959 matches
-
pot întrebuința și fără pronume reflexiv (deci, la diateza activă), dar întrebuințarea curentă, ca și specifică, este însoțirea lor cu un pronume reflexiv; aceasta permite considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se speria) ca variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reflexiv; aceasta permite considerarea sintagmelor pronume reflexiv + verb (a se bucura, a se speria) ca variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă în legătură, la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variante primare (la diateza dinamică), iar întrebuințarea lor fără pronume reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă în legătură, la aceste verbe, cu conținutul semantic al diatezei dinamice, dar dezvoltată ca o trăsătură semantică lexico-gramaticală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă în legătură, la aceste verbe, cu conținutul semantic al diatezei dinamice, dar dezvoltată ca o trăsătură semantică lexico-gramaticală, de gradul II, tocmai datorită întrebuințării curente, ca variantă primară, a structurilor pronominale. În funcție de conținutul lor lexical, verbele din această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității” sau complementare „subiectivității”17: - eventiv: a se cuminți, a se înroși, a se întrista etc. - pasiv: a se speria Întrebuințate fără pronume reflexiv, aceste verbe dezvoltă, în interiorul diatezei active, sensul „factitiv”: a se cuminți ® a-l cuminți = a-l face să se cumințească a se speria ® a-l speria = a-l face să se sperie La verbele care dezvoltă sensul „+pasiv”, în varianta nepronominală, odată cu înlocuirea trăsăturii semantice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
O comportare similară caracterizează verbul a-și aminti (și locuțiunea a-și aduce aminte), fără însă ca subiectivitatea asigurată de pronumele reflexiv să-i anuleze „tranzitivitatea”, impusă de nevoia descrierii unor limite exterioare sferei subiectului, ceea ce și face ca sintagma diatezei dinamice să cuprindă trei termeni obligatorii. La diateza dinamică, în semantica verbului coexistă trăsătura „subiectiv” cu trăsătura „obiectiv”: El își amintește (de) anii copilăriei. șsubiectț șverb predicatț șobiect (c. direct/indirect)ț La diateza activă, în semantica verbului coexistă trăsăturile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și locuțiunea a-și aduce aminte), fără însă ca subiectivitatea asigurată de pronumele reflexiv să-i anuleze „tranzitivitatea”, impusă de nevoia descrierii unor limite exterioare sferei subiectului, ceea ce și face ca sintagma diatezei dinamice să cuprindă trei termeni obligatorii. La diateza dinamică, în semantica verbului coexistă trăsătura „subiectiv” cu trăsătura „obiectiv”: El își amintește (de) anii copilăriei. șsubiectț șverb predicatț șobiect (c. direct/indirect)ț La diateza activă, în semantica verbului coexistă trăsăturile „factitiv” și „obiectiv”: „El îi amintește șâl face
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectului, ceea ce și face ca sintagma diatezei dinamice să cuprindă trei termeni obligatorii. La diateza dinamică, în semantica verbului coexistă trăsătura „subiectiv” cu trăsătura „obiectiv”: El își amintește (de) anii copilăriei. șsubiectț șverb predicatț șobiect (c. direct/indirect)ț La diateza activă, în semantica verbului coexistă trăsăturile „factitiv” și „obiectiv”: „El îi amintește șâl face să-și aminteascăț (de) anii copilăriei.” Verbele a coborî și a urca înscriu, prin diateză, trăsătura semantică „subiectivitate”, implicită în conținutul lor lexical (Turmele coboară/urcă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
anii copilăriei. șsubiectț șverb predicatț șobiect (c. direct/indirect)ț La diateza activă, în semantica verbului coexistă trăsăturile „factitiv” și „obiectiv”: „El îi amintește șâl face să-și aminteascăț (de) anii copilăriei.” Verbele a coborî și a urca înscriu, prin diateză, trăsătura semantică „subiectivitate”, implicită în conținutul lor lexical (Turmele coboară/urcă), în perspectiva trăsăturii „+uman”: se coboară, se urcă (în întrebuințări stilistice): Mihai s-a urcat pe muntele acela. Prin diateza dinamică, aceste verbe își anulează și trăsătura semantică „+obiectiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copilăriei.” Verbele a coborî și a urca înscriu, prin diateză, trăsătura semantică „subiectivitate”, implicită în conținutul lor lexical (Turmele coboară/urcă), în perspectiva trăsăturii „+uman”: se coboară, se urcă (în întrebuințări stilistice): Mihai s-a urcat pe