5,779 matches
-
lesnicioasă de cînd s-au inventat mijloacele electronice potrivite - a produs desigur și inovațiile lexicale corespunzătoare. În română, principalul său reflex este un împrumut relativ recent: a zappa - "filmul pe care tocmai îl nimerise zappînd cu telecomanda" (sublinierea autorului, în "Dilema", 359, 1999, 15). Verbul englezesc to zap, de origine imitativă, a căpătat la un moment dat, alături de sensurile mai vechi (de mișcare rapidă, eventual cu efecte de lovire sau distrugere), pe acela de trecere bruscă de la un canal de televiziune
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
Nicolae Manolescu Într-un număr recent al Dilemei consacrat patriotismului (16-22 iunie), dl Cezar Paul Bădescu a apelat la elevii unei școli generale bucureștene ca să obțină o "definiție" a sentimentului patriotic. Copii au scris (cu multe greșeli de ortografie și de exprimare) ceea ce au învățat. Problema care mi-
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
Eugen Uricaru Luna iunie a anului 2000 a adus și rememorarea (am folosit acest cuvînt pentru a scăpa de dilema "aniversare-comemorare") după zece ani a fenomenului politico-socio-cultural denumit generic "Piața Universității". Posturile de televiziune, cele de radio și presa scrisă au comentat, analizat și mai ales au evocat acele zile și evenimente. Cu puține excepții nu s-a prea vrut
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
simțul măsurii. în asemenea momente, el seamănă cu un pirotehnist care dezamorsează o bombă rămasă neexplodată din al doilea război mondial. Iată-l, de pildă, făcându-și cunoscut punctul de vedere în legătură cu disputa din jurul lui Eminescu: " Deci este binevenită inițiativa Dilemei de a-l rediscuta pe Eminescu, precedată de câteva luări de poziție de aceeași factură, ale lui Eugen Negrici și ale altora, care și ele au scandalizat mentalitățile cultice, cum se întâmplă și acum. Chiar și contestările mai dure, lipsite
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
dure (și uneori insolente), nesprijinite pe o argumentație critică. Din păcate, excesele într-o direcție atrag, ca totdeauna, excese de semn contrar, înfiorarea cultică atrage, ca reacție, vehemențele negatoare. Faptul se întâmplă și în câteva dintre intervențiile la discuția din Dilema, altfel atât de oportună, cum spuneam. Intră apoi în joc, stricându-l, aroganța unor tineri literați, deloc simpatică, deși ar fi putut fi, pentru că trădează o înverșunare întunecată și mai degrabă bătrânească, posacă decât tinerească, senină. Critica lor, dacă poate
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
fi întîlnite în conversațiile juvenile cotidiene, în textele muzicale - sau, în scris, în paginile ziarelor ori în listele de discuții din Internet. Formulele cele mai bine fixate identifică băieții (sau băiețașii) de cartier: "o nouă ceartă între băieții de cartier" ("Dilema" = D, 378, 2000, 14); "viața băieților de cartier înseamnă beții, furturi, violență și barbut" ("Monitorul de Cluj", ianuarie 2000, arhiva în Internet = Int); "bucureștean fiind, în 1987 am absolvit Liceul industrial 27 (pe vremea aceea industria mai exista!) împreună cu ... băieții
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
de televiziune,(...) devenea mult mai mare decît a bucureștenilor. Gîndiți-vă la bunul cetățean din Bîrlad sau din Salonta care vedea seară de seară că la București se strigă împotriva puterii.(...) Cei trăitori mai departe vedeau Piața într-un fel apocaliptic" (Dilema, nr. 378/2000). Sofismul este evident. Se recurge aci la opinia, prin nimic motivată, cum că cetățenii din afara Capitalei, deci cei care nu puteau participa la demonstrația din Piața Universității, ar fi fost toți niște comuniști convinși ori cel puțin
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
Constantin Țoiu 1954 A alege. A ieși cu orice preț din dilemă, dar a ieși doar formal din dorința aceasta de a termina odată cu nehotărîrea... De aceea alegerea nu e obiectivă. Angajamentul n-are suflet. (Poziție intelectualistă.) * 1954. Fanatismele se aplică trecutului și viitorului. Prezentul este mereu practic și rațional (din cauza necesității
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
zbat, simt cum îmi ies la iveală toate instinctele. Egoism,... arivism,... avariție,... complexe de tot felul. Să parvin. Dar cum? Neavînd toată forța, mergînd doar pînă la jumătate. Mă aflu în preajma unei hotărîri și ca totdeauna mă cuprinde agitația, febra dilemei. Mă apropii de nodul problemei, însă numai atît. Învălui totul în probabil și posibil. Mi-e teamă să pun punctul pe i. Azi am simțit mai mult psihastenia asta generală vecină cu (șters apăsat n.n.). Îmi dau perfect seama. Lipsă
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
trebuie să o facă - a pleca din Matiora, satul ce va pieri înghițit de buldozere și apoi de ape, sau a rămîne și muri odată cu el - eroii lui Rasputin, o mînă de oameni, bătrîne guralive și moșnegi cu hachițe, recapitulează dileme filozofice abisale, caută disperat răspunsuri la întrebări pentru care nu e deloc sigur că acestea există. Daria, Nastasia, Sima, Katerina, Tatiana, Bogodul sînt individualități distincte confruntate cu aceeași teribil dificilă chestiune - cum să-ți regăsești rostul după ce viața ți-a
