1,091 matches
-
spațiul privat. Nicidecum. Autoritatea decizională, capul familiei, este tot bărbatul, chiar dacă asupra cheltuielilor zilnice din gospodărie decid femeile. Lipsa parteneriatului de gen în viața privată afectează participarea femeilor la viața publică. Totodată, circumscrierea activităților femeilor în spațiul casnic, prin menținerea dihotomiilor public/privat, natură/cultură, a determinat o naturalizare și o devalorizare a muncilor femeilor. Această devalorizare are consecințe semnificative asupra accesului femeilor la putere, care se repercutează la nivelul reprezentării intereselor femeilor în plan politic și cauzează diferențe semnificative la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acestui aspect pornind de la analiza devalorizării activităților femeilor, manifestată prin „invizibilitatea” muncilor domestice și „naturalizarea” muncilor prestate de femei în general. Având în vedere că tranziția românească este marcată de revenirea valorilor tradiționale, această devalorizare este o consecință a legitimizării dihotomiilor public/privat și natură/cultură. Astfel, în acest studiu îmi propun să cercetez modalitatea prin care desemnarea femeilor în spațiul privat și asocierea muncilor lor cu sfera naturală afectează în plan empiric accesul lor la poziții cu putere de decizie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
atât la nivelul teoriei politice, cât și la cel al mentalității tradiționale românești, așa cum reiese ea din diferite studii și statistici. În cadrul primei părți a lucrării de față am urmărit clarificarea cadrului conceptual și teoretic, expunând concis problematica celor două dihotomii: spațiu public/spațiu privat și natură/cultură. Dihotomia public/privat, așa cum este ea conceptualizată în cadrul teoriei politice clasice, prezentă, de altfel, și în spațiul românesc, a constituit o preocupare centrală a studiilor feministe datorită consecințelor sale atât pentru definirea rolurilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cel al mentalității tradiționale românești, așa cum reiese ea din diferite studii și statistici. În cadrul primei părți a lucrării de față am urmărit clarificarea cadrului conceptual și teoretic, expunând concis problematica celor două dihotomii: spațiu public/spațiu privat și natură/cultură. Dihotomia public/privat, așa cum este ea conceptualizată în cadrul teoriei politice clasice, prezentă, de altfel, și în spațiul românesc, a constituit o preocupare centrală a studiilor feministe datorită consecințelor sale atât pentru definirea rolurilor femeilor, cât și pentru determinarea valorii lor (pentru
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
bărbați) și cultură, pe de altă parte, precum și caracterul ierarhic al acestei asocieri (Anthony, 2000, p. 8-13; Held, 1990, p. 321-334; Gatens, 2001, p. 44-49; Miroiu, 2002, p. 197-220). Inițial, în cadrul acestui studiu am dorit să examinez separat cele două dihotomii: public/privat și natură/cultură. A devenit însă evident că o astfel de separare ar avea un caracter artificial, cele două dimensiuni relaționând una cu cealaltă și legitimându-se reciproc. Astfel încât, dincolo de considerațiile generale privind aceste două problematici, redactate separat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
paradigma actuală le are asupra femeilor, precum și afirmarea necesității conceptualizării unei relații de interdependență între sfera publică și cea privată. Critica feministă a distincției natură/cultură Distincția dintre spațiul public și cel privat a fost legitimată suplimentar prin apelul la dihotomia natură/cultură. Datorită asocierii predominante a femeilor cu natura, experiențele lor au fost devalorizate și atribuite unei sfere private ignorate în plan politic și social. Dihotomia cultură/natură este o temă recurentă în filosofia occidentală, de la Aristotel până la Rousseau. Aristotel
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Distincția dintre spațiul public și cel privat a fost legitimată suplimentar prin apelul la dihotomia natură/cultură. Datorită asocierii predominante a femeilor cu natura, experiențele lor au fost devalorizate și atribuite unei sfere private ignorate în plan politic și social. Dihotomia cultură/natură este o temă recurentă în filosofia occidentală, de la Aristotel până la Rousseau. Aristotel face legătura dintre femei și materia pasivă, pe de o parte, și bărbați și spiritul creator, pe de altă parte. Rousseau, în Émile, păstrează același dualism
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
asupra asocierii femeilor cu natura și emotivitatea, iar a bărbaților cu rațiunea și spațiul public, asociere pe care o identifică în operele lui Hegel, Hobbes, Kant (Held, 1990, p. 321-337). S-a considerat, de asemenea, că tradiția liberală a păstrat dihotomia natură/cultură, aspect analizat în cadrul diferitelor abordări feministe (Held, 1990, p. 321-337; Anthony, 2000, p. 8-13). Pe de altă parte, feminismul postmodernist a afirmat că orice referință la natură este o încercare de dominație a femeilor și a respins un