muntele acela. Prin diateza dinamică, aceste verbe își anulează și trăsătura semantică „+obiectiv”, corespunzătoare sensului „a transporta”: în jos (a coborî bagajele)/ân sus (a urca bagajele). Verbele din cea de-a doua clasă se disting de celelalte verbe prin două particularități: • Varianta primară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbe își anulează și trăsătura semantică „+obiectiv”, corespunzătoare sensului „a transporta”: în jos (a coborî bagajele)/ân sus (a urca bagajele). Verbele din cea de-a doua clasă se disting de celelalte verbe prin două particularități: • Varianta primară este sintagma diatezei active; verbul însoțit de pronume este o variantă derivată, la fel ca variantele diatezei reflexive, reciproce etc.: El folosește calculatorul. ® El se folosește de calculator. • Trăsătura semantică „+subiectivitate” a verbului întrebuințat cu pronume reflexiv, în complementaritate cu trăsătura „+obiectiv”, comună
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coborî bagajele)/ân sus (a urca bagajele). Verbele din cea de-a doua clasă se disting de celelalte verbe prin două particularități: • Varianta primară este sintagma diatezei active; verbul însoțit de pronume este o variantă derivată, la fel ca variantele diatezei reflexive, reciproce etc.: El folosește calculatorul. ® El se folosește de calculator. • Trăsătura semantică „+subiectivitate” a verbului întrebuințat cu pronume reflexiv, în complementaritate cu trăsătura „+obiectiv”, comună ambelor întrebuințări (cu și fără pronume reflexiv, adică dinamic sau activ), rămâne autonomă față de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
loc o schimbare de perspectivă a subiectului vorbitor; se trece de la interesul arătat obiectului: Maria îngrijește trandafirii. la un interes deosebit arătat subiectului activității: Maria se îngrijește de trandifiri. Din această dezvoltare și manifestare deosebită a raportului semantic, rezultă că diateza dinamică este o categorie în același timp (pentru mai multe clase de verbe) lexico-gramaticală și (pentru alte verbe) gramaticală; este o categorie lexico-gramaticală la verbele a căror sintagmă primară implică prezența cvasiobligatorie a pronumelui reflexiv (a se coborî, a se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexico-gramaticală la verbele a căror sintagmă primară implică prezența cvasiobligatorie a pronumelui reflexiv (a se coborî, a se întrista, a se speria etc.) și este o categorie gramaticală pentru verbele a căror variantă primară de întrebuințare este situarea lor la diateza activă (a achita/a se achita, a îngriji/a se îngriji etc.). Deosebirile semantice dintre verbele la diateza dinamică, însoțite și de deosebiri de organizare a sintagmei, permit identificarea a trei valori: 1. dinamic obiectiv (cu un subiect obligatoriu) A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrista, a se speria etc.) și este o categorie gramaticală pentru verbele a căror variantă primară de întrebuințare este situarea lor la diateza activă (a achita/a se achita, a îngriji/a se îngriji etc.). Deosebirile semantice dintre verbele la diateza dinamică, însoțite și de deosebiri de organizare a sintagmei, permit identificarea a trei valori: 1. dinamic obiectiv (cu un subiect obligatoriu) A ® B El se folosește de naivitatea mea. 2. dinamic subiectiv (absolutizarea subiectivității) ¬ A ® El se fâstâcește. 3. dinamic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însoțite și de deosebiri de organizare a sintagmei, permit identificarea a trei valori: 1. dinamic obiectiv (cu un subiect obligatoriu) A ® B El se folosește de naivitatea mea. 2. dinamic subiectiv (absolutizarea subiectivității) ¬ A ® El se fâstâcește. 3. dinamic pasiv (diateza medie) (există o cauză exterioară) A ¬ B El se sperie de orice. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, diateza dinamică se opune celorlați termeni exclusiv la nivel gramatical, numai când caracterizează verbele din cea de-a doua clasă; la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obligatoriu) A ® B El se folosește de naivitatea mea. 2. dinamic subiectiv (absolutizarea subiectivității) ¬ A ® El se fâstâcește. 3. dinamic pasiv (diateza medie) (există o cauză exterioară) A ¬ B El se sperie de orice. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, diateza dinamică se opune celorlați termeni exclusiv la nivel gramatical, numai când caracterizează verbele din cea de-a doua clasă; la aceste verbe, sensul „subiectivitate” nu influențează și nu este nici într-un mod influențat de conținutul lexical al verbului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A ® B El se folosește de naivitatea mea. 2. dinamic subiectiv (absolutizarea subiectivității) ¬ A ® El se fâstâcește. 