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
precum aceștia, Damasio e genul de filozof în blugi, relaxat și neortodox, aflat într-un permanent dialog viu prin aceea că se stabilește nu între el și tradiție, alți gînditori, ci mai curînd între el și cititori. Cognitiviștii nu au dileme (sau dacă le au, totuși, nu le recunosc lesne), dar nici aroganță. La un nivel stilistic, de articulare a argumentelor și formare a ideilor, Damasio (ca și ceilalți) are un entuziasm contaminant, de autentic descoperitor, al cărui potențial persuasiv e
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
istoria, realitatea, alfabetismul, copilăria, tinerețea, bătrînețea, crima, chiar postmodernismul însuși. Într-un amestec puțin dezorientant de concepte importante sau simple aglutinări intelectuale efemere, dicționarul postmodernist de "convenții/constructe sociale" se transformă promițător într-un fel de panaceu universal pentru toate dilemele umanității. Acuza cea mai la îndemînă pentru asemenea ambiții e evidentă: aroganță naivă. Departe de a rezolva însă problema, ea ne distrage atenția de la faptul că postmodernismul e, în parte, o chestiune de morgă, o atitudine filozofică și apoi o
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
unui puști (autorul însuși!) pe care-l inițiază în tainele supraviețuirii în demnitate, la vreme de stupidă restriște. Originala ecranizare polemică a piesei scrisă de Ioan Paul II Frate al Dumnezeului nostru (Polonia, 1997) enunță interogații legate de o veche dilemă - credința în Artă sau în Dumnezeu, dar și privind descoperirea vocației: creația cu trufie demiurgică ori caritatea și umilința conform preceptelor Sfîntului Francisc de Assisi. Susținînd și la București ceea ce a declarat peste tot în lume unde a colindat cu
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
condamnată la nedreptate. Ultimele pagini, bântuite de focul purificator, dar și de inevitabila tragi-comedie a duplicității nu au final. Serii de asasinate dau senzația că vine, în sfârșit, modelarea constructivă a cetățenilor. Nu este așa. Autorul simte că e în dilemă; ca să nu își renege spusele lasă loc pentru diverse soluții. E dovada că nu are vocația cosmetizării. Radicalitatea alegoriei anticeaușiste caracterizează întregul text. Fără a dispune încă de o amplă claviatură, Alexandru Ecovoiu știe să degajeze sensuri grave din tabloul
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
kalendele grecești! Cele vreo cincisprezece mii de sate și comune ale României abia dacă absorb vreo șaptezeci-optzeci de mii de oameni cu diplome, în timp ce facultățile au ajuns să livreze anual între două și trei sute de mii de absolvenți. Din această dilemă nu vom ieși prea curând: închidem universitățile sau dezvoltăm economia? O simplă privire înspre viața reală arată că procedăm anapoda: în timp ce economia e căzută într-o rână, așteptându-și obștescul sfârșit, universitățile prosperă într-o veselie. N-a trecut nici o
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
poate, straniu. Dar Cronicarul crede în ele, crede în splendoarea scrisului de mînă, doar el capabil să treacă peste autentica figură interioară a omului care scrie. Uși trîntite și exemplul tatălui Extremistul de centru Radu Cosașu, autor de rubrică la DILEMA a fost acuzat, recent, de cineva că nu a dat un răspuns pe măsură, adică pamfletar, atacului la care a fost supus în săptămînalul ROMÂNIA MARE. Nu intrăm în detaliile atacului, care ar fi trebuit să scandalizeze în primul rînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
mari virtuale ofensive pentru reconstruirea canonului românesc intuiește Nemoianu în acest studiu. Este vorba, mai întîi, despre o reașezare în interiorul culturii. Rediscutarea unui Eminescu este absolut necesară. Este și singurul pas care a fost făcut pînă acum (celebrul număr din Dilema). în rest, continuăm să vorbim despre Caragiale, veșnicul, deși, poate, nu e chiar veșnic - la fel ca orice autor mare își poate schimba "fața", fără să piardă prea mult. Noi însă continuăm să-l privim ca pe un nea Mitică
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
e român. În treacăt să spunem că dl B. este mai aproape de ultima variantă. D-sa mărturisește a-și fi redactat "opera" (ghilimelele modestiei îi aparțin) în Occident și precizează: "Cu resursele culturii strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu care a debutat. Cît despre contextul nul, ar fi fost destul ca dl B. să aibă cunoștință de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
cu referire la alte activități specifice, ca în declarațiile de mai jos (nu se poate ști în ce măsură absolut autentice ca limbaj) ale unui tînăr infractor: "ieșim la produs: strîngem gașca, bătem aurolacii, șparlim prin tramvaie, spargem mașini de prin zonă" (Dilema 378, 2000, 14).
