1,449 matches
-
tare ne ascundem după degetul propriei noastre carențe, termenul reprezintă o șansă de renaștere. Ne putem „recicla” În contactul cu acest concept. Marius Jucan: Tocmai pentru că a rămas inexplicabil. Ștefan Borbély: Da, tocmai pentru că punctul de pornire - și aici mă disociez de domnul profesor Muthu - nu este după mine ontologic, ci punctul de pornire este viața, este ceea ce spunea Marius. Deci viața are acea consistență proteică ce te pune În situație, care Îți lasă un anumit indicibil, Îl lași cu voie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un compartiment sau la un nivel al psihicului. Sanda Cordoș: Trebuie, cred, răspuns la Întrebări din acestea mici și pas cu pas, tocmai fiindcă cititorul are În față un termen nou, un discurs nou. Ce este anarhetipul? Față de ce se disociază? Unde funcționează? La ce niveluri? În opoziție și În relație armonioasă, În disjuncție sau În complementaritate cu cine? Care e relația cu anarhia? Care e relația cu arhetipul? Clar și, pe cât posibil, precis. E o adversitate Între cei doi termeni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de alții; spun că ești cel/cea care, Întâlnindu-se mereu cu ceilalți, a primit și decantat această experiență, asumându-și o parte (apropriindu-și-o În cel mai autentic sens al cuvântului), refuzând să se recunoască În celelalte părți ale ei (disociindu-se, profilându-se, prin diferențiere, pe fondul cenușiu a tot ceea ce și a toți cei care nu ești). Că această experiență a continuei deși restructurări de sine cu și prin ceilalți nu va Înceta niciodată, toată viața ta; că nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
investiția fiecăruia să fie diferită, să nu avem iluzia că ar fi aceeași. Nicolae Turcan: Dacă ar fi vorba de o dispoziție afectivă, ea ar fi foarte greu de Împărtășit. Horea Poenar: În momentul În care spui dispoziție afectivă o disociezi de o dispoziție de limbaj, deci mergi pe aceeași idee, că sunt niște dispoziții pe care le Împărtășim și acestea sunt cele din limbaj sau din discurs, iar cele afective sunt individuale. Or, eu spun că partea pe care toți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de un discurs politic asumat, iar pe de altă parte, nu știu cum a fost receptat. De aceea mi se pare un teren atât de acvatic și atât de instabil Încât, la un moment dat, am senzația că e foarte greu să disociez ce anume intră și ce nu intră În aceste locuri ale memoriei; pentru că sintagma Însăși are un potențial de noutate care depășește topoi lui Curtius, instrument predilect pentru un studiu de tematologie. Nu cred că ceea ce propuneți ar fi un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să spun, așa cum n-a putut supraviețui În deceniile 5-6. Și, fapt extrem de important, a supraviețuit și publicul ei1. Într-un sens asemănător folosește termenul rezistent (referindu-se la o tipologie a creatorilor, iar nu a operelor) și Dumitru Țepeneag, disociindu-l, Într-o triadă devenită de notorietate, intrată În uzul curent, de „opozant” și „disident”: În ce-l privește pe rezistent - care a fost figura pozitivă cea mai răspândită În dictatura comunistă -, acesta nu se Împotrivește activ, dar nici nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
renunțat să gândim, am renunțat să discernem 5. Chiar și cei care prevăd căderea regimului o asociază cu un scenariu (nelipsit de o dimensiune metafizică) al morții expiatoare. Astfel concepe momentul I.D. Sârbu În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal atunci când disociază Între rezistența activă („răscoalele, grevele, demonstrațiile În piețe”), rezistența pasivă („teatrul indiferentist, detașarea de răspunderi, lăsarea puterii /ca desfășurarea unei prostii sociale/să se Înece În propriile erori, abuzuri, anomalii”) și rezistența reflexivă ca ultimă formă de opoziție, ar consta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru a ajunge la un sistem propriu ce preconiza purismul estetic absolut - un frumos în descendență ideală platoniciană -, „tot atât de universal și obiectiv, neschimbător și adevărat ca și adevărul”. În esență, un frumos „în afară de condițiile de timp, de spațiu și cauzalitate”, disociat cu grijă de orice alte impulsuri sau înrâuriri. Jaloanele sistemului său estetic le schițase la vârsta de douăzeci și șapte de ani, în volumul Critica „științifică” și Eminescu (1895). Pronunțându-se „în contra metodei istorice în literatură”, teoreticianul respingea de plano
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