3. dinamic pasiv (diateza medie) (există o cauză exterioară) A ¬ B El se sperie de orice. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, diateza dinamică se opune celorlați termeni exclusiv la nivel gramatical, numai când caracterizează verbele din cea de-a doua clasă; la aceste verbe, sensul „subiectivitate” nu influențează și nu este nici într-un mod influențat de conținutul lexical al verbului, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celorlați termeni exclusiv la nivel gramatical, numai când caracterizează verbele din cea de-a doua clasă; la aceste verbe, sensul „subiectivitate” nu influențează și nu este nici într-un mod influențat de conținutul lexical al verbului, prin trecerea de la o diateză la alta. La aceste verbe, diateza dinamică se opune diatezei active, prin prezența morfemului se: El a îngrijit copilul. - activ El s-a îngrijit de copil. - dinamic iar celorlalte diateze prin depășirea corespondenței în număr și persoană la termenii sintagmei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai când caracterizează verbele din cea de-a doua clasă; la aceste verbe, sensul „subiectivitate” nu influențează și nu este nici într-un mod influențat de conținutul lexical al verbului, prin trecerea de la o diateză la alta. La aceste verbe, diateza dinamică se opune diatezei active, prin prezența morfemului se: El a îngrijit copilul. - activ El s-a îngrijit de copil. - dinamic iar celorlalte diateze prin depășirea corespondenței în număr și persoană la termenii sintagmei. Termenul al treilea se sustrage continuității
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din cea de-a doua clasă; la aceste verbe, sensul „subiectivitate” nu influențează și nu este nici într-un mod influențat de conținutul lexical al verbului, prin trecerea de la o diateză la alta. La aceste verbe, diateza dinamică se opune diatezei active, prin prezența morfemului se: El a îngrijit copilul. - activ El s-a îngrijit de copil. - dinamic iar celorlalte diateze prin depășirea corespondenței în număr și persoană la termenii sintagmei. Termenul al treilea se sustrage continuității de număr și persoană
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
influențat de conținutul lexical al verbului, prin trecerea de la o diateză la alta. La aceste verbe, diateza dinamică se opune diatezei active, prin prezența morfemului se: El a îngrijit copilul. - activ El s-a îngrijit de copil. - dinamic iar celorlalte diateze prin depășirea corespondenței în număr și persoană la termenii sintagmei. Termenul al treilea se sustrage continuității de număr și persoană caracteristică celorlalți termeni: Dinamic: El s-a îngrijit de copil./ Eu m-am îngrijit de copil/copii. șps.I,sg.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șps.I,sg.ț șps. III,sg./pl.ț șps.I, sgț șps.III, sg/plț Reflexiv: El s-a îngrijit de sine./ Eu m-am îngrijit de mine. șps.III,sg.ț șps.I,sg.ț Deosebirea de celelalte diateze care se caracterizează prin aceeași discontinuitate la nivelul termenului al treilea (al patrulea) este asigurată de funcția sintactică a acestui termen, totdeauna complement indirect, și de construirea lui cu prepoziția de. Dinamic: El s-a îngrijit de copil. Pasiv: Copilul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El s-a îngrijit de copil. Pasiv: Copilul s-a îngrijit (a fost îngrijit) de către ei. Reciproc: Ei s-au îngrijit unul pe altul. La verbele din prima clasă, la care „subiectivitatea” se dezvoltă ca sens lexico-gramatical de gradul II, diateza dinamică se opune diatezei active prin prezența morfemului se, care se opune unui pronume personal, însoțitor obligator al verbului la diateza activă: Mihai s-a întristat. Mihai l-a întristat pe Ion. și se opune celorlalte diateze, în sintagma cărora
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de copil. Pasiv: Copilul s-a îngrijit (a fost îngrijit) de către ei. Reciproc: Ei s-au îngrijit unul pe altul. La verbele din prima clasă, la care „subiectivitatea” se dezvoltă ca sens lexico-gramatical de gradul II, diateza dinamică se opune diatezei active prin prezența morfemului se, care se opune unui pronume personal, însoțitor obligator al verbului la diateza activă: Mihai s-a întristat. Mihai l-a întristat pe Ion. și se opune celorlalte diateze, în sintagma cărora verbul este însoțit de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]