1,081 matches
-
calitativ”, binomul Mental-Senzorial prezintă calitativ-ul, înglobat de un mănunchi cu mult mai viabil decât cantitativul; și cum fiecare subiect de valoare reprezintă niste parametri convingători, este evident că vom plasa percepția vizuală pe un piedestal în care se va discerne decodajul vizual. Mesajele continue care ne „atenționează”, se confruntă în permanență, dezvoltând, analizând și adâncind procesele - mai mult de atât un aport semnificativ abundă în psihologia ordinii, ca o metodă de intervenție asupra individului. Agresiunea sau nu a mediului extern
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
transmiterea informației. Rezultatul constă într-o explozie a informării care, la rândul ei, are drept consecință un "paradox al abundenței."168 Abundența informației duce la un deficit al atenției. Când oamenii sunt copleșiți de volumul informațiilor, au dificultăți în a discerne. Atenția și nu informația propriu-zisă devine o resursă săracă, iar cei care reușesc să distingă informația utilă dincolo de fundalul confuz dobândesc putere. Editorii și furnizorii de informații devin tot mai căutați, ceea ce constituie o sursă de putere pentru cei care
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
monnayeurs) că l-a uimit prin profunzimea analizei psihologice și a creației literare, văzând în autor un spirit subtil. Recunoaște în opera proustiană un „izvor prețios de învățăminte” pentru orice scriitor, dezvăluindu-și preferințele pentru Thomas Mann și Doblin și discerne marea deosebire dintre lumea creației franceze și lumea creației germane. Prozatorul român remarcă la Proust că psihologia este elementul esențial al cărții sale, care a scris roman de introspecție paralel cu romanul social, cînd a ilustrat o societate măcinată de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
dense tratează cele câteva moduri de a fi ale sărbătorescului: paradoxalul, kairoticul, agalmaticul și agonisticul. Paradoxalul este ilustrat de călătorii care, în spații străine, se miră de latura exoterică a ceremonialurilor și iau drept sărbători unele comportamente sociale, neștiind să discearnă între sacru și profan, să perceapă autenticul din spectacolele văzute. Prin kairotic, la origine concept al moralei presocratice, autorul definește prilejul nimerit în care are loc o sărbătoare, timpul, spațiul și contextul social favorabile acesteia. Prin agalmatic înțelege deopotrivă celebrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
ascultăm, adică să luăm în considerare punctul de vedere al celuilalt. Să observăm, altfel spus să fim atenți la toate evenimentele - de multe ori de natură nonverbală - care au loc în situația de comunicare. Să analizăm, în scopul de a discerne partea de explicit de cea de implicit, partea observabilă de cea ascunsă, de a degaja elemente care constitue câmpul psihologic și social determinant pentru indivizi. Să controlăm, calitatea și pertinența mesajului (feedback-ul) și procesele susceptibile de a parazita interacțiunea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
spre a teoretiza și argumenta „direcția corectă” pe care literatura trebuia să o urmeze cu strictețe pentru a fi acceptată de sistem (Probleme și opere contemporane, 1954, Eroi și conflicte în dramaturgia noastră actuală, 1955, Romantismul eroului revoluționar, 1956), se discern, dincolo de radicalitatea limbajului, posibilitatea autorului de a utiliza teorii și concepte, precum și consecvența, poate sinceră, a perspectivei asumate. Purtând marca spiritului dominant al deceniilor cărora le aparțin, cărțile din această serie încearcă să instituie norme de creație. Temele examinate (rolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
parlament, de exemplu); și strategii de ordin superior de care sunt pendinte strategiile sectoriale sau locale. În sens peiorativ, o politică strategică poate fi asimilată unei strategii de rang inferior strategiei considerate. În ansamblul strategiei, politicile au rolul de a: discerne între parte și întreg; decela sinergisme în realizarea obiectivelor; asigura coerența programelor și a măsurilor; stabili sau a cunoaște partea responsabilă de elaborarea sau corectarea politicilor; transpune principiile conceptului strategiei în politici pentru ca paradigma aleasă pentru strategie să poată deveni
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cu Dumnezeu prin rugăciune) și înțelepciune (capacitatea de a vorbi despre lucrurile sfinte, izvorâtă din meditația asupra Scripturii). Urmează secțiuni privitoare la dragostea față de Dumnezeu, la percepție sau simțul sufletesc (24-25), temă dezvoltată apoi în expunerea despre capacitatea de a discerne între duhuri și despre viziuni și vise (26-40). Apoi vin capitolele despre ascultare (41), despre cumpătare și înfrânare (42-52), despre boli (53-54), despre necesitatea de renunțare la atracțiile lumii acesteia (55-57) și de a învinge akedía, adică plictiseala și dezgustul
