3,645 matches
-
fiu deranjat Muncesc din greu Sunt punctuali Sunt profesioniști Ei cer, solicită Sunt bine organizați Sunt disciplinați Sunt bine informați Sunt eficienți Sunt determinați Sunt conservatori, nu sunt prea creativi Nu se emoționează prea ușor Așteptările altora de la elvețieni Punctualitate, discreție, pregătire înaltă, concretețe, precizie, curiozitate, nu prea critici, lipsiți de grabă, credincioși, ordonați, personalități lipsite de relief, discreți în ceea ce privește viața lor privată, încrezători în țara lor Alte sisteme de management surprind această condiționare subtilă între culturile naționale și cele organizaționale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se îngrijea de bunul mers al literaturii. Iar în contextul actual ele apar cu adevărat ca spectaculoase. Așa cum se poate observa și în cazul celorlalte volume ale seriei Literatura în totalitarism, și în cartea de față autoarea se ascunde cu discreție în spatele materialului documentar care formează o mare parte din corpul cărții. Deși discursul critic al cercetătoarei are o pondere mult mai mică decât bucățile masive de text citat, poziția ei este bine marcată. Nu este limpede, însă, ce fel de
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
însă cel mult prin vârstă biologică Ťgrupului optzecistť; căci nu Ťzgomotul și furiať, aglomerarea haotică de lucruri, senzații, fragmente de lectură, anglicisme, americanisme, teribilisme mai mult sau mai puțin ieftine constituie universul acestei poezii. Ci mai degrabă contrariul lor, adică discreția, finețea, profunzimea și, mai ales, nota cu adevărat distinctivă a poeziei autentice: harul poetic". Observ aici o contradicție: între ghilimelele ironice aplicate "așa-zisului Ťoptzecismť" și definirea lui destul de exactă. Or, dacă poetica generației '80 a fost cristalizată și apoi
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
însă cel mult prin vârstă biologică Ťgrupului optzecistť; căci nu Ťzgomotul și furiať, aglomerarea haotică de lucruri, senzații, fragmente de lectură, anglicisme, americanisme, teribilisme mai mult sau mai puțin ieftine constituie universul acestei poezii. Ci mai degrabă contrariul lor, adică discreția, finețea, profunzimea și, mai ales, nota cu adevărat distinctivă a poeziei autentice: harul poetic". Observ aici o contradicție: între ghilimelele ironice aplicate "așa-zisului Ťoptzecismť" și definirea lui destul de exactă. Or, dacă poetica generației '80 a fost cristalizată și apoi
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
decît un infim profit material și doar arareori, dacă are noroc ca aceasta să nu treacă neobservată cu desăvîrșire, un oarecare capital de notorietate, niciodată proporțional cu performanțele sale. Dar să zicem că acest aspect ține mai mult de o discreție specifică și deplin asumată, de însoțirea traducătorului cu Hermes sau cu îngerii, și mai puțin de absența unei instanțe critice specializate și consecvente în a urmări și comenta traducerile din peisajul literar. În lumea eterată a ideilor e de prost
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
la un moment dat încheiată și devine irepetabilă, este singura garanție că el, traducătorul, și-a folosit la cote maxime calitățile care i se cer: pregătire lingvistică excelentă, răbdare, atenție, discernămînt, perseverență dusă pînă la obstinație, talent literar dozat cu discreție. Alături de răspunderea morală, toate aceste calități se cer negreșit răsplătite și material. Pentru că, oricît de irepresibilă și misterioasă ar fi dorința de a traduce, oricît de vie s-ar menține ea în rîndul traducătorilor, nu este de ajuns pentru a
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
Fonotecii. Acolo, era aproape imposibil să nu-ți pierzi mințile. Înainte de 1989, pentru un student nu cred că exista soluție mai fericită decît să n-aibă mințile cu el. Călăuza mea spre acest teritoriu a fost Iosif Sava. Cu o discreție infinită. Îl priveam sedusă de căldura cu care îmi vorbea despre Kant și despre Bach, despre timp, despre ce nu se vede, despre destin, despre... Printre benzi de magnetofon cu înregistrări ce fac istoria muzicii mari, cineva se preocupa de
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
despre Kant și despre Bach, despre timp, despre ce nu se vede, despre destin, despre... Printre benzi de magnetofon cu înregistrări ce fac istoria muzicii mari, cineva se preocupa de mine. Se preocupa de accesul meu către miracol. Cu o discreție infinită. Așa cum s-a preocupat tot timpul, zeci de ani, de noi toți, de ceea ce este fundamnetal pentru formare, pentru auz, gînd, simț, pentru cultură, pentru spirit. Pentru că el a avut, dincolo de toate, spiritul liber, înălțat dincolo de materie, acolo numai
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