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
general, bărbații erau „eliberați” de materie și natură prin spirit și rațiune, femeile au fost considerate ca fiind inexorabil legate de ele. Conceptul de natură este sistematic atribuit în opoziție cu cel de cultură în cadrul unei relații ierarhice, iar această dihotomie corespunde celei de tipul feminin/masculin. Femeile sunt considerate mai apropiate de natură, dacă nu chiar aparținând aproape total sferei naturale, în virtutea trăsăturilor biologice care le permit să trăiască experiența maternității, să dea viață, să alăpteze. Ceea ce trebuie reținut în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
analizei de față este poziția feministă conform căreia asocierea predominantă a femeilor cu natura într-un raport ierarhic față de cultură este atât discriminatoare în sine, prin legitimitatea suplimentară pe care o furnizează distincției public/privat, cât și prin consecințele sale. Dihotomiile privat/public și natură/cultură în spațiul cultural românesc Pentru unii cititori, problematica dihotomiilor privat/public și natură/cultură poate părea străină. Ce relevanță pot avea aceste concepte raportate la spațiul politic românesc? Mai mult decât atât, care este importanța
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
într-un raport ierarhic față de cultură este atât discriminatoare în sine, prin legitimitatea suplimentară pe care o furnizează distincției public/privat, cât și prin consecințele sale. Dihotomiile privat/public și natură/cultură în spațiul cultural românesc Pentru unii cititori, problematica dihotomiilor privat/public și natură/cultură poate părea străină. Ce relevanță pot avea aceste concepte raportate la spațiul politic românesc? Mai mult decât atât, care este importanța lor în cadrul analizei prezente privind accesul femeilor la pozițiile de putere? În cele ce
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
străină. Ce relevanță pot avea aceste concepte raportate la spațiul politic românesc? Mai mult decât atât, care este importanța lor în cadrul analizei prezente privind accesul femeilor la pozițiile de putere? În cele ce urmează, voi aborda legătura cauzală dintre aceste dihotomii și devalorizarea muncii femeilor. Această devalorizare, sub dublul aspect la invizibilității și naturalizării, a avut un impact direct asupra problematicii accesului femeilor la poziții cu putere de decizie. În urma evenimentelor din 1989, au putut fi observate și analizate mai multe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dihotomice dintre sfere va fi analizată în continuare, cu accent pe muncile domestice și pe accesul femeilor la poziții de conducere și reprezentare în sfera politică. Partea leului: efecte ale devalorizării muncii femeilor Anterior am trasat liniile generale ale problematicii dihotomiilor public/privat și natură/cultură raportate la problematica de gen. O scurtă incursiune în influențele culturale trecute a confirmat din nou relevanța pe care aceste teme o au în cadrul studiului de față. În continuare, voi analiza modul în care tranziția
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cantitatea de munci domestice pe care le îndeplinesc (Kenworthy, Malami 1999, p. 240-257; Jewell, Whicker, 1993, p. 705-706). Acest fapt este important de menționat, pentru că aduce o dovadă în plus pentru relația interdependentă dintre spațiul public și cel privat. Atât timp cât dihotomiile privat/public și natură/cultură vor opera în spațiul ideologic românesc, accesul femeilor la pozițiile de putere va fi îngreunat. În Barometrul de Gen din 2000, 36% dintre respondenți au declarat că în viața publică este mai bine să conducă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
finală. Re-valorizarea muncii femeilor În cadrul acestui studiu am analizat legătura dintre slaba reprezentare pe care o au femeile din România la nivel politic, accesul lor redus la poziții cu putere de decizie și modelele ideologice ale tranziției românești, care întăresc dihotomiile privat/public și natură/cultură și le conceptualizează în manieră ierarhică, ducând la o puternică devalorizare a muncii femeilor. Care ar fi însă schimbările necesare pentru o revalorizare a muncilor femeilor și posibilele consecințe ale unei prezențe crescute a femeilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
din perspectiva de gen. Pe fondul unei reveniri a valorilor tradiționale conservatoare și naționaliste în cadrul tranziției românești, am considerat necesară o scurtă analiză a pozițiilor conservatorismului și naționalismului românesc de sfârșit de secol XIX-început de secol XX cu privire la cele două dihotomii analizate. Ceea ce afirmă criticile feministe este necesitatea conceptualizării unei relații de interdependență dintre spațiul public și cel privat, altfel activitățile și experiențele femeilor continuând să fie devalorizate. Consecințele în plan românesc ale viziunii dihotomice de tip privat versus public și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