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Mult timp, apariția lui Louis Napoleon din tumultul revoluției părea să releve o slăbiciune politică specifică evenimentelor franceze. Numai în timpurile noastre, după ce logica Revoluției Franceze s-a repetat pe larg în atît de multe țări, a fost posibil să discernem funcționarea unui nou aspect al modernității, desfășurarea unui proces în care Revoluția Franceză s-a dovedit a fi un moment hotărîtor. Revoluția a distrus pentru totdeauna credința în dreptul divin și de necontestat al monarhilor de a guverna și a fost
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
rigoare, seriozitate; totul mergea precum ceasul, neexistând ușurință sau delăsări; aceasta se datora membrilor delegației care erau buni profesioniști, harnici și pricepuți, îmbinând competența cu ardoarea lucrului împlinit, inventivi în formulări, inepuizabili în idei pe care le avansau; capabili să discearnă fenomenul de relații internaționale la intensitate maximă; dar aceasta se datora nu numai componenței delegației, ci, mai ales, ministrului. Pe de altă parte, ministrul român de externe, Corneliu Mănescu, a avut numai cuvinte de laudă la adresa activității desfășurate de Reprezentanța
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de resort. Cel mai important pentru un mandat era să urmeze poziția delegației sovietice în materie. Noi cei tineri veniți direct din universitate și eram împreună cu cei care absolviseră aceeași facultate 12-15 noi angajați nu aveam, desigur, capacitatea de a discerne exact situația din minister. Cursurile pe care le audiasem, orizontul pe care ni-l deschiseseră cu privire la relațiile internaționale, literatura parcursă și mai ales interesul pe care ni-l cultivaseră pentru acest domeniu inedit o seamă de profesori de mare cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
descris. Pentru a continua analiza personajului, putem examina relațiile dintre diversele caracteristici. De pildă, anumite sexe sînt îmbinate în mod constant cu o anumită poziție ideologică? În multe din romanele secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea se poate discerne o conexiune clară între sexul masculin și ideologia militară. Însă nu se poate vorbi de o legătură sistematică, în același corpus, între sexul feminin și atitudinea pacifistă uneori ea apare, totuși, ca în Horațiu de Corneille. Altfel spus, axa militarism-pacifism
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu conținuturi prefixate, învățate automat, ceea ce denotă că limbajul verbal nu este instrumentul intern al ideației și poate crea falsa impresie de vorbire inteligibilă și de limbaj structurat. (1983, I. Stănică, E. Ungar, C. Benescu, p. 45) Printre rânduri, putem discerne importanța pe care o are limbajul mimico-gestual pentru surzi. Pe măsură ce elevii se apropie de vârsta adultă preferința lor pentru limbajul mimicogestual este din ce în ce mai evidentă, paralel cu respingerea limbajului verbal. Limbajul mimico-gestual devine mijlocul prin care se afirmă identitatea de grup
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
o cunoștință serioasă a literaturii naționale printr-o repetată familiarizare cu pasajele cele mai renumite ale operelor poetice și prozaice"65. O analiză a cuprinsului manualului său demostrează, cel puțin în cazul prozei, o capacitate deosebită a autorului de a discerne între valoare și nonvaloare. Numele pe care acesta le-a ales le studiem și noi astăzi ca și textele propuse spre lectură. Întorcându-ne la istoriile literare ale vremii, ni se pare, de asemenea, deosebit de interesant, faptul că prima istorie
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
formă, este utilizat conceptul de diagnostic, fiind considerat mult mai cuprinzător și totodată mai relevant, din punct de vedere al conținutului informațional oferit. Etimologic, termenul „diagnostic” provine din limba greacă și sub aspect semantic se traduce prin „apt de a discerne”. Diagnosticul presupune identificarea unui fenomen pe baza descrierii stării sale prezente. Inițial a fost utilizat cu succes în domeniul medical, indicând anumite afecțiuni ale pacienților, pornind de la anamneză spre investigații profunde, pentru a determina tratamentul adecvat, a elimina cauzele și
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
un proces cu atat mai complicat 16. Partidele programatice se bazează pe structuri organizaționale puternice, în stare să pună în practică propriile idei societale astfel încât distribuția bunurilor comune să creeze o societate dezirabila. Acestea depind de votanți în stare să discearnă între programul unui partid (creștere economică, inflație, șomaj, securitate socială) și strategia politică a acestuia. Prin contrast, în țări cu populație rurală numeroasă (și România este un bun exemplu în acest sens) predomina partidele carismatice și clientelare 17, ceea ce implică
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
