2,868 matches
-
ce este compensata prin creșterea debitului cardiac și a vitezei de circulație a sângelui. 118 Compensarea că metoda generală de apărare a organismului se realizează la repaus dar nu și la efort și de aceea apar: palpitații, tahicardie (creșterea pulsului), dispnee (sete de aer), extremități reci. În această situație măduva osoasă reacționează crescând numărul de globule roșii tinere care, pentru a-și realiza sarcinile, au nevoie de fier și vitamina B l2. Anemia rezultă din ruperea echilibrului dintre distrugerea și producerea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
vitamine), consumul de alcool, consumul de tutun. Bolile cardiace congenitale, insuficiență cardiacă și pulmonară, hemoragiile determina și ele apariția anemiei. Anemia poate apărea și în cazul unor defecte genetice. Simptome: În cazul anemiei acute bolnavul prezintă amețeli, tulburări de vedere, dispnee, paliditate, creșterea pulsului, scăderea tensiunii arteriale uneori chiar leșin. În formă cronică se manifestă paloarea pielii (chiar după apăsarea la nivelul palmei culoarea nu se schimbă) și a mucoaselor (buzelor). Se mai pot observa: tulburări nervoase și de memorie, cefalee
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta Cardiopatiile congenitale cianogene sau necianogene pot fi diagnosticate imediat după naștere și în copilărie, definind în funcție de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de opiacee; semne de acompaniament: paloare, transpirații, agitație psihomotorie dată de senzația morții iminente, anxietate extremă, tulburări de ritm, grețuri și vărsături (mai ales în infarctul inferior), stare de colaps cardiogen. La examenul fizic se constată cianoza buzelor, paloarea tegumentară, dispneea, extremități reci. Uneori, la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv pentru se impune diagnosticul diferențial cu ulcerul perforat, pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
paloarea tegumentară, dispneea, extremități reci. Uneori, la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv pentru se impune diagnosticul diferențial cu ulcerul perforat, pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă o modificare a respirației în ceea ce privește frecvența, intensitatea, ritmul sau regularitatea, care pot fi sau nu percepute de pacient. Dispneea de cauză cardiacă este de tip inspirator expirator. Dispneea cardiacă prezintă următoarele forme clinice: dispneea de efort, primul semn
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tegumentară, dispneea, extremități reci. Uneori, la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv pentru se impune diagnosticul diferențial cu ulcerul perforat, pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă o modificare a respirației în ceea ce privește frecvența, intensitatea, ritmul sau regularitatea, care pot fi sau nu percepute de pacient. Dispneea de cauză cardiacă este de tip inspirator expirator. Dispneea cardiacă prezintă următoarele forme clinice: dispneea de efort, primul semn de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv pentru se impune diagnosticul diferențial cu ulcerul perforat, pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă o modificare a respirației în ceea ce privește frecvența, intensitatea, ritmul sau regularitatea, care pot fi sau nu percepute de pacient. Dispneea de cauză cardiacă este de tip inspirator expirator. Dispneea cardiacă prezintă următoarele forme clinice: dispneea de efort, primul semn de insuficiență cardiacă, apare inițial la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedând sau ameliorându-se la întreruperea efortului. Dispneea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
impune diagnosticul diferențial cu ulcerul perforat, pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă o modificare a respirației în ceea ce privește frecvența, intensitatea, ritmul sau regularitatea, care pot fi sau nu percepute de pacient. Dispneea de cauză cardiacă este de tip inspirator expirator. Dispneea cardiacă prezintă următoarele forme clinice: dispneea de efort, primul semn de insuficiență cardiacă, apare inițial la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedând sau ameliorându-se la întreruperea efortului. Dispneea de efort este influențată de constituția pacientului, vârstă, sex
