1,331 matches
-
în general sau alte mijloace de comunicare ale fiecărei societăți care a trebuit să înfrunte sau să concureze proiecte de societate concurente. Modelul ideologic simplu al societății comuniste a fost elaborat în Occident și susținut prin relatările, la fel de simpliste, ale disidenților comuniști față de societatea socialistă și preluat apoi pe scară largă de intelectualii postcomunismului. Conform acestui model, societatea socialistă era alcătuită dintr-o mulțime amorfă, îndobitocită de propaganda oficială și ținută sub teroare de către o armată de represiune, ilustrată de regulă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de la Paul Goma la Dorin Tudoran) și cărți interzise de cenzură, despre „cărți amânate”, toate acestea alcătuind „camera obscură a literaturii noastre”. Conceptele operaționale care dirijează clasificarea sunt în acord cu disocierea operată de Sorin Alexandrescu între „scrib”, „scriitor” și „disident”. Criticul a mai publicat, în 1999, un jurnal intelectual al călătoriei de cincisprezece zile în China. Notația scrupuloasă e contrapunctată de reveria cărturărească și chiar poetică: la un moment dat, autorul compune un „poem”, numind, unul după altul, felurile speciale
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
În măsura În care România făcea obiectul unor studii specializate, În cadrul „studiilor orientale” În Franța (INALCO), al celor de „slavistica” În (SUA, Marea Britanie) sau de „balcanologie” (Germania). Miza politică a competenței istorice poate fi recunoscută de poziția ce a revenit unui istoric „alternativ” (disident) precum Vlad Georgescu, istoric reprezentativ al istoriografiei politice alternative având ca spațiu de referință exilul, o vreme director al secției române de la Radio Free Europe. Istoria recentă și În special perioada comunistă au făcut obiectul unor studii cărora li se
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
științifice ale academiei, unii dintre membrii lor fiind de asemenea și autorități științifice, si o elită informală, care avea idei, era bine informată, bine formată (gebildet) și flexibilă... În sfârșit, o contraelită care era preocupată de funcția politică a științei (disidenți, opozanți). Toate trei erau În relație una cu alta, puteau să coopereze, să discute, trăiau În simbioza (cf. interviul cu Dietmar Wittich). Alte traiectorii exemplare Heinrich O. fusese prizonier al americanilor la sfârșitul războiului (Își sărbătorise a 16-a aniversare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fondatoare ale RDG, de Înalți funcționari ai regimului anterior, că-și făcuseră studiile universitare În școlile puterii (studii de drept pentru Gregor Gysi, studii de relații internaționale pentru André Brie), precum și că frecventaseră mediile opoziției (Gysi fusese avocatul mai multor disidenți, printre care Robert Havemann și Rudolph Bahro) sau ale artelor și literelor (André Brie scrisese texte de cabaret politic). Dintre toți, André Brie, responsabilul PDS pentru programul partidului (Grundsatzkommission) și pentru pregătirea politică, insistă asupra opoziției dintre intelectualul critic, caracteristic
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sistemului, cu contradicții profunde Între aspirațiile intelectuale către profesionalizare și performanța științifică pe de o parte, și controlul ideologic pe de altă parte. Afirmarea «contra-elitelor» intelectuale, dispunând de recunoaștere internațională În afara lumii comuniste, adesea purtătoare ale unui proiect politic democratic („disidenții») a precedat și prefigurat schimbările politice de la sfârtșitul anilor ’80 (Eyal, Szelenyi, Townsley, 1998). Trecerea de la un sistem la altul, cu dispariția subita a școlilor de paritd În special (cf. Gheorghiu, 2001, pp. 175-198), a da loc unor reforme succesive
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au fost discreditate, Într-un prim moment, drept discursuri de justificare a dictaturi și represiunii. Un nou ethos democratic și liberal s-a constituit după prăbușirea regimurilor autoritare ale imperiului sovietic, având ca figuri centrale intelectuali militanți polonezi și cehi, disidenți, opozanți și rezistenți. Exilul s-a constituit Într-un spațiu transfrontalier unificând opoziții eterogene, consacrat drept spațiu simbolic al libertății. Mobilizarea politică a scriitorilor și intelectualilor români s-a realizat după 1989, În legătură cu transformările intervenite În fostul «bloc» și cele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Începutul unei destalinizări care nu a fost dusă până la capăt, și după 1989. Numeroși autori, reputați Înainte pentru angajamentul În favoarea realismului socialist, au luat poziție pentru o autonomizare a câmpului literar și intelectual și au devenit critici ai regimului său «disidenți». Pentru perioada de după 1989, situațiile de reconversie nu se Înscriu În același cadru politic, iar traiectoriile actorilor implicați sunt diferite. De data aceasta, «sistemul» este cel pus În totalitate În cauză, iar intelectualii care au contribuit la această ruptură simbolică
