641 matches
-
s-a dovedit, de a-și ajuta cu generozitate prietenii și aliații muzicali, iar, în același timp, necruțător, cu atitudini de cruzime, aproape fanatice, față de dușmani și ceilalți“. Despre prietenie și generozitate am stat de vorbă, nu de mult, cu Dina Avrech, într-un interviu exclusiv cu Radio Europa Liberă, din care transcriu aici fragmente. Personal, nu cred că interviurile spontane sunt total definitorii pentru o personalitate de calibrul lui Sergiu Celibidache și că declarațiile culese trebuie citite cu prudență și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Bruno Seidlhofer a fost unul din profesorii de pian legendari ai anilor 1950-’60, printre elevii săi la Universitatea de Muzică și Arte Frumoase din Viena numărându-se, între mulți alții, Friedrich Gulda și Nelson Freire. Seidlhofer o recomanda pe Dina Avrech ca pe „o pianistă extrem de dotată și cu un talent extraordinar. Capacitățile ei promit să o pună într-o poziție proeminentă în rândurile generației de tineri pianiști, ca o pianistă calificată pentru arta cea mai înaltă“. Dacă astăzi, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
idiot premiu întâi sau cum altfel? Ori, trebuie să evoluezi treptat, încet, la foc mic, fără să-ți pese de o mare carieră, învățând, ascultând, simțind muzica și viața? Pot spune că am avut această ultimă școală...“ Primul concert al Dinei Avrech cu Sergiu Celibidache la pupitrul Orchestrei Filarmonice Israeliene, interpretând al doilea Concert de pian de Rachmaninov, a avut loc la 13 aprilie 1954 și a fost un omagiu adus forțelor armate israeliene, sala fiind plină „cu soldați în uniformă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
toată literatura română, e coșmar, halucinație, un nesfârșit vis rău. Romanul putea fi subintitulat «ântâmplări din irealitatea totală» sau, de ce nu, «din irealitatea totalitară». Un roman de ambianță fantastică, o parabolă neagră și enigmatică în genul prozei lui Franz Kafka, Dino Buzzati, Julien Gracq, Samuel Beckett și, dintre români, A.E. Baconsky; ...și un roman sardonic, titlul fiind o antifrază, figură retorică în perfect acord cu umorul taciturn al scriitorului.“ (Mircea Iorgulescuă Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial al Editurii Polirom: „Operele complete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
invadat Europa și, în special, Franța, cu cerind rapid un considerabil prestigiu. Prestigiu pe deplin me ritat, dacă judecăm excelenta interpretare pe care Cortez a oferit-o în aceste zile la Teatro Verdi din Trieste, rolului Carmen, foarte potrivit aptitu dinilor sale și interpretat de ea pentru prima dată în italiană. Voce clară de mezzosoprană, plăcută și caldă, omo genă în culoare și intensitate sonoră de-a lungul întregului am bitus, voce pe care o stăpânește cu o tehnică sigură ăde
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Viorica. Nu pot să-mi în chi pui altă cântă reață punând stăpânire atât de desăvârșit pe eroină, stră lucind într o simbioză perfectă între personaj și muzicalitate. În regia mea, prima scenă a actului polonez se întâmpla în gră dini ciudate, porți enorme și încăperi cu băi de vapori, în care evoluau femei goale. Toată acțiunea era transfor mată într-un ritual nebun între femei. Viorica Cortez avea și personalitatea, și feminitatea senzuală și dominatoare care sedu cea nu numai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
un nepot de vreo 34 de ani; doamnă, umblă gol prin casă, gol pușcă, cum l-a făcut mă sa... Se droghează noaptea și încearcă să intre la mine-n cameră. Se învârte pe hol... Ieri-dimineață am coborât în gră dină să iau salată, după colț era el, gol... Mi-e frică, ăsta poate să mă și omoare, că-i nebun! Mă gândesc că nici nu știe ni meni unde stau. Dacă pățesc ceva pe aici, nu mă găsește nimeni! Țineți
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Vignole (1512-1573), cu concursul lui Ammanati ?i al lui Văsari, pentru vila Giulia (1550-1555), la por?ile Romei. Acesta este relativ modest?, dar cl?direa de locuit, curtea �n form? de hexedr?, f�nt�na �mpodobit? cu nimfe ?i gr?dina �nchis? s�nt secven?e spectaculoase ale unei scenografii care conjug? natură cu mitologia ?i cu arhitectura. �n opozi?ie cu aceast? complexitate erudit? ?i teatral? sau grandoarea tragic? a unui Michelangelo, este chinte-sen?a umanismului arhitectural pe care-l