trei concepte. Tocmai pentru că astfel de identificări nu ar permite decelarea valențelor ideologiei ca instrument al cunoașterii sociale, spre deosebire de cele care ar putea fi alocate mitului sau utopiei, urmăresc să identific raporturile dintre aceste concepte corelative, pentru a putea ulterior discerne cu privire la rolul deținut de fiecare în planul imaginarului social. La fel ca ideologia, mitul se remarcă, în analizele care îl au ca obiect de studiu, prin coerența sa. Invocarea și regăsirea acesteia pe traseul mitologicului apar ca un răspuns la
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
concluzie, procesul de acceptare este de natură dinamică, pacientul trecând progresiv printr-un proces stadial de identificare, dar la fel de bine acesta se poate închista multă vreme în poziții defensive. Urmărirea atentă, pe termen lung, de către medic, capacitatea sa de a discerne blocajele afective, dar mai ales intervenția sa „empatică” pot ajuta mult pacientul să iasă din impas. În acest sens, la pacienții regresați psihic trebuie combătute pe baza unei intervenții psihologice reacțiile de negare, de pseudoacceptare și de demisie pasivă. 4
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
capacitatea de iertare și de împăcare, care crește în el cu trecerea vremii și cu o sporită înțelegere a oamenilor și a întâmplărilor, este, cum spune Benedetto Croce (în Ariosto, Shakespeare, Corneille), o „Indulgență elevată, pentru că era în stare să discearnă cu severitate între bine și rău, între noblețea pe care știa atât de bine să o recunoască și josnicia de care îi era atât de silă. Astfel că nu risca să alunece în acea falsă îngăduință care coboară idealitatea pentru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
adult necunoscut, pentru a cărui atenție trebuie să intre în competiție cu mai mulți “rivali”. Copilul dependent nu este capabil să se afirme prin procesul de învățare, de multe ori nereușind nici măcar să se implice în acest proces, fără a discerne ceea ce este important pentru el. Din cauza lipsei de încredere, el intră într-o stare de panică și de anxietate ori de câte ori îi sunt retrase suportul extern si ajutorul. Mai mult, lipsa încrederii în sine poate determina formarea unei imagini greșite despre
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
oameni (un cor, de exemplu), un organism difuz și Îndepărtat, cum ar fi un post de radiodifuziune, un locuitor al unei nebuloase oarecare, sau, la limită, natura Însăși; atunci mesajul va fi perceptibil, adică inteligibil ca formă, În măsura În care receptorul va discerne În el un ansamblu de semne pe care le poate identifica În propriul său repertoriu. 4.2. Evaluarea cantitativă a Însușirii mesajului informațional În procesul instructiv-educativ În condițiile Învățământului modern se produc schimbări importante În criteriile și practicile de evaluare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
are un obiect propriu, pe care să îl sesizeze doar el, ci obiectele sale sunt tocmai obiectele simțurilor externe. Din Sentenția libri De anima (lib. 3, l. 3, 612-613) aflăm că, pe lângă faptul că acest simt intern percepe afectările simțurilor, discerne obiectele diferitelor simțuri în parte: (ÎI.3.4.) Considerandum est etiam, quod licet hoc principium commune immutetur a sensu proprio, quia ad sensum communem perveniunt immutationes omnium sensuum propriorum, sicut ad communem terminum; non tamen sensus proprius est nobilior quam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o schimbare urmează o altă în simțul comun, care percepe vederea. Deoarece trăim într-o lume alcătuită din obiecte, nu într-o lume alcătuită din calități sensibile, simțul comun este indispensabil cunoașterii. În lipsa lui nu numai că nu am putea discerne între diferitele calități sensibile, dar nici nu ne am putea crea o imagine de ansamblu a obiectelor ca atare. Pentru a putea înțelege mai bine operația simțului comun, ne putem imagina o pâlnie echipată cu strecurători de dimensiuni diferite, prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1966. 3 Tudor Vianu, Generație și creație (1936) în Opere, vol. 9, Editura Minerva, București, 1980. 4 Gheorghe Crăciun, Competiția continuă. Generația '80 în texte teoretice, ediția a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. 5 "Dacă e greu să discerni granițele umane e pentru că viața socială face parte dintr-o ordine a duratei și a continuului", dar concluzionează "întrepătrunderea generațiilor nu e de așa natură încât să nu ajungă la o oarecare ordine.", Albert Thibaudet, Fiziologia criticii. Pagini de critică
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unei iluminări” care ar trebui să încarce golul/the void lăsat probabil nu numai poeților. Prin referirea la acest gol, la acest „spațiu interstițial” al Imaginației Active,Bloom riscă o „analogie estetică”. El consideră că ar fi mai pragmatic: „să discernem realitatea Imaginației Active în Shakespeare decât în Ibn’Arabi sau Suhrawardi”. Fără a-l de-ezotericiza pe Corbin și fără a-l: “transforma pe Shakespeare într-un Sufi sau pe Corbin într-un Shakespeare”, Bloom încearcă să-i asocieze pe Shakespeare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]