47,058 matches
-
acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să se conserve, si, la limită, să se reinventeze. Mai mult, ceea ce părea un subiect de istorie socială - chestiunea agrara - a reapărut în discursul public și în cel politic după restituirea pământurilor și pădurilor după 1989. Articolele cuprinse în acest număr sunt redactate de un grup de autori și se referă comparativ la țări precum România, Grecia, Șerbia, Bulgaria, Albania, Ungaria și Republică Moldova
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
duși în America de nord. Apoi eliberarea lor din sclavie, sângele ce a curs, Abraham Lincon marele președinte eliberator ce a plătit cu viața. De curând am văzut un video în you tube cu Martin Luther King cu acel memorabil discurs în care vorbea despre unitatea albilor și a negrilor. Am fost impresionat de patosul cu care vorbea. M-am gandid la cuvintele lui Isus ,, iubiti-va unii pe alții” de fapt mesajul Evangheliei este că în lumina crucii toți oamenii
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PARCURS Ne ține toamna, despre nori, prelegeri Și despre ploi rostește un discurs, Pe tema vântului ne dă concurs Și brumele le pune în culegeri. Tristețea o respinge prin recurs, Alungă ură și neînțelegeri, Dilemele le-ascunde prin alegeri, Dar frunzele-s uscate pe parcurs. Ascunsă-n bolta neagră, plânge lună, Prin ceața
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
de la terminarea liceului. Toți, fără excepție, oameni realizați. Chiar și cei care nu făcuseră inițial o facultate erau acum licențiați. Chiar dacă au mai avut probleme, o duceau bine cu toții. Meserii bune, servicii de invidiat. Looking good! Mi-a atras atenția discursul unei foste eleve care avea un business la nivel național. Spunea: „Soțul meu și cu mine am dat deja destul țării ăsteia. Ar cam fi timpul ca și țara asta să ne dea, acum!". Cam asta îmi rămâne și mie
Am dat țării ăsteia generații întregi de oameni educați. Azi țara îmi mai dă 100 de lei impozabili, în 2 tranșe () [Corola-blog/BlogPost/337733_a_339062]
-
să nu ne pierdem cumpătul, să stăm aproape unii de alții și să ținem firul apei... altceva nu știu ce să vă spun! -Hai că o scoatem noi cumva la capăt, încercă Diplomatul să rupă tăcerea adâncă ce se lăsase după micul discurs al Americanului. -Da, da, să pornim degrabă, întări și Papa, furișând priviri peste umăr spre jocul de neînțeles al umbrelor peșterii, dar neînstare să atragă atenția și celorlalți asupra temerilor sale. Doar Patriarhul și Doc îi țineau isonul prin gesturi
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
serialul "Doctor Who" a fost relansat. Până în prezent, BBC a mai experimentat transmisiuni în formatul 3D. Astfel, radiodifuzorul public britanic a transmis în 3D meciuri din turneul de la Wimbledon, dar și evenimente din timpul Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012. Totodată, discursul de Crăciun al reginei Elizabeth a II-a a Marii Britanii, adresat tuturor supușilor britanici anul trecut, a fost difuzat pe BBC în format 3D.