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care Il riscă un dizident În RDG. Apoi, prezentarea istoriei era unilaterală atâta timp cât „arhivele celeilalte tabere” nu sunt Încă accesibile, implicarea unor servicii secrete, ca CIA, fiind notorie În cazul Congresului pentru libertatea culturii În anii 1950. La rândul lor, disidenții, care trăiesc În majoritatea lor În Germania de Vest, le reproșează celor care, precum Heym, Zwerenz sau Hermlin, că au dat dovadă de solidaritate față de victimele persecuțiilor, fiind la rândul lor persecutați, de a nu fi părăsit RDG-ul (doar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Germania, si sa obtina beneficii simbolice, În timp ce intelectualii din Est se considerau deposedați de propria lor istorie. 3. Exil, disidenta și „a doua cultură” Am putut-o face după 1989 o dublă observație contrariata. Mai Întâi, asupra proastelor relații dintre disidenții români și unii dintre reprezentanții exilului, situație În general bine cunoscută, ieșită la lumină În presa din țară. Cea de-a doua observație privește definițiile imprecise dacă nu chiar contradictorii ale unor categorii, În parte suprapuse, precum „exilul” și „disidenta
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor dispute Între exilați. Disidenta În schimb, asociată sau nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial Împărtășită, religioasă sau revoluționară. Termenul s-a impus În istoria comunismului de tip sovietic, În care disidentul Îndeplinește o functie omoloaga ereticului În opoziție cu preotul (reincarnat În funcționarul de partid loial). Disidentul apară de cele mai multe ori „adevărată credință” de devierile la care o supun funcționarii credinței instituționalizate și de „negustorii din templu”. Două tipuri de erori
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial Împărtășită, religioasă sau revoluționară. Termenul s-a impus În istoria comunismului de tip sovietic, În care disidentul Îndeplinește o functie omoloaga ereticului În opoziție cu preotul (reincarnat În funcționarul de partid loial). Disidentul apară de cele mai multe ori „adevărată credință” de devierile la care o supun funcționarii credinței instituționalizate și de „negustorii din templu”. Două tipuri de erori de perspectivă sunt curente În abordarea fenomenului exilului: pe cea dintâi am numit-o „eroarea universalista
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lor fiind oscilanta Între apărarea vechiului proiect politic („a treia cale” Între capitalism și comunism fiind principalul lor program În perioada interbelică) și punerea În cauză a regimului, respectiv a statului român „oligarhic”. Comuniștii apar mai degrabă În postura de „disidenți”, adversari ai stalinismului, decât ai sistemului sovietic ori ai leninismului. În ce-i privește pe foștii membri ai mișcărilor de tip fascist, legionari au ba, caracteristică le este denegarea caracterului fascist al „mișcării”, revendicarea singularității ei (ortodoxismul care-i deosebește
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Internațional) aveau o altă platformă decât vechile organizații politice sau asociațiile de refugiați, care constituiau mai degrabă structuri comunitare. În acest context, apariția disidentei că noua formă de opoziție politică plasează orientarea ideologică (anticomunismul) În plan secund. Ruptură schismatica a disidentului față de „biserică” partidului apare, dimpotrivă, ca potențial mai subversiva decât cea a vechii opoziții anticomuniste, politic discreditata prin efectul cumulat al naționalismului radical (adepți ai soluției intervenției militare) și al uzurii exilului (necunoașterea realităților interne ale țărilor „comunizate”). Noii strategii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe de-o parte unele simpatii În exil (crearea de comitete de susținere, mediatizare), pe de alta a dus la polarizare politică În interior (unele revendicări i-au fost adresate personal, asocierea cu el a fost o vreme protectoare). Mediatizarea disidenților a provocat Însă și gelozia „rezistenților” din exil, tentați să vadă În această schimbare de politică Încă o formă a „trădării Occidentului”, a complicității dintre cele două imperialisme mondiale. Există mai multe mărturii asupra proaștei primiri În exil a disidenților
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
disidenților a provocat Însă și gelozia „rezistenților” din exil, tentați să vadă În această schimbare de politică Încă o formă a „trădării Occidentului”, a complicității dintre cele două imperialisme mondiale. Există mai multe mărturii asupra proaștei primiri În exil a disidenților, suspectați de a fi purtători ai virusului comunist, a căror „deparazitare” a fost cerută În presa exilului. Această tensiune Între „exil” și „disidenta” a accelerat procesul de diferențiere politică: punerea În cauză a pretenției regimului de a fi produs o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