diferite extracții sociale. E interesant să observăm că în această operă scriitorul nu se limitează la rolul de maestru, ci recurge frecvent la îndemnuri adresate catehumenului de aceea în mod just Pincherle a subliniat „că Augustin nu prea știe să disocieze complet cateheza de formele tradiționale ale retoricii”, care „rămâne în fundal ca o osatură invizibilă”; într-adevăr, opera se adresează și persoanelor cultivate, adică acelor păgâni care, posedând anumite cunoștințe de filosofie, mai ales neoplatonică, găseau o explicație rațională - însă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a doua fază Astfel, în circa trei-patru ani, mai multe opere ce s-au succedat în ritm rapid păreau să fi potolit erezia. Dar nu s-a întâmplat așa, pentru că Pelagius, după ce se refugiase în Palestina, obținuse un succes notabil disociindu-se de poziția extremistă a lui Celestius. De aceea, a fost reabilitat de un conciliu ținut la Diospoli la sfârșitul lui 415 și a fost apărat de mai mulți episcopi din Orient. La Diospoli, apărarea catolicismului ortodox fusese încredințată unor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Aureliu în care relata Comportamentul lui Pelagius (De gestis Pelagii). Aici, Augustin susține că Pelagius fusese achitat de conciliul de la Diospoli pentru că episcopii nu erau bine informați în privința doctrinelor sale și se mulțumiseră doar cu faptul că acesta se disociase de Celestius și cu ceea ce Pelagius însuși spusese în acel moment, de aceea Augustin consideră necesar să reexamineze întreaga problemă. Papa Inocențiu aprobă acțiunea lui Augustin și Aureliu și îl condamnă pe Pelagius în ianuarie 417, însă, cum papa moare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
e în contrast cu duritatea cu care i-a tratat pe păgânii care se găseau în interiorul granițelor imperiului; față de evrei, în schimb, el s-a arătat relativ tolerant. „Caracteristica geniului său a fost aceea de a admite că religia catolică se putea disocia de stăpânirea romană și că viitorul neamului omenesc nu era indisolubil legat de prosperitatea sau dispariția Romaniei” (Gillet). Însă, în esență, Grigorie nu i-a privit cu ochi buni pe barbari, fie din cauza formației sale culturale, fie pentru că era condiționat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
șef al departamentului de agitație) și la conducerea regiunii Dresda, de unde a fost chemat la Berlin În momentul crizei, datorită reputației sale de «moderat» și de reformator «gorbaceovist» (1989). Hans Modrow făcea parte dintre cei care au ținut să se disocieze În mod foarte categoric de fostul sistem de Învătământ de partid a cărui Incarnare era Parteihochschule Karl Marx (cf. supra). Lothar Bisky, născut În 1941, Într-o familie de muncitori, petrecându-și copilăria În RFG, cu studii universitare regulate În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Scriitorul era de fapt În imposibilitate de a se apăra prin lege, ceea ce-l obligă să apeleze la protecția partidului (memorii) sau la afirmarea unor principii morale (scrisori de protest). Drepturile civile, politice și drepturile materiale se dovedeau greu de disociat. Anumite țări (România) aderaseră din anii ’70 la convențiile internaționale privind proprietatea intelectuală (OMPI, precum și convenția de la Berna), fără ca legislația internă să fie adaptată În acest sens. Regimul social: daca asistență socială era mediata de organizația centrală (uniunea scriitorilor, fondul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a Balcanilor faptul de a se găsi Într-o situație revoluționară aproape permanentă, printr-o lungă tradiție de războaie pentru independență. După criteriile utilizate de Tilly, În România a existat o situatie revoluționară incontestabila din pricina unei revolte populare, care a disociat hegemonia și suveranitatea În interiorul statului, dar finalitatea să și În sfârșit chiar revoluția au fost «ândoielnice», În absența unui adevărat transfer al puterii politice (Ch. Tilly, 1993). Slăbiciunea statului, scăpat În parte de controlul sovietic, spre deosebite de alte state
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și interpretat într-o manieră cât mai comprehensivă. Unii cercetători pretind chiar ca persoana care abordează etnometodologic realitatea să fie în stare să reproducă scene din fragmentul de viață studiat, jucând rând pe rând rolul agenților acționali. • Necesitatea de a disocia între diferitele perspective asupra familiei, în particular dintre cea din „interior” și cea din „exterior”, dar și de a le utiliza complementar ar impune cerința ca cei ce realizează monografii sau studii de caz să prezinte în raportul de cercetare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