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
sau de un extraordinar temperament, nici vulcanic, nici concesiv - și frământat, și calm în același timp. Prinse în chenarul de rețetă al lui Cum să..., textele propun rezolvări miraculoase (și savuroase!) pentru situații banale dintre cele mai neașteptate. Peste toate, dilemele legate de tehnicile momentului revin mereu în atenție. Opțiunile și problemele pe care le pot ridica faxurile, gadgeturile de tot felul, transportul modern și prospectele cu instrucțiuni de utilizare au fost, până la Eco, prea puțin studiate. Nici identificate n-au
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
sub chipul leonin al lui Samuel Beckett, avea următorul citat din marele dramaturg: "Quand on est dans la merde jusqu'au cou, il ne reste plus qu'a chanter". (Pentru puținii ne-francofoni din România, traducerea, sub formă de mioritică dilemă existențială, ar suna astfel, firește, în stilul școlii lui Romulus Vulpescu: Când căcatul ți-a ajuns la gușă, ce să faci decât să trilui?") Cam aici ne aflăm, cu mențiunea că pe frumoasa carte poștală franțuzească literele vocabulei "merde" sunt
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
Estul sovietic apropriindu-le de Vestul inaccesibil de dincolo de zidul Berlinului. Noi suntem evreii Europei", spune Milan Kundera în ceea ce pare a fi textul fundamental al central-europenității - Tragedia Europei Centrale (în românește în Adriana Babeți, Cornel Ungureanu (coord.), Europa Centrală, Nevroze, dileme, utopii, Polirom 1998). M. Heim cunoaște bine acest eseu, la fel cum cunoaște toate scrierile lui Milan Kundera, pe care le-a tradus în engleză, ca și pe cele ale lui Konrad Gyorgy, Hrabal și mulți alți scriitori cehi, polonezi
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
Recursul în anulare și recursul la memorie Recursul în anulare declarat de procurorul general Joiță Tănase împotriva sentinței prin care generalii Chițac și Stănculescu au fost condamnați la cîte cincisprezece ani de închisoare a rezolvat, după cum a observat presa cotidiană dilemele prezidențiale. Cu ajutorul lui Joiță Tănase, președintele Iliescu s-a spălat pe mîini de grațierea cuplului de generali. Dar, cum titrează EVENIMENTUL ZILE: "Revoluție? Unde? Cînd? Joiță Tănase și-a însușit politica PSD de golire a pușcăriilor Recurs în anulare pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Luminița Marcu Dacă n-ai mai citit nici o carte de Radu Cosașu și dacă nu-l cunoști decît din simpatica lui rubrică din Dilema, atunci cartea aceasta, Autodenunțuri și precizări, îți va plăcea într-un fel inocent. Pentru toată sinceritatea profund umană pe care o conține, pentru că te poți identifica de atîtea ori și atît de firesc cu un autor care nu-și ascunde
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
unde am casă îmi închipui femeia/ ca pe un câmp de urzici unde în fiecare zi/ mă plimb desculț ca un rege hitit." (Flori roșii). Radu Florescu - Negru transparent, Editura Timpul, Iași, 2001, 64 p., preț nemenționat. Poemul și politica " Dilema majoră de azi pentru un poet: a alege între - sau a reconcilia - atitudinea profetică (poetică) cu cea socială (politică). Altfel spus, a împăca "drumul secret ce duce înăuntru" (Novalis) cu calea cea largă a angajării în lumea exterioară" (p. 93
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]