654 matches
-
la iuțeală o carte care să compună un chip plauzibil, mândru și atrăgător al Ideii românești, am optat pentru șase tipuri (trei categorii) de feminitate exemplară. Trei castelane (Regina Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu) dotate din plin cu farmec, senzualism, dibăcie diplomaticească și cultul voluptății, două țărănci fabuloase prin tăria martiriului asumat la modul biblic în cruzimile bolșevismului (Anița Nandriș-Cudla și Elisabeta Rizea) și acea sublimă efigie spirituală a umilinței, care a fost Alice Voinescu, își reuneau virtuțile într-o antologie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei ca obiect ce poate ci comercializat. Aici apare o chestiune legată de ideea meșteșugului: este în stare compozitorul să învețe ordinatorul cum să devină un meșteșugar priceput? Parte din această dibăcie aparține programatorului, care poate să fie sau nu un muzician. Restul sunt simple definiții. DARIA (ca și de alte lucrări recente) este o muzică stranie, chiar și pentru un ascultător avizat. Vocabularul, sintaxa, forma - toate sunt insolite, venite parcă din
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
despre el ca despre „poetul cenaclului”. Or, în portretul pe care i-l construiește Lovinescu, îl vom găsi pe Baltazar situat sub semnul anonimului. E vorba de intrarea lui la Sburătorul. Tânărul poet știe să se folosească politic și „cu dibăcie de factorul psihologic al misterului creat și susținut în jurul persoanei sale”. Înainte de a-și face apariția în persoană, poeziile lui, semnate, sosesc la cenaclu în „plicuri cu formate ciudate, cu fast de prezentare”, „pe căi misterioase”, câteva luni la rând
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
atât de mult timp în Parlament meritul este a i se atribui pe de altă parte influenței lui Rosetti, carele, ca șef - redactor al "Romînului" și ca prezident al Adunării s-a îngrijit de toate de câte Brătianu n-avea dibăcia sau timpul de a se îngriji. Ceea ce stătea îndărătul acestor doi n-a fost nicicând mai mult decât o gloată bine disciplinată, căreia - i lipseau atât talentele cât și caracterul. Cu atât mai dibaci erau însă membrii acestui partid în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe care unii încearcă prin toate mijloacele a o propaga în toată întinderea Romîniei? Sunt oameni cari nu se pot ridica decât prin dezordine, cari s-au însemnat prin ignoranță și incapacitatea lor în afaceri; dar în schimb, printr-o dibăcie nespusă, în intrigi suterane, în manopere perfide, în comploturi și conspirațiuni de orice fel. Mijlocul lor cel mai mare, unealta cea mai puternică este d' a excita grija în spirite și d' a provoca agitațiunea generală. Numai pescuind în apă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
improvizează prin comoțiuni violente. El este opera înceată și înțeleaptă a timpului. Țara v-a făcut experiența în decurs de șase ani și a văzut că n-ați învățat decât a vă rotunji averile pe spinarea ei. În această privință dibăcia voastră va fi o tristă lecțiune pentru generațiunile viitoare. Dacă vă va face bilanțul, el va fi scurt și dureros: mizerie înlăuntru! umilință în afară! Duceți-vă de unde ați venit! [14 februarie 1882] 55 {EminescuOpXIII 56} ["ÎN ZIUA OMINOASĂ "] În
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de stat, când pentru onoarea de-a încheia o convenție cu ministrul austriac se sacrificaseră interesele reale, economice ale țării pe zece ani înainte; a doua ediție a acelei arte diplomatice apărea in folio și consista în a schimba cu dibăcie suveranitatea pe Dunăre pe-un titlu. N-ar mai rămânea decât să ne proclamăm și împărăție, în schimb cu România întreagă, păstrîndu-ne pentru rezidarea mărimii noastre împărătești nemăsuratele întindere ale Fefeleiului. Fraza ne omoară pe noi, aparențele în locul fondului, în locul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