Serialul "Doctor Who" va fi difuzat în 3D [Corola-blog/BlogPost/97616_a_98908]
-
loc ... pe toți cei care își iubesc țară, și prețuiesc limba maternă, oriunde s-ar afla. „Buni”(Elena Buică din Toronto) a fost nelipsită de la întâlnirea-sărbătoare, unde și-a lansat două cărți. O poetă română din Spania, a marcat în discursul său că:” limba noastră-i o comoară și că limba română este patria mea, iar dacă vreți să marcați acest eveniment, vorbiți corect! “Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
și importanța lui Iorga în realizarea României Mari, menționându-se, în mod special, faptul că înainte de Primul Război Mondial a fost principalul propagator la ideii că este necesară și posibilă formarea statului unitar român, înființarea Universității de la Vălenii de Munte, discursul ținut în Parlamentul României întrunit la Iași, la 14 decembrie 1916, care a fost multiplicat și trimis în tanșee, marcând un moment de revigorare a speranței românești în victorie, considerat de Pamfil Șeicaru „un imn de credință în victoria finală
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Opinii Primesc oricând o mustrare, meritată. Accept cu bucurie o critică, cu condiția să fie livrată sub forma unui discurs argumentat, construit pe considerente logice și raționale. N-am nevoie de sentimentalisme, false empatii și emoții elaborate ad-hoc, într-o eprubetă portabilă. Recunosc că nu sunt perfectă. Nu am pretins vreodată că aș fi, are și ipocrizia mea margini omenești
Nițel umor. [Corola-blog/BlogPost/100369_a_101661]
-
în interesul țarii sale de a nu se crea ură și divizare. A stat și a studiat o noapte întreagă cele mai celebre „speach-uri” ale faimoșilor săi precedesori: George Washington, Thomas Jefferson și chiar Richard Nixon, pentru a-și pregăti discursul de „good bye” de la cei cincizeci de milioane de americani care au votat cu domnia sa și totodată de a-și felicita și încuraja adversarul pe greul drum pe care îl are de parcurs! Trebuia, și se cerea, să fie un
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Eu nu țin decât cu posteritatea Restul vă aparține Oricum n-a re nicio legătură cu timpul pro babil În replică nici gramatica nu poate întrerupe discursul candidatului la tragedia umană Deși gravitația rămâne un incon venient major Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA PRIETENULUI DE DUMINICĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1369, Anul IV, 30 septembrie 2014. Drepturi de
EREZIA PRIETENULUI DE DUMINICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374374_a_375703]
-
ideile sugerate de afirmația lui Lucian Blaga: Trebuie să existe o anumită concordanță între acțiuni și planuri, dacă vrem să scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea reală pe aceste meleaguri a poporului daco-roman. (Vezi nota privind împarații REGALION, GALERIU cel BĂTRÂN ți cel TÂNĂR) Menționăm printre altele lucrarea împăratului IULIAN (331 - 363 d.Hr.) care cuprinde discursuri (panegirice și elogii) în care apreciază și judecă faptele și actele împăraților anteriori. Vorbind despre campania militară din 332 a împăratului CONSTANTIN în nordul Dunării, menționează că după ce i se dădu cuvântul lui CONSTANTINOS acesta a spus: „Iată de ce valorez
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
a întors după jumătate de an; se plângea că pierduse niște părți, că forma i se ciobise; cred că-și presimțea sfârșitul. Ne-a lăsat, într-o zi locuința a devenit tăcută”. (Altele, la fel de edificatoare: p. 51, 121, 194 etc.). Discursul prozastic dialoghează, astfel, la nesfârșit, cu sine însuși, îndemnându-l pe cititor să se avânte și el în acest joc al ficțiunii “infrarealiste”. Compoziție savantă, gândită până în detaliu, pusă în pagină de un autor al cărui talent și a cărui
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
editori din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Craiova, Satu Mare, Urziceni, Pitești, Slatina, Curtea de Argeș, precum și de peste hotare, cum ar fi Olanda, Franța, Danemarca, Germania, Republica Moldova și Ucraina. Manifestarea s-a deschis în Sala Mare a Consiliului Județean Vâlcea, miercuri, ora 11, prin discursul de început al scriitorului Ioan Barbu președintele de onoare al publicației “ Curierul de Vâlcea“, apoi a urmat cuvântul de înțelepciune rostit de Î.P.S. Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, care a evocat tradiția cultural- multiseculară a cetății Râmmnicului. La cuvânt au urmat
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
-