emigrației, cea a minorităților evreiască și germană În special, dar și a din ce In ce mai multor «etnici» români. Toate categoriile sociale sunt reprezentate, dar paturile posesorilor de diplome sunt suprareprezentate. Scriitorii sunt și ei, proporțional, tot mai numeroși. Printre ei, figură «scriitorului disident» este o excepție, majoritatea văzându-se obligați să se reconvertească În jurnalism politic (În special În redacțiile posturilor de radio RFE, BBC, RFI...), sau publicând că autori amatori În publicațiile exilului. Rezultatele unei anchete din anii ’80 asupra compoziției sociale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din partea scriitorilor și intelectualilor - «scrisoarea celor șapte» și «scrisoarea celor optsprezece» - au marcat Începutul a ceea ce trebuia să se numească «societatea civilă», mai ales prin constituirea la București, câteva zile mai târziu, a «Grupului pentru Dialog Social» (GDS), reuniune a disidenților și intelectualilor consacrați care se afirmau pe scena publică după modelul organizațiilor similare, informale, ce existaseră În Europa de Est. Privită retrospectiv, alegerea unui scriitor disident În fruntea Uniunii Scriitorilor a constituit un moment de triumf al acestei instituții literare, dar și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
după modelul organizațiilor similare, informale, ce existaseră În Europa de Est. Privită retrospectiv, alegerea unui scriitor disident În fruntea Uniunii Scriitorilor a constituit un moment de triumf al acestei instituții literare, dar și Începutul declinului ei. Mircea Dinescu eta al treilea scriitor «disident», ce-și manifestase opoziția politică din interiorul «sistemului», după Paul Goma și Dorin Tudoran, dar singurul Încă prezent În țară În momentul răsturnării regimului. La sfârșitul anilor ’80, membri influenți ai Uniunii Scriitorilor, intelectuali critici față de politică culturală a partidului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
specifice și o misiune colectivă. Capacitatea intelectualilor de a anticipa și de a orienta schimbările politice În sensul reformelor democratrice contribuiseră la recunoașterea puterii lor. Totuși, din motive cazre ar merita o analiză separată, puțini intelectuali erau cunoscuți Înainte drept «disidenți». Grup social eterogen prin origine și prin pregătirea membrilor săi, dispersați și fragilizați de emigrare și represiune, intelectualii erau dificil de mobilizat și actele lor de solidaritate erau rare. Condițiile de redactare și de difuzare a celor trei scrisori de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Înalți funcționari ai partidului comunist, era o critică virulenta a regimului, celelalte două (douăzeci și șase de semnatari În total) apărau doar dreptul de expresie al scriitorilor disidenți. Dacă acțiunile colective apăreau mai curând slabe și Întârziate, vocile solitare ale disidenților, amplificate de mass-media occidentală, apăreau mai profunde și mai eroice. Această conjunctură a fost favorabilă impunerii figurii intelectualului profetic după 1989, fie că acești profeți erau sau nu «disidenți». Critică regimului politic prăbușit era considerată că o previziune a schimbării
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acțiunile colective apăreau mai curând slabe și Întârziate, vocile solitare ale disidenților, amplificate de mass-media occidentală, apăreau mai profunde și mai eroice. Această conjunctură a fost favorabilă impunerii figurii intelectualului profetic după 1989, fie că acești profeți erau sau nu «disidenți». Critică regimului politic prăbușit era considerată că o previziune a schimbării, evenimentele le confirmau acțiunile. O nouă viziune asupra lumii, ai cărei inspiratori sau măcar purtători erau, beneficia de o largă mediatizare. Se pot cita printre acești intelectuali profetici scriitori
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu pot fi Înțelese decât În articularea lor cu noile structuri ale spațiului politic. Poziția excepțională a GDS se datorează faptului că a cumulat mai multe atuuri În raport cu grupurile concurente: reunește, la câteva zile abia după prăbușirea regimului Ceaușescu, foști disidenți sau deținuți politici și intelectuali recunoscuți, reprezentând excelentă intelectuală necompromisa politic și care-și manifestase susținerea pentru opozanții persecutați.∗ (notă) GDS a reușit să se facă recunoscut foarte repede de către puterea politică instalată și s-a menținut pe o poziție
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din București În ajunul fugii lui Ceaușescu. Cooptarea de membri ai grupului, vreo treizeci la Început, patruzeci și opt astăzi, s-a făcut pe două criterii: manifestări de opoziție și rezistența față de regimul comunist și reputație de excelență intelectuală. Prezenta «disidenților» asigura grupului o autoritate morală și o poziție politică fără ambiguitate, chiar atunci când statutul lor intelectual și profesional nu era Întotdeauna bine stabilit. Referință la modelul altor asociații intelectuale care existaseră În alte țări comuniste Înainte de 1989 era foarte puternica
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Învățămînt În marxism Înainte de mijlocul anilor ’50; cf. Connely (1994, p. 531). Asupra condițiilor În care Bloch va fi obligat să părăsească RDG, vezi capitolul următor. Critici formulate, de exemplu, de Robert Havemann, devenit unul dintre cei mai importanți disidenți din RDG, față de Kurt Hager, principalul responsabil cu ideologia, secretar al ȘED la Începutul anilor 1950; cf. Havemann (1978, p. 11). Printre ei, fizicianul Robert Havemann (1910-1982), unul dintre disidenții cei mai importanți din RDG În anii 1970. Cărțile acestei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]