201} și constituie aproape un merit. Cele mai multe cărți, chiar elementare, dovedesc din contra că autorii lor nu sunt în stare nici să înțeleagă texte străine, necum să producă ceva de la dânșii. O a doua măsurătoare a gradului de cultură este dibăcia unui popor de-a substitui forței musculare agenți naturali, de-a crea și întrebuința mașini. Și aci vom constata că mașinele introduse sunt în genere puse în mișcare de mecaniciani străini și că românul e întrebuințat ca lucrător cu brațul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Austriei asemenea concesiuni, s-o facă încai în socoteala lor proprie și în schimbul unor compensații pe alte terene decât după bunul plac al unui ministru din București. Izolarea completă a României este așadar pe deplin esplicabilă. [10 februarie 1883] ["ADMIRABILA DIBĂCIE... Admirabila dibăcie a oamenilor noștri de stat fu în timpii din urmă atât de mare încît toate puterile întrunite în Conferență au fost în contra noastră și singurul nostru apărător - din ironie - Austria. Cabinetul din Viena pare a nu fi numai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
concesiuni, s-o facă încai în socoteala lor proprie și în schimbul unor compensații pe alte terene decât după bunul plac al unui ministru din București. Izolarea completă a României este așadar pe deplin esplicabilă. [10 februarie 1883] ["ADMIRABILA DIBĂCIE... Admirabila dibăcie a oamenilor noștri de stat fu în timpii din urmă atât de mare încît toate puterile întrunite în Conferență au fost în contra noastră și singurul nostru apărător - din ironie - Austria. Cabinetul din Viena pare a nu fi numai un escelent
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
închisoarea guvernului. Cuvântul exact pentru care acest renegat al elenismului a fost arestat și întemnițat nu se știe încă. Se zice cu toate astea că el însuși ar fi provocat arestarea și întemnițarea sa, pentru a amăgi cu mai multă dibăcie încă pe acei români cari, din București, visează la românizarea greco - românilor (?! ) din Macedonia și pentru a obține alte sume de bani. Se adaogă asemenea că se așteaptă trimiterea a sume mari din București, cari vor servi să cumpere autoritățile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care în satul lui, chiar și încălecate și pătrunse, nu știau mai mult decât să-și țină bărbații după umeri, abia întețindu-și, cu ochii strânși, răsuflarea, apucă bine, cu nădejde, parul fierbinte prin cămeșoaiele bărbătești și-l întărită cu dibăcie. Și deodată, pe când se strângea mai bine-n brațe cu bulgăroaica lui, muzica încetă și fata cea caldă și dulce se smulse de lângă el, repezindu-se la țăranul tînar de-alături, care o primi mușcîndu-i buzele subțiri și viclene. Altă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Femeia este aceea care acordă cea mai mare atenție funcției estetice a întregii activități a comunității. La noi în comună, la fiecare gospodărie, femeia se străduia să-i fie casa cât mai curată, cât mai împodobită cu lucruri făcute cu dibăcie și talent de mâinile ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu, Victoria Curcă, Soltana Melinte, Lenuța Neamțu, Maria Amariei, Ileana Stoica. La Lespezi: plapume - Aurica Ionescu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Numai Dumnezeu se teme de propria-I nemărginire. Oamenii tind spre ea. Moartea mea nu e importantă. Un inițiat! ― Faptul că știi prima noastră dogmă și că o răsucești în folosul dumitale nu poate fi decât o dovadă a unei dibăcii oarecare. Noi apreciem aici lucrurile construite pe temelii mai trainice. Vassur știa că primul moment dificil trecuse. La fel de bine știa însă că își folosise singurul atu, deși adevărata discuție nici nu începuse. ― Sfinția Ta... Nu am să mă las în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
într-adevăr o anumită putere asupra lor, dar nici eu nu sunt invincibil. Așa că, nu! Voi nu înțelegeți. Trebuie să-i faceți pe oameni să depindă de voi, de mâncarea pe care o produceți, de uneltele voastre... Acționând apoi cu dibăcie îi vom transforma după vrerea Domnului Dumnezeului nostru. - Dar de ce vrea El să-i schimbe pe oameni din moment ce noi suntem copiii lui? Nu de noi ar trebui să aibă grijă, apărîndu-ne de tot ce e străin și bucurîndu-se de smerenia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
creștet, se poziționa un mic recipient cu apă rece în care se turna cositorul topit într-o lingură mai mare. La momentul impactului, cositorul lua diferite forme, de cele mai multe ori relevate în visele de noapte, iar bunica le interpreta cu dibăcie în timp ce trebuia să bei de trei ori apă, din cele patru părți ale recipientului. Cred că eram cel mai docil client al bunicii, de fiecare dată o făceam în virtutea unui act responsabil, nu-mi era teamă și mă așezam cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier era atent personalizată, până și pănglicuța de pe cap avea ceva din rafinamentul și dibăcia mamei. Oricât de mult s-ar fi străduit mama să realizeze acele „punți de comunicare” cu noi, era evident că „vectorul” constant în stabilirea unui dialog sensibil și tangibil cerințelor și așteptărilor noastre, rămânea, prin excelență tata. Era un om