deci, este modalitatea de a sesiza realul. Reveria, ca stare de suflet, constituie o stare internă. Poezia însă este un fenomen de limbaj. Prin urmare, ca reverie estetică, poezia apare drept o experiență a limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind, totodată, o stare de cunoaștere. În plus, în poezie orice sentiment este o cunoaștere confuză (vezi „Șoapte”). Intrând în poezie, lumea viselor îmbogățește lumea realității: „Lumina viselor îmbogățește
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
margini a stării de vis” („Reguli“, p. 48). Un aspect al forței visului îl reprezintă și intervenția lui corectivă: „Visul poate elimina posibilele erori din vederile de peste zi” („Constrâns la amurguri”). Punerea visului în limbaj face ca visul să devină discurs. Orice translație a reveriei (ce inevitabil preia obiectele lumii) către poezie reprezintă „o dezvoltare a discursului liric” („Legi fantastice”). Discursul liric provenit din punerea visului în limbaj va crea un nou vis: visul literar, trăirea estetică. Visul ca stare interioară
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
intervenția lui corectivă: „Visul poate elimina posibilele erori din vederile de peste zi” („Constrâns la amurguri”). Punerea visului în limbaj face ca visul să devină discurs. Orice translație a reveriei (ce inevitabil preia obiectele lumii) către poezie reprezintă „o dezvoltare a discursului liric” („Legi fantastice”). Discursul liric provenit din punerea visului în limbaj va crea un nou vis: visul literar, trăirea estetică. Visul ca stare interioară se va exterioriza ca limbaj și va stimula un nou vis de o aceeași nedeterminare și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
poate elimina posibilele erori din vederile de peste zi” („Constrâns la amurguri”). Punerea visului în limbaj face ca visul să devină discurs. Orice translație a reveriei (ce inevitabil preia obiectele lumii) către poezie reprezintă „o dezvoltare a discursului liric” („Legi fantastice”). Discursul liric provenit din punerea visului în limbaj va crea un nou vis: visul literar, trăirea estetică. Visul ca stare interioară se va exterioriza ca limbaj și va stimula un nou vis de o aceeași nedeterminare și cu aceleași trăsături de
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
un nou vis: visul literar, trăirea estetică. Visul ca stare interioară se va exterioriza ca limbaj și va stimula un nou vis de o aceeași nedeterminare și cu aceleași trăsături de confuz, ambiguu, incert. Una peste alta, devenit realitate literară, discurs liric, visul vrea claritate și distincție, vrea determinare, se vrea certitudine în lumea iluziei: „Literatura se vrea certitudinea unei iluzii” („Legi fantastice”). Reveria inițială poate fi și de natură erotică, în care caz discursul liric va aduce la experiență estetică
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
Una peste alta, devenit realitate literară, discurs liric, visul vrea claritate și distincție, vrea determinare, se vrea certitudine în lumea iluziei: „Literatura se vrea certitudinea unei iluzii” („Legi fantastice”). Reveria inițială poate fi și de natură erotică, în care caz discursul liric va aduce la experiență estetică trăirea erotică: „Într-o iubire/orice discurs trebuie să indice,/după înțelegere,/obiectul trăirii,/ca în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
vrea determinare, se vrea certitudine în lumea iluziei: „Literatura se vrea certitudinea unei iluzii” („Legi fantastice”). Reveria inițială poate fi și de natură erotică, în care caz discursul liric va aduce la experiență estetică trăirea erotică: „Într-o iubire/orice discurs trebuie să indice,/după înțelegere,/obiectul trăirii,/ca în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
fi și de natură erotică, în care caz discursul liric va aduce la experiență estetică trăirea erotică: „Într-o iubire/orice discurs trebuie să indice,/după înțelegere,/obiectul trăirii,/ca în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a stării de reverie. Odată constituit drept mecanism de visare, discursul liric stă la baza unui comportament estetic care extrage
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a stării de reverie. Odată constituit drept mecanism de visare, discursul liric stă la baza unui comportament estetic care extrage reveria din lucruri, din natură, din cosmos. Ca atare reveria poetică are două surse: una internă (reveria sentimentelor ce pornesc din interior) și o alta externă (reveria indusă de caracterele estetice
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]