4,059 matches
-
specializează în studiul latinei populare și redactează o teza de doctorat, La versione latină di Dioscoride. Tradizione manoscritta, critică di testo, cenno linguistico, pe care o va susține la Iași, în 1936. În 1935 și 1936 își va desăvârși pregătirea didactica la Seminarul Pedagogic Universitar, iar din toamna anului 1936 este încadrat asistent la Catedră de limbi clasice a Facultății de Litere și Filosofie ieșene. Colaborează la „Arhiva”, „Însemnări ieșene”, „Revista clasică”, „Revista critică”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
creștin, dat fiind că acele instrumente retorice erau considerate doar instrumente și nimic mai mult; sigur, suntem cu siguranță departe de severa angajare a lui Prudențiu sau a lui Paulin din Nola și chiar de poezia meditativă și de cea didactică pe care cultura creștină din Galia le elabora tocmai în cursul secolului al cincilea. Ansamblul operelor poetice ale lui Sidonius are așadar un caracter totalmente profan, iar grija exagerată, aproape sâcâitoare pentru formă, pentru limbajul prețios, de care dă dovadă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
problemele istoriei literaturii române, amintind în treacăt și discuțiile privitoare la principiile și metodele disciplinei. Mai târziu, exprimă elogii pentru Gustave Lanson, luat, se pare, ca model. Antrenat însă în activități numeroase și variate, între care a prevalat întotdeauna cea didactică, H. nu s-a realizat decât parțial ca istoric literar. Preocupat mereu de personalitatea lui Alecu Russo, el nu a izbutit să dea o ediție definitivă, augmentată, a monografiei din 1901. La fel, deși s-a oprit în repetate rânduri
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
rubrica „Documentar” despre „Courrier de Moldavie”, identificări de vechi traduceri, scrisori inedite etc. Anul 1972 înseamnă o diversificare a rubricilor: „Limbă și stil”, „Limba română azi”, „Teorie, critică și istorie literară”, „Analize de text”, „Limba și literatura română peste hotare”, „Didactica modernă”, „Cronică”, „Recenzii și note”. La rubrica „Teorie, critică și istorie literară” accentul cade pe probleme ale literaturii române, câteva studii de literatură universală fiind semnate în anii de început de Ion Brăescu, Tudor Vianu, Ovidiu Drimba, Valeriu Ciobanu. De
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
divorțează, spre a se recăsători în anul următor cu Ecaterina Bogdan, sora lui Ioan Bogdan și a lui G. Bogdan-Duică. Ales în 1897 membru corespondent al Academiei Române (în 1910 va fi membru activ), tânărul savant desfășoară, cu frenezie, activități multiple: didactică, științifică, publicistică, oratorică. Se întâlnește frecvent și poartă corespondență cu iluștri colegi din țară și din străinătate, editează anual tot mai multe volume. Activitatea lui publicistică se intensifică începând din 1899. În acest an publică în „L’Indépendance roumaine” o
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
University Press, New Haven. Neacșu, I. (1999), Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București. Neculau A. (coord.) (1996), Psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Negreț-Dobridor, I. (2001), Accelerarea psihogenezei - puterea educației asupra naturii umane, Editura Aramis, București. Negreț-Dobridor, I. (2005), Didactica Nova, Aramis, București. Newcomb, T.M.; Turner, R.H.; Converse, P.E. (1965), Social Psychology, Holt, Rinehart and Wiston, Inc., New York. Nielsen, J. (1997), The Use and Misuse of Focus Groups, www.useit.com. Noll, J. (ed.) (1993), Taking sides: clashing views on
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
culturală, pref. edit., București, 2001; (Multiple) Europe: Multiple Identity, Multiple Modernity - Europe (multiples): identités multiples, modernités multiples, București, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Sadoveniana, RL, 1983, 2; Dan C. Mihăilescu, „Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea”, CNT, 1983, 9; Eugen Negrici, Didactica sadoveniană, R, 1983, 3; Cristian Livescu, Sadoveniana, CRC, 1983, 35; Marian Vasile, Din nou despre Sadoveanu, LCF, 1984, 6; Adrian Marino, Spre definiția literaturii, TR, 1985, 9; Marian Vasile, On the Appearance and the Reality of Literature, CREL, 1986, 2
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