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
creștet, se poziționa un mic recipient cu apă rece în care se turna cositorul topit într o lingură mai mare. La momentul impactului, cositorul lua diferite forme, de cele mai multe ori relevate în visele de noapte, iar bunica le interpreta cu dibăcie în timp ce trebuia să bei de trei ori apă, din cele patru părți ale recipientului. Cred că eram cel mai docil client al bunicii, de fiecare dată o făceam în virtutea unui act responsabil, nu-mi era teamă și mă așezam cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier era atent personalizată, până și pănglicuța de pe cap avea ceva din rafinamentul și dibăcia mamei. Oricât de mult s-ar fi străduit mama să realizeze acele „punți de comunicare” cu noi, era evident că „vectorul” constant în stabilirea unui dialog sensibil și tangibil cerințelor și așteptărilor noastre, rămânea, prin excelență tata. Era un om
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
afli într-un pericol fizic. Ai impresia că o să mori strivit. Odată am crezut că șoldurile mi-au ieșit din articulații. Stai contorsionat și te gândești: «Doare!» Ești prins acolo, dar numai picioarele sunt în același loc. — Trebuie să ai dibăcia unui luptător profesionist. Nu v-ați săturat să călătoriți în fiecare zi într-un metrou plin până la refuz? Chiar m-am săturat. Luni dimineață mă gândesc mereu: «Astăzi nu mă duc...» (râde). Însă, cu toate că mintea spune: «Nici să nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Întâi mi-a venit în minte să-l îngrop chiar în cameră, apoi m-am gândit să-l scot afară și să-l arunc într-o fântână, într-o fântână înconjurată de nuferi albaștri. Dar câte calcule, câtă trudă și dibăcie îmi trebuiau ca să nu mă vadă nimeni! În plus, nu voiam, nu voiam s-O atingă vreo privire străină. trebuia să execut totul singur, cu propriile mele mâini. La dracu! La ce-mi servea să-I supraviețuiesc? Dar Ea? Nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
în efigie. {EminescuOpVIII 566} Am spus atuncea soției mele despre călătoria mea, ne-am pus în trăsura contelui și am purces, iară caii-i mâna servitorul său cel esperiat, care, afară de cunoștința misterelor bucătăriei și a camerăriei mai poseda și dibăcia de a mâna bine o păreche de cai. În curând am ajuns la moșie. O zidire masivă și mare căuta cu ferestrele sale negrite posomorât înaintea sa. Mai multe rânduri duple de arbori străvechi, cari pesemne fuseră odată tunși cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
telefon, am sunat-o pe Ina și i-am spus că renunț. A rămas și ea cu gura căscată, dar nu m-a dușmănit, nu mi-a cerut vreo explicație, nu s-a supărat sau, mai probabil, a ascuns cu dibăcie dezamăgirea produsă de un actor - pentru ea important - care o lasă în drum fără nici un fel de preaviz. Marinuș era la a doua fază pe care mi-o făcea, prima fusese chiar mai strașnică, dar, ciudat, eram cumva legat inexorabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
spre ea. Ți-ar conveni, nu-i așa? Să mă duci înapoi „acasă“, să-i chemi pe oamenii tăi și să vă duceți să faceți curățenie generală cât dorm eu. Și n-aș remarca niciodată diferența. Forme solide, modificate cu dibăcie peste noapte, date măsluite pe la spatele lor. Toate certitudinile o luau la vale. —Falsificarea dovezilor de la locul faptei, spuse el. Închise și deschise torpedoul Corollei. —Faptă? Cum adică? Ce faptă? Știi tu despre ce vorbesc. Umbli prin șanț și îndepărtezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Printre ele, cutii minuscule din lemn lăcuit, cu arabescuri de filigran de argint sau din porțelan pictat trezeau dorința de a le deschide și cerceta interiorul. Ambre galbene ca mierea, mari cât oul de porumbel, având în transparența lustruită cu dibăcie vinișoare și păienjenișuri de opacități alburii sau brun roșcate; chihlimbaruri întunecate, bătând în roșu, și ele neobișnuit de mari, puneau în evidență prin contrast peruzele de culoarea cerului, mergând până la verde sau lăptoase ca ceața dimineților de vară. Risipite, bucăți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]