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ofer? o idee despre excep?ionala calitate, pu?în auster?, a decoră?iunii, echilibr�nd elemente de arhitectur?, ornamente ?i scene sau motive sculptate �n piatr?, �n cadrul unei compartiment?ri dictate de formele construc?iei. Castelul, prelungit de gr?dini �nc? �n spiritul Rena?-terii, este �n vremea aceea legat de domeniul regal din p?durea Saint-Germain printr-o alee m?rginit? de copaci, trasat? c?tre vest pe mai mul?i kilometri. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez Con
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
jeturi, cascade ?i canale, totul punctat de arbori de tis? ț?ia?i ?i de sculpturi �n marmur?. Cele mai bune unghiuri de privit s�nt �n castel, care se ofer? el �nsu?i că o bijuterie �n sipetul gr?dinii. Aceast? parantez? de natur?, trecut? prin sita ra?ionalismului, �?i confirm? apartenen?a la clasicism, opun�ndu-se radical p?durilor �nalte care-l �nconjoar? c�ț vezi cu ochii. A?a cum aceast? gr?din? poate fi dup? voie scena
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
viziunii ?i de realizarea estetic? a acestei locuin?e. El trece deci la amenajarea dup? acest model a micului castel de la Versailles, construit de Ludovic al XIII-lea n 1631. Rapid, Le N�tre �mbun?ț??e?te starea gr?dinilor pentru șerb?ri. Apoi, �n 1668, Le Vau deseneaz? o anex? a cl?dîrîi �n partea dinspre gr?din? cu o fă?ad? maiestuoas? cu trei niveluri: un nivel de funda?ie; un etaj nobil ritmat de un ordin ionic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acest sistem alegoric redundant �ntru gloria monarhului, ar genera cu siguran?? un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles, Le N�tre este cel care conjug? programul alegoric cu semnele unei bog??îi regale: �ntinderea domeniului � exaltat? de perspective � incomparabila diversitate a plantelor ?i mai ales apă (bazinul lui Apollo, �ntre altele) care, �n varietatea de jocuri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
regale: �ntinderea domeniului � exaltat? de perspective � incomparabila diversitate a plantelor ?i mai ales apă (bazinul lui Apollo, �ntre altele) care, �n varietatea de jocuri realizate plec�nd de la figuri sculptate dup? desene de Le Brun, d? un aer feeric gr?dinii. �ntr-adev?r, acesta este spa?iul de reprezentare pentru rege ?i pentru Curtea să, dar ?i loc de pl?cere sau chiar de delectare. Regele, care �ntre?ine cu gr?dina să o rela?ie afectiv?, scrie un ghid pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
desene de Le Brun, d? un aer feeric gr?dinii. �ntr-adev?r, acesta este spa?iul de reprezentare pentru rege ?i pentru Curtea să, dar ?i loc de pl?cere sau chiar de delectare. Regele, care �ntre?ine cu gr?dina să o rela?ie afectiv?, scrie un ghid pentru vizitatori ?i se �mprietene?te cu Le N�tre. ?i curtean, ?i arhitect, prin aptitudinea să de a �nf?ptui marile planuri ale monarhului constructor, J. Hardouin-Mansart (1646-1708), prim arhitect �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Hildebrandt (1668-1745). Spa?iul austriac �nc? de la �ntoarcerea să din Italia, Fischer Von Erlach se impune ca ordonatorul unui cadru construit demn de capitală imperiului Habsburgilor, construind maiestuosul castel de la Sch�nbrunn (1696-1713), un fel de Versailles vienez cu gr?dinile sale �� la francaise�, dar pe care arhi-tectul �l imaginase ?i mai grandios la origine. Artă să de a situa cu amploare edificiul, de a-i ierarhiza ?i articulă volumetria, de a-i include citate din vremea Imperiului român ?i de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i a spectacolului face apel la tineri arhi-tec?i pentru a construi, �ntr-un limbaj clasic marcat subtil de palladianism englez ?i de italienism, palate, pavilioane, �folies�1, care �mbin? confortul cu gustul. Avem astfel pavilionul de la Bagatelle (1777 � cu gr?dina englezeasc? de Th. Blaikie) ?i casă de distrac?îi Saint-James (1778-1784) de F.-J. B�langer (1744-1818); palatul Bourbon-Cond� (1780) de Th. Brongniart (1739-1813) sau palatul Șlam (1782-1785) de P. Rousseau (1751-1810) a c?rui compozi?ie monumental? pe baz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Tahary, Jarnac (1780); pavilionul doamnei Du Barry (Louvecienne, 1771), grajdurile doamnei Du Barry (Versailles, 1772). Palatul Th�lusson (Paris, 1781), vizibil din strad? �n deschiz?tură arcului de triumf de la intrare ?i aflat �n arierplanul rocilor ?i boschetelor unei gr?dini engleze?ți, este expresia des?v�r?it? a acestei arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