ar fi creștin, dat fiind că asemenea instrumente retorice erau considerate doar instrumente și nimic mai mult; sigur, sîntem departe de severa angajare a lui Prudentius sau a lui Paulinus de Nola și chiar de poezia meditativă și de cea didactică pe care cultura creștină din Gallia le elabora tocmai în cursul secolului al V-lea. Ansamblul operelor poetice ale lui Sidonius are așadar un caracter totalmente profan, iar grija exagerată, aproape sîcîitoare, pentru formă, pentru limbajul prețios, de care dă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. La elevi, aceste obiective operaționale ajung și acționează prin intermediul profesorilor de educație fizică, în condițiile oferite de această disciplină. Prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică se realizează printr o didactică specifică, proprie lecțiilor și jocului de fotbal. Datorită valențelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar și eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care îl găsim atât în lecțiile de educație fizică sau activitățile obligatorii ale elevilor, cât
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
social complex și dinamic cuprinde toate actele, acțiunile, activitățile și procesele practice, teoretice, organizatorice și structurale, motivate sau determinate de prezența exercițiilor fizice ca numitor comun al acestora.” („Teoria Educației Fizice și Sportului”, 2006). După cum susține și Rață G. în „Didactica educației fizice școlare” (Ed. Alma Mater, Bacău, 2004) o definiție care să sublinieze toate aspectele este greu de realizat. Totuși, autoarea spune: „Într-o accepțiune recunoscută de marea majoritate a specialiștilor, educația fizică reprezintă o componentă a educației generale, care prin intermediul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
s-a conturat fenomenul social educație fizică și sport care la ora actuală, datorită numărului tot mai mare de relații om - exercițiu fizic, a devenit un fenomen social la scară națională, dinamic și complex. Definirea noțiunii de exercițiu fizic În didactica domeniului nostru, așa după cum ați învățat și până acum, exercițiul fizic este considerat ca fiind cel mai important instrument în proiectarea procesului de instruire. Citându-i pe Dragnea A. și colaboratorii (2006) putem spune că: „exercițiul fizic face parte din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
obișnuinței de practicare autonomă a mișcărilor prin joc. La elevi, aceste obiective operaționale ajung și acționează prin intermediul profesorilor de educație fizică, în condițiile oferite de această disciplină. Prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică se realizează printr o didactică specifică, proprie lecțiilor și jocului de fotbal. Astfel, didactica fotbalului în școală beneficiază de mai multe resurse, după cum urmează: 1. tradiția sportivă a școlii pentru motivarea profesorilor și elevilor; 2. forme de practicare cât mai adecvate claselor și elevilor respectivi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
elevi, aceste obiective operaționale ajung și acționează prin intermediul profesorilor de educație fizică, în condițiile oferite de această disciplină. Prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică se realizează printr o didactică specifică, proprie lecțiilor și jocului de fotbal. Astfel, didactica fotbalului în școală beneficiază de mai multe resurse, după cum urmează: 1. tradiția sportivă a școlii pentru motivarea profesorilor și elevilor; 2. forme de practicare cât mai adecvate claselor și elevilor respectivi; 3. condiții autonome de practicare: căpitani de echipă (liderii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
existenta regulamentelor de joc și de competiție cu respectarea integrală a lor; 5. resurse materiale necesare: terenuri cu mărimi reduse și instalații corespunzătoare ușor de manevrat și sigure în exploatare; 6. mingi suficiente pentru numărul elevilor participanți la lecție; 7. didactica modernă flexibilă, bazată pe atragerea și colaborarea elevilor odată cu pregătirea specială a profesorului pentru fiecare lecție și clasă; 8. fiecare clasă să beneficieze de un sistem sau de o competiție proprie bazată pe autoadministrare și autoconducere. Studiu individual Din studiul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Editură Tineretului și, paralel, frecventează cursurile Facultății de Filologie, secția franceză, a Universității din București; redactor la Radiodifuziune din 1954, își va întrerupe studiile, finalizându-le abia în 1961. Funcționează ca profesor la diferite școli din capitală, alternând însă carieră didactica, din timp în timp, cu scrisul liber-profesionist. Debutează editorial cu volumul de schițe satirice Iedera, apărut în 1968. În 1984 emigrează în Israel. Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (din 1984), acordându-i-se în cadrul acesteia Premiul
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
lui Cornel Moraru). Pagina „Universalia” conține traduceri (Alain Ruzé, Acesti latini din Carpați, în tălmăcirea lui Carmen Maria Andras), si fragmente din Dicționarul de personaje dramatice propus de Serafim Duicu. Alte rubrici: „Clasicii - contemporanii noștri”, „Breviarum”, „Etnolingvistica”, „Historia magistra vitae”, „Didactica”. C. A.