unui actor", că "nu i se citește pe față meseria, nu are ticurile, fasoanele, marca profesională caracteristică". O apreciere ce trimite în primul rând la comportamentul artistului în viața civilă, care în afara scenei (în fa-milie, între prieteni, pe stradă) preferă discreția, infirmând un lucru știut de toată lumea și anume acela că meseria de actor prin însăși condiția ei e una dintre cele mai expuse exteriorizării, plăcerii de a fi privit și de a te face privit. Dar refuzul tentației de a
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
de veșnicia care se întinde peste un sfert de secol. Debutase atunci în Parsifal. Rolul Kundry, femeie sfântă, mesageră a Graalului - femeie diabolică, floare cu parfumuri senzuale. Tot ce a cântat de-a lungul unei cariere fabuloase și întreținută cu discreție, nu poate fi uitat. O știu în Wagner: Venus, Ortrud, Sieglinde. Mezzosoprană, soprană? O știu în teatrul liric francez (Carmen), italian (Amneris, Eboli). Are pentru toate aceste roluri reprezentări imaginare care îi stimulează cântul; și o tehnică pe măsură. Statura
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
o figură incomodă și bizară. Incomodă, fiindcă nu putea fi atacat pe seama prestației din perioada comunistă, și asta deoarece nu se număra printre istoricii care își plecaseră fruntea în fața mentalității dominante de atunci; bizară, fiindcă nu iubea publicitatea și prefera discreția unei vieți retrase. Pe scurt, nu se identifica cu imaginea pe care ceilați și-o făcuseră despre el și nu era dispus să-și irosească timpul în dezbateri TV inutile pe marginea unor controverse istorice. Frumusețea este că, după 2000
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
învîrtit bagheta caterincii, plină cu inimi de cabotini, de un șir de ani." Blîndeți poeticești, melancolii, șterse în treacăt de cinice umoruri. Și fiindcă am ajuns la controverse, Miscellanea lui P. Nicador & Co. (pseudonimul lui Stere, împrumutat și altora, cu discreția cu care revistele își ascund micile jocuri) răspunde, metodic, așezat, atacurilor la Viața Romînească, numeroase, pare-se, în iernile de altădată, cînd Gherea își pierdea vremea cu Rodica, iar revistele cu facerea literaturii, a ideologiei, cu discuții despre cum trebuie
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
cu Anul Nou - la romani, cu el începea, totuși, primăvară - a ajuns să ne scape, începe textul expeditorului, lucru deloc neobișnuit pe vremuri, cînd fața imprimată a cartolinei se acoperea frenetic de cerneluri și litere. Mesajul, adresat unei domnișoare (păstrăm discreția asupra numelui) dintr-un pension, e parcă pastișă după Alecsandri: "Anul nou, eu vi-l dorescu cu noroc și fericire, să vă aducă'n suflet primăvară încântătoare, ca să fie veșnic numai flori și un dulce sóre." Ceva din eleganța unicei
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
vagula, blandula...) ale deceniilor șapte și opt din secolul trecut, Ion Nicodim este aproape Ťextrem-orientalť de parcimonios. Cu o sensibilitate zen, el golește suprafețele, fără a le împuțina vibrația gris-pământie sau azurie a fundalului. Așează apoi pe aceste suprafețe, cu discreție și calculată disimetrie, unul dintre motivele sale predilecte: lacul, planta, curcubeul. Pe la mijlocul carierei sale de o jumătate de veac, Nicodim a recurs constant la o formă ritualizată, cu decupaj precis și prezență eponimică: inima. Ziditor de masă de altar din
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
goticul edificiului și modernitatea logisticii impresariale fac casă bună. Pe de o parte, austeritatea și masivitatea soluției arhitectonice exterioare, dar și perfectiunea formulelor angulare ori a spațiilor boltite, ceea ce conferă o acustică uniform și generos repartizată; pe de altă parte, discreția și perspicacitatea cu care Vittorio Fellegara și Pieralberto Cattaneo regizează evenimentele festivalului în așa fel încât să satisfacă toate gusturile, de la cele cu vădite propensiuni către exotic și insolit, până la cele acut tradiționaliste, mereu nevoite a fi "tratate" ca la
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
se află altundeva. Dispăruți fără urme, dar dispăruți în sens propriu, ei se salvează într-o aureolă de neatins, de cu totul alt calibru decât li se întâmplă eroilor necunoscuți. Iată-i, glorioși și înnobilați, reușind să-și păstreze intactă discreția, pe cei care au murit mai departe de noi. Măcar un pic mai departe... Am făcut această întreagă introducere explicativă și nu cu mult mai melodramatică decât e cazul pentru a putea nuanța corect relațiile pe care poezia Ioanei Nicolaie
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