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă o modificare a respirației în ceea ce privește frecvența, intensitatea, ritmul sau regularitatea, care pot fi sau nu percepute de pacient. Dispneea de cauză cardiacă este de tip inspirator expirator. Dispneea cardiacă prezintă următoarele forme clinice: dispneea de efort, primul semn de insuficiență cardiacă, apare inițial la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedând sau ameliorându-se la întreruperea efortului. Dispneea de efort este influențată de constituția pacientului, vârstă, sex, grad de antrenament, stare emoțională. Dintre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Dispneea de cauză cardiacă este de tip inspirator expirator. Dispneea cardiacă prezintă următoarele forme clinice: dispneea de efort, primul semn de insuficiență cardiacă, apare inițial la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedând sau ameliorându-se la întreruperea efortului. Dispneea de efort este influențată de constituția pacientului, vârstă, sex, grad de antrenament, stare emoțională. Dintre simptomele de acompaniament menționăm tusea uscată sau umedă, cianoza, etc. dispneea de repaus cu ortopnee este o formă mai gravă de insuficiență cardiacă stângă, debitul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedând sau ameliorându-se la întreruperea efortului. Dispneea de efort este influențată de constituția pacientului, vârstă, sex, grad de antrenament, stare emoțională. Dintre simptomele de acompaniament menționăm tusea uscată sau umedă, cianoza, etc. dispneea de repaus cu ortopnee este o formă mai gravă de insuficiență cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul adoptă o poziție șezândă cu capul la 45°, și prezentă polipnee inspiratorie; dispneea paroxistică nocturnă reprezintă o formă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
uscată sau umedă, cianoza, etc. dispneea de repaus cu ortopnee este o formă mai gravă de insuficiență cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul adoptă o poziție șezândă cu capul la 45°, și prezentă polipnee inspiratorie; dispneea paroxistică nocturnă reprezintă o formă acută de insuficiență cardiacă stângă, care poate să apară în infarct miocardic acut. * Palpitațiile Palpitațiile reprezintă perceperea de către pacient a bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un fluturat sau fâlfâit în piept (în tulburările de ritm cu fecvență mare), și se pot însoți de paloare, transpirații, dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent la adulți (20%), cu severitate deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între a 3-a și a 5-a zi de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic de infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc manifestările respiratorii, întâlnite și în alte forme de crup, care evoluează în trei stadii: Stadiul disfonic : disfonie, febră, tuse spastică Stadiul dispneic: stridor, tiraj, dispnee, polipnee, anxietate Stadiul asfixic: cianoză, extremități reci, puls slab, somnolență, comă, exitus prin tulburări respiratorii. Difteria nazală Difteria nazală poate fi primară sau secundară extinderii anginei difterice. Se manifestă inițial ca o rinită, ulterior apărând false membrane, cruste hemoragice și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mic, din cauza suprafeței mici a orificiului glotic, inflamațiile de la acest nivel pot avea consecințe severe asupra funcției respiratorii. Extinderea inflamației laringiene determină aspectul de crup (laringo-traheobronșită obstructivă), manifestată prin: febră, disfonie, tuse lătrătoare, stridor inspirator, tiraj suprasternal și intercostal, cornaj, dispnee. Dacă nu se intervine prompt, evoluția poate conduce rapid la hipoxie, cu cianoză, bradicardie și chiar deces prin asfixie. Traheo-bronșita virală acută Traheobronșita virală acută este inflamația traheii, a bronșiilor mari și mijlocii. Etiologia este similară rinofaringitelor, care preced deseori
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cronice, evoluția poate fi prelungită și complicată. Bronșiolita acută Bronșiolita acută este o afecțiune caracteristică vârstei de sugar, constând în inflamația bronșiolară (a bronșiilor mici), cu etiologie exclusiv virală. Manifestările clinice ale bronșiolitei sunt reprezentate de febră, tuse, wheezing, tiraj, dispnee, obiectivate ascultător prin raluri bronșice sau subcrepitante. Insuficiența respiratorie acută este o complicație frecventă. Virusul sincițial respirator este cauza celor mai frecvente și severe forme de bronșiolită. Diagnostic Diagnosticul virozelor respiratorii este preponderent clinic. Datele epidemiologice sunt utile în cazurile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Spre deosebire de pneumonia gripală primară, determinată de acțiunea directă a virusului gripal, pneumonia bacteriană secundară este cauzată de suprainfecții cu Stafilococ auriu, H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii sunt: Cardiace: miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye Miozita cu mioglobinurie. Gripa apărută la gravide poate determina malformații, mai ales dacă boala
