, fără DZ, cu valori ale colesterolului total de 200-239 mg/dl, sau ale TA sistolice de 140-159 mmHg, sau ale TA diastolice de 90-99 mmHg, fără tratament antihipertensiv. Factorii de risc majori au fost statusul de fumător, DZ, hipercolesterolemia sub tratament, cu valori ale colesterolului total peste 240 mg/dl, sau hipertensiunea arterială (HTA) sub tratament, sau TA sistolică > 160 mmHg, sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
este factor de risc independent puternic pentru boli cardiovasculare (41). Studiile actuale arată că tratamentul HTA sistolice izolate la vârstnici reduce riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare și scade morbi-mortalitatea la acest segment populațional. În schimb, valoarea prognostică a TA diastolice este mai redusă. Valori ale TA diastolice peste 90 mmHg și sub 70 mmHg se asociază cu un risc mai ridicat de evenimente adverse (41). La hipertensivii vârstnici, presiunea pulsului, și nu TA medie este factor predictiv de evenimente cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
boli cardiovasculare (41). Studiile actuale arată că tratamentul HTA sistolice izolate la vârstnici reduce riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare și scade morbi-mortalitatea la acest segment populațional. În schimb, valoarea prognostică a TA diastolice este mai redusă. Valori ale TA diastolice peste 90 mmHg și sub 70 mmHg se asociază cu un risc mai ridicat de evenimente adverse (41). La hipertensivii vârstnici, presiunea pulsului, și nu TA medie este factor predictiv de evenimente cardiovasculare și mortalitate. La niveluri similare ale TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
un risc mai ridicat de evenimente adverse (41). La hipertensivii vârstnici, presiunea pulsului, și nu TA medie este factor predictiv de evenimente cardiovasculare și mortalitate. La niveluri similare ale TA sistolice, riscul crește cu atât mai mult cu cât TA diastolică este mai mică, deci cu cât presiunea pulsului este mai mare. Presiunea pulsului, care reflectă rigiditatea arterială legată de vârstă, este așadar un predictor mai puternic decât TA diastolică după vârsta de 60 de ani (44). Pacientul vârstnic cu medicație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
TA sistolice, riscul crește cu atât mai mult cu cât TA diastolică este mai mică, deci cu cât presiunea pulsului este mai mare. Presiunea pulsului, care reflectă rigiditatea arterială legată de vârstă, este așadar un predictor mai puternic decât TA diastolică după vârsta de 60 de ani (44). Pacientul vârstnic cu medicație antihipertensivă prezintă un risc mai mare de a dezvolta hipotensiune arterială ortostatică și postprandială comparativ cu adultul tânar. Un aspect particular este și pseudohipertensiunea, care poate fi confirmată prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
sindroame coronariene acute (5,6). În plus, prevalența ridicată a simptomatologiei nespecifice și atipice contribuie la creșterea incidenței infarctului miocardic nediagnosticat, de la aproximativ 25% la adultul tânăr la peste 60% la subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Disfuncția diastolică a ventriculului stâng, legată de vârstă, la care se adaugă creșterea impedanței la ejecția ventriculară stângă determinată de creșterea rigidității arteriale și scăderea contractilității ventriculare, predispun pacientul vârstnic la dezvoltarea simptomelor de insuficiență cardiacă la debutul infarctului miocardic acut (89
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
care atestă afectarea funcției sistolice (39,40). În schimb, măsurarea unor parametri independenți de sarcină (relația velocitate de scurtare a fibrei miocardice corectată pentru frecvența cardiacă -stres circum- ferențial telesistolic sau elastanța telesistolică) nu confirmă diferențe semnificative tânăr-vârstnic (41). Funcția diastolică Este în mod evident alterată la vârstnic, și anume umplerea precoce protodiastolică. La vârstnicul de 80 de ani se reduce până la 50% comparativ cu o persoană tânără. Substratul este modificarea de structură VS, scleroza valvelor mitrale cu alungirea timpului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
în mod evident alterată la vârstnic, și anume umplerea precoce protodiastolică. La vârstnicul de 80 de ani se reduce până la 50% comparativ cu o persoană tânără. Substratul este modificarea de structură VS, scleroza valvelor mitrale cu alungirea timpului de umplere diastolică. Un mecanism particular este încetinirea activării Ca2+ din sistola precedentă, sugerat de faptul că parametrii se ameliorează semnificativ dacă este influențată expresia pompei de transport a calciului din reticulul sarcoplasmatic (SERCA2a) (42). Antrenamentul fizic are capacitatea de a stimula eliberarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
tardivă telediastoică rămâne adecvată datorită contracției atriale eficiente. De aceea, vârstnicul are frecvent hipertrofie atrială (35). Alte modificări cardiace legate de vârstă sunt: -remodelarea atrială - hipertrofie, fibroză, dilatarea atriului stâng; absența modificărilor evidente în atriul drept; -hipertensiunea pulmonară secundară disfuncției diastolice VS cu creșterea presiunilor de umplere, dar și a modificărilor morfo-funcționale de parenchim și vase pulmonare; -scleroza și calcificarea valvelor mitrală și aortică, calcificări de inel valvular, cu apariția mai frecventă a stenozei aortice și a insuficienței mitrale degenerative; insuficiența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