diversele programe de traducere a scriitorilor români, foarte la modă în ultima vreme. Cum se explică această ignorare cvasi-generală a unui clasic al prozei românești actuale aflat printre noi, relativ ușor de contactat printr-un simplu apel telefonic? Poate prin discreția excesivă a omului care își petrece o bună parte din timp departe de București, iar atunci când apare (de obicei la târgurile de carte) stă relativ retras în colțul său, cu o pipă stinsă în mână și discută discret cu vreun
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
nu a luat premiu anul trecut. Ar putea să fie singura rațiune). Cum cred că, în ultimii ani, marja de eroare s-a extins. Tot mai mult. Și mai neplăcut. Calitatea comentariului critic a scăzut, umorile sînt la mare preț, discreția, moralitatea și autoritatea par de-a dreptul desuete. Asta se vede zi de zi și ceas de ceas în breasla mea, de exemplu, a criticilor de teatru, atitudinea în scris, și nu numai, îndepărtîndu-se, uneori grav, de ceea ce înseamnă această
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
cronica unui răsărit de soare avortat, Mașinăria Cehov, Ușa, Ultimul Godot, Și cu violoncelul ce facem?, Caii la fereastră, Omul cu o singură aripă, Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals etc. Scenarii pe care le parcurgem cu discreție și pe care le regăsim uneori deturnate în spectacole de teatru. Logica expresivității lui Matei Vișniec se întemeiază în cadrele aceluiași algoritm pe care este construită etica oamenilor din Balcani: adversativul dar. În Femeia ca un câmp de luptă, o
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
e Ignat însuși. Chiar dacă mai toate datele îl puteau transforma neîntârziat într-un autor cu o vizibilitate peste medie, chiar dacă a publicat constant și a avut dintru-nceput succes la critică, atitudinea lui nu s-a deplasat deloc dincolo de jaloanele discreției. Sau, mai corect formulat, ale expectativei. Privit schematic și liniar, Mihai Ignat pare a fi făcut cam totul pentru imaginea sa: l-a creat pe Klein așa cum Disney pe Donald Duck, un personaj-poem ceva mai insistent decât Nea Gicu al
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
din Iași1, și menit să pareze atacurile unor adversari politici. În speță, după ce, în introducere, precizează că s-a hotărît cu greu "să întrețină publicul despre șsine însușiț", lucru pentru care nutrește o adevărată aversiune, după ce își destăinuie "excesul de discreție" manifestat chiar în publicistică, el narează următoarele: "Trecuse abia vreun an și jumătate de la intrarea mea în țară. Indispus de atitudinea luată de mine într-o întrunire studențească, un ziar de opoziție a și denunțat publicului pe Ťacest individ zdrențărosť
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
o mînă străină de studențime", trădată de tonul general de critică amară, de "dojană". Manifestul ar denota "plata unei datorii de recunoștință sau mai bine prestarea de servicii din partea unei persoane care ar fi fost sau ar fi încă la discreția guvernanților". Ziaristul se gîndește, pare-se, la unul dintre dascăli, căci afirmă: "Din toate aceste conchid că spiritul acesta de pedagog miop vine ex cathedra ș...ț foarte mult se trădează modul de a face al unui profesor". (Cel vizat
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
în care, atunci când era vorba despre dragoste, viața sexuală și sentimentul țineau balanța în echilibru. Acum folosim acest romantism pe post de scuză, evitând să privim mai îndeaproape o realitate ce nu mai are nimic de a face cu sentimentele. Discreția se transformă în indiferență, comportament care convine și care lasă drum liber tuturor anomaliilor. Cei care evocă în exces dreptul la intimitate au reușit să își impună punctele de vedere. De obicei, minoritățile procedează astfel. Căsătoria homosexuală este dorința de
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
puțin configurația canonului la un moment dat. De asemenea, un public mediu, oricît de mare și de entuziast, nu va reuși să-și impună valorile - pe termen lung - în componența axiologică a amintitului canon. Acesta rămîne, în mod fatal, la discreția inițiaților literaturii, care - prin intermediul școlii (factorul de audiență absolută) - îl impun și îl legitimează pentru viitor. Cosana Nicolae acordă de aceea o atenție deosebită instrumentelor de acreditare a canonului. Faptul aduce în discuție o componentă secundară a temei de față
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
și moral este cu putință; de la tehnici la materiale și de la organizarea strictă a imaginii la viziunea largă, integratoare. Ca viziune și ca tip de sensibilitate el nu poate fi asociat decît cu doi artiști plastici contemporani, unul de o discreție aproape autistă, din păcate, dispărut înainte de vreme, celălalt uitat prea repede de o posteritate instalată la fel de prematur. I-am numit pe Florin Mitroi și pe Geta Năpăruș. Cu primul, Ilie Boca are în comun sensibilitatea, rafinamentul unic al privirii și
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]