palla-dianism cuceritor (vezi pliantul, foto 16). �n cea de-a doua, modelul este totu?i adaptat pentru a spori habita-bilitatea ?i monumentalitatea datorit? unui joc complex de sc?ri exterioare ?i pentru a-i ad?uga una din primele gr?dini peisagere, desenate de W. Kent. Urmeaz? că arhitec?i, precum R. Taylor (1714-1788) ?i J. Paine (1716-1789), sau arti?ți, mai ales cei din anturajul lui Hogarth, s? g?seasc? doctrina palladian? prea rigid? ?i s? aspire la mai mult
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1723-1796), a c?rui cultur? se �ntinde p�n? la cea chinez?, are o pozi?ie bun? pentru a �mbl�nzi sau chiar pentru a contesta ortodoxia palladian?. �n acest spirit construie?te el fabricile antice ?i exotice din gr?dinile de la Kew (Londra, 1757) ?i cazinoul de la Marino, un pavilion doric (Dublin, 1758). Cu Somerset House (Londra, 1776-1796), important? ?i complex? comand? public? de birouri ?i servicii diverse, el combin? o func?ionalitate st?p�nit? ?i fă?ade marcate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nord la sud, el ordoneaz? Regent Street (1813-1830), p?str�nd inflexiunile drumurilor ini-?iale. Aici, el d? o remarcabil? lec?ie de urbanism voluntarist ?i pragmatic. Opozi?ia este total? �ntre aceast? crea?ie relativ?, conceptual apropiat? de gr?dina englezeasc?, ?i concep?ia drastic? a axelor regulatoare aplicat? pe continent, mai ales la Paris, cu strada Rivoli (�ncep�nd din 1803), de Percier ?i Fontaine, sau la Karlsruhe cu planul de extindere al lui F. Weinbrenner, de la 1783 la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1834-1915), unul dintre asis-ten?îi s?i, reu?e?te la biserică Saint-Jean din Montmarte (1894-1904) o interpretare a structurilor gotice prin pro-cedeul cu beton armat al inginerului P. Cottancin. Eclectismul sau satura?ia istoricist? �n opozi?ie cu gr?dina fran?uzeasc? care, printr-un sistem de forme codificate, �?i omogenizeaz? componentele naturale ?i artificiale, gr?dina englezeasc? creaz? leg?-turi singulare �ntre elemente diverse prin originea lor, prin stil, cultur?, sens; contractarea spa?iului ?i timpului s�nt aici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
interpretare a structurilor gotice prin pro-cedeul cu beton armat al inginerului P. Cottancin. Eclectismul sau satura?ia istoricist? �n opozi?ie cu gr?dina fran?uzeasc? care, printr-un sistem de forme codificate, �?i omogenizeaz? componentele naturale ?i artificiale, gr?dina englezeasc? creaz? leg?-turi singulare �ntre elemente diverse prin originea lor, prin stil, cultur?, sens; contractarea spa?iului ?i timpului s�nt aici surse de pitoresc ?i de reverie. F?r? �ndoial?, acestea s�nt semne precursoare ale eclectismului, �mbog
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s�nt primele aplică?îi ale modelului urban ?i ale condi?iilor financiare prev?zute de Howard. �n cetatea-gr?din?, nu exist? efecte spectaculoase; arhitectură tradi?ional? (forme ?i materiale) asigur? confortul, intimitatea, varietatea ?i urbanitatea. Teoretizat pornind de la �periferii-gr?dini� (Bedford Park, �n apropiere de Londra, 1875, Godwin ?i Shaw, arhitec?i) ?i de la cet?-?ile-gr?dini muncitore?ți de �ntreprinderi (Port Sunlight a societ??îi Lever, 1888), modelul lui Howard se r?sp�n-de?te rapid �n Europa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n cetatea-gr?din?, nu exist? efecte spectaculoase; arhitectură tradi?ional? (forme ?i materiale) asigur? confortul, intimitatea, varietatea ?i urbanitatea. Teoretizat pornind de la �periferii-gr?dini� (Bedford Park, �n apropiere de Londra, 1875, Godwin ?i Shaw, arhitec?i) ?i de la cet?-?ile-gr?dini muncitore?ți de �ntreprinderi (Port Sunlight a societ??îi Lever, 1888), modelul lui Howard se r?sp�n-de?te rapid �n Europa ?i �n America, desigur, cu adapt?ri. El va inspira de asemenea acele New Towns din anii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
circa 10 dB. Unitatea de măsura a intensității sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de măsură relativă, având ca bază logaritmul raportului între intensitatea zgomotului dat și intensitatea de referință, stabilită convențional ca presiunea vibrațiilor sonore de 0,0002 dine/cm și care a fost considerată ca limita de jos a sunetelor audibile de către om. Ținând seama de scara logaritmică, înseamnă că sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezintă depășirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]