4,704 matches
-
nu este atât de dramatică; este încă relativ departe acel spectru al Europei prospere, dar complet secularizate, propusă de către Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv exteriorizate, specifică gnoseologiei postmoderne. Prin contactul nemijlocit cu tehnologia, s-a realizat o adevărată țesătură de mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
identifică resorturile acestei gândiri de tip eretic în concepția lui Eunomiu. Acesta, încrezător în puterea minții umane, transformă teologia ca viață duhovnicească asumată în interiorul experienței eclesiale într-o tehnică a raționamentelor, într-un eșafodaj conceptual bazat pe argumente ale logicii discursive. Sfântul Vasile cel Mare este intransigent și arată foarte limpede înstrăinarea acestui tip de gândire de Adevărul Evangheliei trăit în viața sfințitoare a Bisericii. Eunomiu invocă învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate / ceva-ntre ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
recurența unor cuvinte/sintagme-cheie (laitmotivul, reluarea, titlul care sugerează tema, dominanta afectivă), enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
de riscul ridicolului, ba, l-au provocat cu bună-știință, oferindu-l unei lumi care-și pierduse, în anii tristei ofensive ideologice, busola nativă și-și confecționase un facies de ghetou. Exstă, antologic, reconfortanta fotografie cu un Călinescu în maximă ebuliție discursivă inspirată mască de histrion superior studenții amfiteatrului, împresurîndu-l pe orator și neputîndu-și stăpîni rîsul la schima serioasă a magistrului. (Căruia nu-i dispăruse hazul zeflemitor nici cînd hahalerele activiste vizate în fel și chip de scriitor îl pedepsiseră cu înlăturarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
filosofică (fiecare eveniment exemplifică teoria determinismului universal, de ex.), o ordine socială, una politică și tot așa. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Chatman 1978; Pratt 1977; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și METONIMIE, NARAȚIUNE, INTRIGĂ. căutare [quest]. Conturarea, la nivel discursiv, a mișcării SUBIECTULUI doritor spre OBIECTUL dorit. Scopul unei căutări este CONJUNCȚIA Subiectului și Obiectului. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982: Hénault 1983. centrul narației [focus of narration]. VOCEA și PUNCTUL DE VEDERE care guvernează situațiile și evenimentele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dintr-o narațiune este echivalent cu setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial corespunde SITUAȚIEI NARATIVE AUCTORIALE; el este discursul așa-numiților NARATORI OMNISCIENȚI și caracterizează romane ca Tom Jones, Părinți și copii sau Eugénie Grandet. ¶Genette 1980. discurs cvasi-direct [quasi-direct discourse]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Vološinov 1973. discurs direct [direct discourse
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
el poate fi situat la o DISTANȚĂ mai mare sau mai mică de situațiile și evenimentele narate, de personaje și/sau de naratar. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum trei ore, sau acum trei ani), discursivă (narez în cuvintele mele ce a spus un personaj, sau îi folosesc cuvintele lui), intelectuală (sînt superior din punct de vedere intelectual naratarului meu, sau egal cu el, sau inferior lui), morală (sînt mai mult sau mai puțin virtuos decît
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
simplu la complex, de la abstract la concret. De exemplu, modelul greimasian al narațiunii în care două componente de bază (sintactic și semantic) sînt generate (li se desemnează o descriere) pe două nivele narative (profund și de suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente corespunde unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente corespunde unui ROL ACTANȚIAL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente corespunde unui ROL ACTANȚIAL. În traiectoria sa narativă canonică, de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Press. . 1981. The Encirclement of Narrative: On Franz Stanzel's Theorie des Erzählens. "Poetics Today" 2:157-82. Colby, Benjamin N. 1973. A Partial Grammar of Eskimo Folktales. "American Anthropogist" 75:645-62. Courtés, Joseph. 1976. Introduction à la sémiotique narrative et discursive. Paris: Hachette. Crane, R. S. 1952. The Concept of Plot and the Plot of Tom Jones. In R. S. Crane, coord. Critics and Criticism: Ancient and Modern, pp. 616-47. Chicago: University of Chicago Press. Culler, Jonathan. 1975. Structuralist Poetics: Structuralism
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pp. 662-683. București: Univers.] Rabinowitz, Peter. 1977. Truth in Fiction: A Reexamination of Audiences. "Critical Inquiry" 4:121-41. Rabkin, Eric S. 1973. Narrative Suspense: "When Slim Turned Sideways..." Ann Arbor: University of Michigan Press. Rastier, François. 1973. Essais de sémiotique discursive. Tours: Mame. Ricardou, Jean. 1967. Problèmes du nouveau roman. Paris: Seuil. . 1971. Pour une théorie du nouveau roman. Paris: Seuil. [Ricardou. 1980. Literatura: o critică. Trad. Adriana Babeți, Delia Șepețean-Vasiliu. In Pentru o teorie a textului, pp. 127-155. București: 1973
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ideilor, un eseu are totuși un fir conducător, un criteriu de dezvoltare a subiectului. Compoziția are unitate și armonie internă, ceea ce înseamnă că libertatea în materie de creație nu este echivalentă cu haosul. Ideile sunt asociate elastic pe baza gândirii discursive, pornindu-se de la o idee-nucleu. Eseul devine astfel, un joc și o poezie a idelor în care autorul caută forme de expresie atrăgătoare și convingătoare. Domeniul eseisticii este practic nelimitat. Un eseu poate construi, spre exemplu, pe marginea unei lucrări
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