implicate în politică („Femeile sunt tenace, sunt inteligente. Sigur că trebuie să-și păstreze feminitatea, dar asta nu înseamnă că nu pot fi politicieni la fel de buni ca bărbații”), Anca Boagiu se plasează pe o poziție egalitaristă, care nu acceptă o dihotomie între lumea bărbaților și cea a femeilor și nici cantonarea femeilor în zona sensibilității sufletești, văzută ca atribut exclusiv al feminității („și nu cred că femeile sunt dominate de sensibilitate. Au sensibilitatea lor, pe care nu trebuie s-o ascundă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
decizie. Uneori reușește chiar să atingă profunzimea lucrurilor, să descifreze esența existenței, elemente ale cunoașterii până nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult sub semnul dihotomiei, al unui antagonism structural, ancestral. Femeia dorește a fi „cu forțe și însușiri egale”109, revendică virtutea ca unic criteriu de diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și să convingă ori de câte ori îi este posibil. Deși vorbește împotriva bărbaților, discursul ei se supune regulilor vremii, adică păstrează nota masculină, nu este un discurs feminin.334 Poate de aceea uneori pledoaria femeii este fie pro fie anti-feministă, sunt unele dihotomii în părerile ei, care stâtnesc nedumerirea naratarului. „Rămâne claustrată în închisoare limbajului masculuin” 335 , vocea ei nu se poate distanța prea mult de autoritățile patriarhale și de aceea eșuează, textele invadându-i monologul și stabilind mereu punctele de plecare în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ca și regina din istorisire, târgoveața a dispus după bunul plac de viața ei pentru a-și atinge scopurile. Pentru personajul feminin religia este o armă folosită de bărbați în scopul de a le supune pe femei, asistăm la o dihotomie - lumea masculină, reprezentată prin spiritul religios versus lumea feminină, a zânelor, a miraculosului. Întoarcerea târgoveței, prin basmul rostit, în acele timpuri magice poate fi interpretată ca o încercare de a crea o lume ideală sau idilică în care puterea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
însemna acceptul sau consensul la adulter, însă la un nivel mai profund, în adâncime, ea devine o expresie a dragostei conjugale 835. Avem puternic creionat un contrast între aparență și esență, iar rocile joacă un rol important în conturarea acestei dihotomii. Dorigena și Arveragus devin, indiscutabil, imaginea unui cuplu ideal. „Obstacolele reale, cum ar fi rocile, doar par a fi dispărut. Ele sunt onoarea, decența, bunătatea tuturor celor implicați în acțiune și dragostea adevărată a Dorigenei și a lui Arveragus unul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1.5) oferă un cadru multidimensional pentru evaluarea relației dintre caracteristicile organizatorice ale întreprinderii și tipul inovării adoptate, arătând că abordarea procesului de adoptare a inovării dintr-o perspectivă strategică trebuie să trateze inovarea cel puțin în termenii celor trei dihotomii: inovare de produs - inovare de proces, inovare radicală - inovare incrementală, inovare tehnologică - inovare administrativă. Originalitatea modelului constă în evidențierea faptului că un proces de inovare posedă simultan caracteristicile diferitelor tipuri de inovare și că diferitele dimensiuni ale inovării au o
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
decizie. Uneori reușește chiar să atingă profunzimea lucrurilor, să descifreze esența existenței, elemente ale cunoașterii până nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult sub semnul dihotomiei, al unui antagonism structural, ancestral. Femeia dorește a fi „cu forțe și însușiri egale”109, revendică virtutea ca unic criteriu de diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și să convingă ori de câte ori îi este posibil. Deși vorbește împotriva bărbaților, discursul ei se supune regulilor vremii, adică păstrează nota masculină, nu este un discurs feminin.334 Poate de aceea uneori pledoaria femeii este fie pro fie anti-feministă, sunt unele dihotomii în părerile ei, care stâtnesc nedumerirea naratarului. „Rămâne claustrată în închisoare limbajului masculuin” 335 , vocea ei nu se poate distanța prea mult de autoritățile patriarhale și de aceea eșuează, textele invadându-i monologul și stabilind mereu punctele de plecare în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ca și regina din istorisire, târgoveața a dispus după bunul plac de viața ei pentru a-și atinge scopurile. Pentru personajul feminin religia este o armă folosită de bărbați în scopul de a le supune pe femei, asistăm la o dihotomie - lumea masculină, reprezentată prin spiritul religios versus lumea feminină, a zânelor, a miraculosului. Întoarcerea târgoveței, prin basmul rostit, în acele timpuri magice poate fi interpretată ca o încercare de a crea o lume ideală sau idilică în care puterea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]