contracției atriale), iar 50% dintre vârstnici au suflu sistolic gradul I -II (37); -flux coronarian normal în repaus în absența bolii coronariene, dar creșterea duratei de contracție și scurtarea diastolei la orice nivel al frecvenței cardiace, asociată cu scăderea presiunii diastolice aortice, afectează perfuzia coronariană; -raportul cerere-ofertă de oxigen afectat de creșterea masei VS, scăderea rezervei de flux coronarian; -modificările degenerative din țesutul excito-conductor - reducerea numărului de celule pacemaker din nodul sinusal, semnificativă peste vârsta de 70 de ani, acumularea de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
la nivelul aortei ascendente și în funcție de vârstă (52) ( figura 2.2): -tipul C (young) - apare la subiecți tineri (sub 30 ani), normotensivi, și se caracterizează prin vârf sistolic precoce (P1), urmat de o ascensiune sistolică tardivă (P2) și o undă diastolică evidentă; -tipul A (old ) - apare la vârstnici, dar și în HTA și se caracterizează prin „umăr” sistolic precoce, urmat de un vârf sistolic tardiv, cu undă diastolică puțin evidentă; -tipul B - forme intermediare ale curbei presionale. Funcția arterială este complexă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
sistolic precoce (P1), urmat de o ascensiune sistolică tardivă (P2) și o undă diastolică evidentă; -tipul A (old ) - apare la vârstnici, dar și în HTA și se caracterizează prin „umăr” sistolic precoce, urmat de un vârf sistolic tardiv, cu undă diastolică puțin evidentă; -tipul B - forme intermediare ale curbei presionale. Funcția arterială este complexă și nu poate fi descrisă cu ajutorul unui singur parametru. Caracterizarea cât mai completă presupune indici variați, nici unul perfect. Subiectul a fost dezbătut la „Simpozionul Satelit al Conferinței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
limitate. S-a documentat însă reducerea cu 45% a complianței venelor gambei, cu reducerea concomitentă a răspunsului capacitiv. Ortostaza va determina dezactivarea baroreceptorilor și favorizarea hipotensiunii arteriale ortostatice. Reducerea capacitanței crește presarcina și explică presiunile crescute de umplere caracteristice IC diastolice. Venele membrului inferior sunt modificate și structural, fiind observată îngroșarea peretelui, ca mecanism compensator de reducere a presiunilor hidrostatice din cursul ortostatismului. Din contra, venele centrale devin subțiri și ușor distensibile. De importanță particulară este modificarea de volum sanguin cantonat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
în telesistolă (augmentare). Modificarea, frecventă la vârstnici, determină: -creșterea TA sistolice cu cel puțin 40-50 mmHg și risc de HTA sistolică izolată; -TA centrală aortică crescută, superioară celei măsurate convențional; -profil tensional particular, cu creșterea TA diferențiale prin scăderea TA diastolice; -creșterea TA diferențiale influențează direct hemodinamica cerebrală și renală, substrat al declinului funcției renale - scăderea clearence-ului de creatinină, microalbuminurie, și cerebrale - alterare status cognitiv și intelectual; -scăderea TA diastolice care compromite perfuzia miocardică, scade rezerva de flux coronarian, favorizează afectarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
convențional; -profil tensional particular, cu creșterea TA diferențiale prin scăderea TA diastolice; -creșterea TA diferențiale influențează direct hemodinamica cerebrală și renală, substrat al declinului funcției renale - scăderea clearence-ului de creatinină, microalbuminurie, și cerebrale - alterare status cognitiv și intelectual; -scăderea TA diastolice care compromite perfuzia miocardică, scade rezerva de flux coronarian, favorizează afectarea coronariană; -creșterea variabilității TA pe termen scurt și lung - crește riscul de AVC (61); -hipotensiune arterială ortostatică prin afectarea funcției baroreceptorilor, agravată de alterările sistemului venos. Studiile epidemiologice la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
perfuzii coronariene deficitare și ale rezervei scăzute de flux coronarian (prin alterarea vasodilatației), chiar în prezența coronarelor normale sau cu leziuni nesemnificative; -postsarcina crescută acționează asupra unui VS deja hipertrofiat, astfel încât trecerea spre hipertrofie patologică este facilă și antrenează disfuncție diastolică și ulterior sistolică; -alterarea funcției cardiace, latentă în repaus, devine manifestă la efort sau la orice echivalență de efort. Vârstnicul are frecvent dispnee și îi scade toleranța la efort; -afectarea intrinsecă a structurilor cardiace crește riscul de aritmii și valvulopatii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
Creșterea în greutate interdialitică. Limitarea acesteia atenuează creșterea interdialitică a TA și permite o rată mai redusă a ultrafiltrării în cursul dializei, ceea ce previne hipotensiunea. 5. Concentrația calciului în baia de dializă. Argiles et al. [1993] au observat scăderea TA diastolice după un an de dializă, prin folosirea unei soluții de dializă cu concentrație redusă de calciu (1,25 mmol/l), fără ca episoadele de hipotensiune intradialitice să fie mai numeroase. 6. Fenomenul de latență (lag phenomenon) descris de Charra et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică. În general, simptomele la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]