al întregului proiect critic kantian, atunci unitatea de existență a omului apare în două modalități: este postulată, în forma Ideii unității facultăților simțirii (Critica rațiunii pure) sau în forma ideii preeminenței personalității față de persoană (Critica rațiunii practice), sau este justificată discursiv, totuși pe temeiul unei idei despre om ca "scop final" al existenței (Critica facultății de judecare). În acest din urmă loc, conceptul finalității (ca principiu al facultății de judecare reflexive) pune în sinteză cunoașterea și libertatea, ființa sensibilă și cea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofic al personalității (al doilea orizont de tematizare în "teoria personalității") se află în relație cu celelalte două forme de prezentare a unității umane din filosofia kantiană: postularea personalității ca temei al persoanei (în limitele unei "noi" etici) și justificarea discursivă a unității ființei umane prin conceptul finalității (prin proiecția unei discipline, teleologia). Fără îndoială, diferența dintre modalitățile de abordare a acestor teme este diferită la cei doi filosofi. Astfel, Kant vizează semnificația lor "metafizică", socotind că înainte de toate, temele în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
identitate filosofică, pentru că este tăiat un orizont în care devin active reguli de metodă filosofică și este deschisă o perspectivă proprie unei reconstrucții filosofice; prin cea de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
face simțită prezența În țările În care civilizația ridicată a anihilat componenta spirituală a vieții. Nu este vorba nicidecum despre o banalizare sau o desacralizare gratuită a tezaurului dogmatic sau liturgic, ci despre un efort atent de selecție și prezentare discursivă În perspectiva unor paradigme interpretative contemporane. Pe de altă parte, mesajul nostru trebuie să fie destul de ferm, pentru a fi auzit și luat În seamă. A stârni celuilalt atenția și curiozitatea pentru a-l face copărtaș și rezonant față de ceea ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Trebuie disociată temporalitatea reală de cea a discursului rememorator, povestitor (verbal, gestual, social, psihologic etc.). Poate că timpul obiectiv ar trebui lăsat deoparte, cu toate că la scară istorică se pot decripta anumite „Înțelesuri” ale macroevenimentelor. Ne interesează să depistăm resursele timpului discursiv, cel de acum și de aici, care ne macină, ne irosește, ne dilată sau ne contractă memoria și care poate dobândi semnificație În funcție de constructele valorificate (cuvinte, acte motorii, impresii, trăiri, regăsiri, tăceri etc.) sau de indici suplimentari, cum ar fi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ne contractă memoria și care poate dobândi semnificație În funcție de constructele valorificate (cuvinte, acte motorii, impresii, trăiri, regăsiri, tăceri etc.) sau de indici suplimentari, cum ar fi succesivitatea, accelerarea, temporizarea, dozarea pauzelor. Dacă timpul cronic este unidirecțional - trecut, prezent, viitor -, cel discursiv se poate replia pe mai multe axe. Spațiul odihnitor al căminului facilitează inversiunile temporale, regresiunile În timp sau predispun chiar la alterarea sau „golirea” prin abolire a spațiului de timp. Casa este una dintre cele mai puternice spații de integrare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
toate acestea, funcționarea sensului În acest perimetru privat, personal nu poate fi la adăpostul total al unor comandamente suprapuse, cum ar fi economicul, ideologicul, puterea. Investirea cu sens a unor materii semnificante specifice ambientului casnic ține de concretețea acestui spațiu discursiv și trebuie corelată cu realele „presiuni” ce vin permanent din afară. Una e să ai o casă din chirpici, alta e să deții o casă din piatră. Una e să ai o sumedenie de obiecte, alta e să duci dorul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prin străluciți teologi laici). Deja se pot constata unele colaborări cu intelectuali specializați la nivelul unor eparhii pe linie juridică, socială, culturală și educațională. E un Început bun, ce anunță o schimbare de optică. Intelighenția propulsează modele de cercetare, prefigurări discursive care pot fi captate gradual și de cei ce readuc În contemporaneitate opere teologice fundamentale, translează credința În limbajul cultural al epocii. Valorile religioase, tezaurizate În decursul istoriei, trebuie „traduse” mereu Într-un limbaj contemporan, care să-i asigure cuprinderea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al epocii. Valorile religioase, tezaurizate În decursul istoriei, trebuie „traduse” mereu Într-un limbaj contemporan, care să-i asigure cuprinderea și Înțelegerea necesară. Cantonarea Într-un limbaj „popesc”, arhaic, defazat este În defavoarea edificiului religios, ce trebuie să ființeze În registre discursive multiple, de la cel tradițional, liturgic până la sofisticatele analize textuale sau interpretări hermeneutice. E de la sine Înțeles că nu totul trebuie „rescris” În limbajul epocii și că există un prag peste care traducerea devine... „trădare”. Înnoirea nu trebuie să se facă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
trebuie discutat În jurul faptului religios. Participând la o predică (care este doar o ipostază a discursivității religioase), ni se transmit mesaje specifice, ni se semnifică niște valori, ni se sugerează traiecte de acțiune etc. prin felul cum este dimensionat universul discursiv respectiv de către actantul principal, preotul care vorbește În fața enoriașilor. O astfel de ipostază este ea Însăși un construct deschis, la ea având acces mai multe categorii de receptori cu grade de cultură, motivații și expectanțe diferite. Pastorala scrisă și prezentată
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]