una dintre surori se căsătorește cu bărbatul surorii sale rămas văduv) sau a leviratului (fratele se căsătorește cu văduva fratelui său). Studiile de antropologie și etnografie arată că poligamia este puternic corelată cu factori economici și ecologici. De altfel se disociază între poligamia (poliginia, în fapt) elitistă și populară: prima este practicată de indivizi ce au resurse să întrețină mai mulți parteneri conjugali, căsătoria multiplă fiind un lux; a doua reprezintă o uniune între persoane pentru maximizarea beneficiului economic (mai multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și ale celui modern. În citirea și evaluarea lui este necesar să avem în vedere că deși caracteristicile tradiționalului și modernului se suprapun în bună măsură cu cele ale familiei extinse și familiei nucleare, ele nu coincid. Suntem îndreptățiți să disociem între familia nucleară tradițională, cu autoritatea tatălui - câștigător de venituri - asupra soției și copiilor, și cea nucleară modernă, cu o mai mare apropiere între rolurile din cadrul grupului familial (Mihăilescu, 1993). Tabelul 1. Familia în societățile tradiționale și în societățile moderne
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai degrabă superstițios. Ceea ce omite să evidențieze (tocmai el, doctrinarul țărănist) este dragostea de pământ a omului de la țară. După ce pune încă o dată în lumină funcția adaptării, ca expresie a vitalității noastre de-a lungul atâtor vicisitudini ale istoriei, teoreticianul disociază între imitație (pe care o criticase aproape în spirit junimist, ca formală) și adaptare. Aceasta din urmă „e o prefacere, o ajustare, o localizare. Ea înseamnă trecerea printr-un temperament special al unui sistem de viață [...] adaptarea are un sens
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
politic. Încearcă să-i definească metoda, caracterizată prin analiza psihologică a procedeelor estetice și preferința pentru romanul de creație de tip Dickens, Tolstoi, antimodernism, îi discută bogata activitate polemică și îi subliniază meritele în încurajarea tinerelor talente. Deși s-a disociat de Paul Zarifopol în problema autonomiei esteticului, s-a lăsat sedus de inteligența lui ascuțită, de necruțătorul lui spirit critic, care denunța gustul comun, improvizația snoabă, miticismul, imitația servilă și grimasa. Ca mai toți criticii importanți ai epocii, și R.
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
1984), într-un studiu longitudinal pe elevi din clasele a V-a, a VII-a, a IX-a și a XI-a, a evidențiat o semnificativă creștere, o dată cu vârsta, a elementelor de abținere, ezitare și îndoială în procesele de sugestibilitate. Disociind între o sugestibilitate de fond, nespecifică (probabil genetică), și una latentă (impregnată de structuri critice), autoarea constată o continuă diminuare pe axa vârstei a primei forme și o permanentă sporire a celei de-a doua. Pe de altă parte, socializarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nevoia restructurării axiologice. Un exemplu ar putea fi copilul dintr-o familie intelectuală ce locuiește într-un mare oraș sau în unul asemănător. Avem de-a face cu o reproducere de roluri, de mentalitate și de context habitual, deși putem disocia și aici între cele două faze ale socializării. Fenomenele de re-socializare sunt evidente în trecerile de la o cultură la alta, în ceea ce se numește aculturație. (În antropologia culturală, conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
apud Ricks, 1978) au deplasat accentul în investigațiile lor asupra felului în care subiecții (copii) argumentează comportamentul moral. Ei au regăsit, în mare, cele trei stadii evidențiate de Piaget, pe care le denumesc preconvențional, convențional și postconvențional, dar în interiorul fiecăruia disociază câte două substadii. Așa încât dezvoltarea motivației comportamentului moral cunoaște următoarele șase etape: evitarea pedepsei; obținerea unor recompense; evitarea dezaprobării, a nemulțumirii celor din jur; evitarea oprobriului celorlalți și, în consecință, a sentimentului vinovăției; câștigarea și menținerea respectului în grup (morala
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceste definiri (dacă respectăm concomitent toate condițiile) despre grupuri mici, primare, naturale. Totuși, problema identității sociale (de grup), a acelui „noi” ne trimite mai degrabă la grupuri mari: identitatea etnică, de gen, de clasă și profesie, de vârstă. Am putea disocia pe această linie între două modele ale abordării grupului: a) cel al coeziunii, al structurilor și dinamicilor obiective ce caracterizează grupurile, susținut de psihologia socială experimentală; b) modelul identității, promovat de psihologia socială cognitivistă și de sociologie, în care ceea ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însușească identitatea culturală suedeză și cât de mult să își mențină și să-și dezvolte moștenirea culturală de origine. Se precizează că principiul nu trebuie interpretat în sensul că imigrantul are dreptul să nu învețe limba suedeză sau să se disocieze de interesele și țelurile societății suedeze (și, desigur, cu atât mai mult de legile ei). În același timp, principiul prevede că moștenirea culturală a imigranților nu e doar acceptată, ci și încurajată. 3) Principiul cooperării stipulează expres datoria imigranților și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]