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
și șef al Catedrei de literatură română, comparată și teorie literară (1972-1985). În paralel, a lucrat în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj al Academiei RPR (1953-1954), redactor la „Tribuna” (1957-1959), coordonator al revistei bilingve „Pro Didactica” (1980-1989). De asemenea, conduce Catedra de română și limbi străine de la Institutul de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (1959-1964), fiind și decan al Facultății de Filologie și șef al Catedrei de română de la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș (1960-1967
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
cu siguranță, în toată amploarea și importanța lui. POSTFAȚĂ În învățământul tradițional, accentul cădea pe activitatea învățătorului. El era sursa principală de informare pentru elevi, el îi „învăța" pe elevi. În viziunea Curriculum-ului Național, conceptul de învățare a revoluționat didactica, prin descifrarea mecanismelor intelectuale în actul învățării și a permis să se stabilească modalități de dirijare a acestei activități. Învățarea constituie activitatea de bază, iar predarea, cu întregul ei complex de acțiuni selectarea și prelucrarea informației, vehicularea informației, dirijarea învățării
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
adapta nevoilor individuale ale utilizatorului; Softul educațional poate fi folosit la : ¾ Prezentarea interactivă de noi cunoștințe; ¾ Exersarea priceperilor și deprinderilor; ¾ Verificarea noțiunilor învățate; ¾ Modelarea,simularea și analiza fenomenelor fizice greu realizabile cu ajutorul sau în lipsă mijloacelor didactice clasice; După sarcina didactica,lecțiile asistate de calculator pot fi: ¾ Lecții de comunicare de noi cunoștințe; ¾ Lecții de formare de priceperi și deprinderi (activitate independența); ¾ Lecții de aplicare, consolidare,sistematizare a noilor cunoștințe; ¾ Lecții de verificare automată a unei lecții sau a unui grup
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]
-
să interpreteze elemente de stilistica a textului; b) AFECTIVE ¾ Să dovedească receptivitate față de interpretarea unui text literar; ¾ Să fie dispuși să integreze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori estetice ; ¾ Să-și dezvolte gândirea creatoare și gustul pentru literatură. Strategia didactica: 1. Metode și procedee: conversația euristica, lucrul pe grupe, problematizarea, lectură expresiva, dezbaterea, brainstorming 2. Mijloace de învătământ; tablă, fișe de lucru, fișe cu citate, flipchart 3. Resurse educaționale: capacitățile normale de lucru ale elevilor 4. Timp efectiv de lucru
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
literatură, 1967 Doina Ruști, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, București, Editura Tritonic, 2005 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Editura Grammar, București, 1998 Constantin Parfene, Metodica Studierii limbii și literaturii române în școală, Polirom, Iași, 1999 Vistian Goia, Didactica limbii și literaturii române, Dacia, Cluj Napoca,2002 Scenariu didactic I. Moment organizatoric (1’): notarea absentelor, pregătirea elevilor pentru activitate. ÎI. Actualizarea cunoștințelor acumulate anterior (5 min) Se poartă o scurtă discuție despre particularitățile românului subiectiv, despre rolul celor doi scriitori
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
este „ Cadrul didactic creativ implicat în actul educațional” semnată de doamna învățătoare MARIA GEANGU, lucrare ce izvorăște din experiența de peste 30 de ani în activitatea la catedră. Aflată la confluența dintre tradițional și modern, autoarea reușește prin ample informații ale didacticii actuale să stabilească coordonatele cognitive și epistemologice ale caracterului elevului implicat și educat în același timp, printr-o modalitate diversă și complexă de abordări în plan teoretic. Lucrarea doamnei MARIA GEANGU este centrată pe ideea pasiunii cadrului didactic, definită ca
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
este corelată cu un șir de metode formative de învățare dintre care în mod deosebit pot accentua: simulările fenomenelor fizice și chimice, realizarea experiențelor chimice, rezolvarea problemelor, evaluarea prin teste. Softurile personale sunt intuite de profesor, și elaborate conform cerințelor didacticii disciplinei și a psihologilor contemporani. Utilizarea softurilor educaționale în procesul de studiu al chimiei prezintă multe avantaje, și anume: 1. Oferă modalități de organizare a procesului instructiv-educativ modern și eficient. 2. Stimulează interesul față de nou, motivează învățarea prin exemplificarea conținuturilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
aduce contribuția. Metoda cuprinde activități ce vizează întărirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicării și dezvoltarea capacității de a facilita achiziționarea cunoștințelor de către colegi.” Bibliografie: "-" Adrian Neculau, Ștefan Boncu, „Perspective psihologice în educație”, în Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași, 1998 "-" Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008. "-" Dictionnaire de pédagogie, Éditions Larousse, Bordas, 1996.
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
Tipuri de exerciții în predarea limbii române, în „Probleme de metodică, limbă și literatură”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1961. 2. Goia, V., Drăgățoiu, I., Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995. 3. Goia V., Didactica limbii și literaturii române, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002 4. Zugun, P., Lexicologia limbii române. Prelegeri, Ed. Tehnopress, Iași, 2000.
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]