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu disfagie și rinoree. Simptomele gastrointestinale, reprezentate de greață, vărsături și diaree, sunt mai frecvente decât în cursul gripei sezoniere, mai ales la adulți. Semnele de alarmă pentru complicațiile severe apar mai frecvent în a 4-5-a zi de boală, cu dispnee, dureri toracice, hemoptizie, febră prelungită sau recurentă alterarea statusului mental, deshidratare sau reapariția simptomelor respiratorii după ameliorarea inițială. Modificările radiologice obișnuite sunt infiltratele interstițiale și alveolare sau infiltratele lobare și multilobare, uneori ca opacități multiple “în geam mat”. Formele cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Manifestările clinice sunt variabile, de la forme asimptomatice, la forme severe mortale. Febra > 38șC este simptomul constant în formele simptomatice de SARS (100%), la care se asociază, în diferite proporții: 28-74% sindromul pseudogripal (cefalee, curbatură, mio-artralgii) 50-69% sindromul respirator (tuse uscată, dispnee, modificări de tip pneumonic) 10-27% sindromul digestiv (diaree, vărsături). Evoluția este deseori severă, cu risc de agravare în a-2-a săptămână de boală și mortalitate crescută (10%). Datele de laborator nespecifice evidențiază limfopenie, trombocitopenie și creșterea unor enzime serice: ALAT, LDH
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
VAP, se adaugă factori patogenici suplimentari, al căror risc poate fi diminuat prin strategii de prevenire. 7.5 Tablou clinic Formele comune (tipice) de pneumonie se manifestă prin: 1. Semne funcționale respiratorii: tuse, expectorație (mucoasă, purulentă sau hemoptoică), dureri toracice, dispnee 2. Semne fizice: raluri bronșice, sindrom clinic de condensare pulmonară 3. Sindrom infecțios general: febră, frisoane, curbatură. În formele atipice, se asociază frecvent simptome nespecifice extrarespiratorii: cefalee, simptome digestive, mialgii, artralgii. Semnele clinice respiratorii sunt necaracteristice. Pneumonia se poate complica
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
transmitere interumană. Factorii favorizanți ai infecției cu legionella sunt: vârsta medie sau avansată, fumatul, etilismul, imunodepresiile, bolile cardiace cronice sau bronhopneumopatiile obstructive cronice. Caracteristicile clinice ale pneumoniei cu legionella sunt: Incubația de 2-10 zile Debutul brusc, cu febră 40șC, mialgii, dispnee discordantă cu discreția semnelor obiective Semnele extrapulmonare frecvent asociate de tip neurologic (cefalee, confuzie, comă, tulburări neuropsihice), digestiv (dureri abdominale, diaree) sau renal (hematurie). Aspectul radiologic este nespecific, mai frecvent apărând sub formă de opacități alveolare la nivelul unui lob
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în perioada de stare. Tabloul clinic este dominat de simptome respiratorii și digestive: disfagie, tuse persistentă (neproductivă, cu expectorație mucoasă redusă), dureri toracice, grețuri, vărsături, dureri abdominale. Se poate constata discordanță între nivelul febrei și puls. Formele severe evoluează cu dispnee, cianoză, icter și semne neurologice. Aspectele radiologice întâlnite sunt atipice, reprezentate de: conglomeratele de umbre fine radiind de la hil spre bază, uneori asociate cu zonite, atelectazii în bandă sau revărsat pleural. Datele nespecifice de laborator orientative sunt anemia, leucocitoza sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
roșu-violacei, dureroși, situați la nivelul pulpei degetelor sau palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Manifestările respiratorii sunt dominate de dispnee, cu evoluție progresivă pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare în endocardita tricuspidiană, dar aceasta este o localizare rară. Alte manifestări extracardiace în cadrul endocarditei sunt localizate ocular (purpura conjunctivală, petele Roth), renal (proteinurie, hematurie, uneori insuficiență renală) sau mio-articular (artralgii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]