1,412 matches
-
scop în sine a devenit o treaptă preliminară pentru intervențiile endovasculare - la 32% dintre pacienții care sunt trimiși pentru angiografie se efectuează proceduri intervenționale) au fost propuse o serie de ameliorări tehnice. Amplificarea administrării substan e de contrast în vasele distale prin: ț i A. creșterea aportului de substanță de contrast: 1. creșterea volumului de substanță de contrast administrat (60-90 ml, cadența nu depășește 8-10 ml/s); 2.injectarea mai selectivă a contrastului (în segmentul aorto-iliac arterele iliace interne pot acționa
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
direcția acului face 450 cu orizontala. c. Vedere transversală: acul e îndreptat la 450 în jos și înăuntru. Dezavantajele diferitelor căi de abord pentru DSA în sindromul Leriche: Calea translombară: cantitate mare de substanță de contrast pentru a evidenția arterele distale (nu le evidențiază întotdeauna); paraplegia indusă de pătrunderea unei cantități de substanță de contrast în artera spinală; obliterare prin disecție a arterelor spinale sau viscerale 107; hemo-, pneumotorax (puncție inadecvată înaltă)107; necesită anestezie generală 107; contraindicată la pacienții cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației colaterale stenoza unei artere mari poate rămâne o
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației colaterale stenoza unei artere mari poate rămâne o lungă perioadă de timp în stadiu subclinic. Modificările hemodinamice care
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
emergența arterelor; pot fi scurte-întinse-etajate. Trombangeita obliterantă (boala Bürger) Arterele mari sunt normale arteriografic (tabel 5.7). Artere mici prezintă modificări filiforme, contur regulat, subțiere progresivă spre vârf în treimea inferioară a gambei și la nivelul piciorului (obliterări ale segmentelor distale - arteră tibială, peronieră cu progresie proximală către artera femurală și poplitee, făcând dificilă în stadiile avansate diferențierea de leziuni ateromatoase). Trombangeita obliterantă Arteriopatie aterosclerotică nu sunt neregularități ale pereților arteriali; există neregularități ale pereților arteriali; topografie distală; topografie proximală; vase
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
obliterări ale segmentelor distale - arteră tibială, peronieră cu progresie proximală către artera femurală și poplitee, făcând dificilă în stadiile avansate diferențierea de leziuni ateromatoase). Trombangeita obliterantă Arteriopatie aterosclerotică nu sunt neregularități ale pereților arteriali; există neregularități ale pereților arteriali; topografie distală; topografie proximală; vase colaterale mici, net delimitate; circulație colaterală mai puțin eficientă; vase colaterale bine delimitate; circulație colaterală eficientă; nu se observă reumplerea prin colaterale a vasului principal sub obliterare. se observă reumplerea prin colaterale a vasului principal sub obliterare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de a reduce variabilitatea măsurării procentului diametrului stenozei (%) rezultând din selecția arbitrară a diametrului de referință. Determinarea DRI presupune o metodă operator-independentă98. Reprezentarea grafică a DRI este prezentată în fig. 5.11, conturul lumenului este detectat automat, extremitățile proximale și distale ale leziunii sunt determinate prin analiza conturului detectat. Este utilizată o funcție polinomială de gradul 2 pentru măsurarea diametrului la nivelul fiecărei linii ce marchează începutul și sfârșitul zonei lezionale. DRI este măsurat pe graficul funcției diametrului la nivelul DLM
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
12. O problemă o constituie identificarea începutului leziunii, porțiunii din vas de unde apar modificări critice ale diametrului. CAAS utilizează un algoritm de detecție care analizează maximul curbaturii prin variate grade de “netezire” (smooting) - algoritm Rosenfield și Johnson pozițiile proximală și distală ale ocluziei fiind definite de către primul maxim local al curbaturii în direcție proximală și distală cu respectarea poziției DLM30. Determinările de arii și volume implică evaluări densitometrice 98 calculele pornind de la presupunerea că artera este circulară și simetrică: Aria plăcii
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ale diametrului. CAAS utilizează un algoritm de detecție care analizează maximul curbaturii prin variate grade de “netezire” (smooting) - algoritm Rosenfield și Johnson pozițiile proximală și distală ale ocluziei fiind definite de către primul maxim local al curbaturii în direcție proximală și distală cu respectarea poziției DLM30. Determinările de arii și volume implică evaluări densitometrice 98 calculele pornind de la presupunerea că artera este circulară și simetrică: Aria plăcii de aterom (mm2) aria între conturul actual interpolat și sediul obstrucției. Unele programe (CAAS) determină
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
valorile cele mai reduse în cazul metodelor computer-asistate (3.1%) comparativ cu cea rezultată în cazul utilizării de calipere digitale (5.9%) sau a analizei vizuale propriu-zise (7.4%). Factorii care cresc variabilitatea interobservatori sunt: localizarea leziunilor (segmentul arterial); localizarea distală a leziunilor; calitatea mediocră a imaginii; statusul post terapie endo-vasculară. 2. Dependența de angiografii de înaltă calitate 92. În acest sens Topol și colab. remarcă numeroasele limite fizice ale diferitelor echipamente de angiografie: rezoluții surprinzător de modeste, “zgomotul” intens ca
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
velocitatea sistolică de vârf și velocitatea diastolică de vârf cu ajutorul transductorului de 5 7.5 MHz la un unghi Doppler de 600 interogând la următoarele niveluri 52: fluxul de intrare în vas (inflow); anastomoza proximală; grefon proximal, mediu, distal; anastomoza distală; flux de ieșire din vas (outflow). Analiza spectrală prin Doppler permite identificarea mai multor stadii funcție de procentul stenozei: Stadiul A aspect normal cu prezența unui semnal trifazic; absența lărgirii caracteristice a repartizării ecolucenței tipice unei curgeri laminare. Stadiul B 0-19
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
superioară a țesutului moale; acoperire insuficientă în cazul segmentelor vasculare lungi; permite arteriografia fără substanță de contrast; preț prohibitiv. utilă la pacienții cu insuficiență renală (fără substanță de contrast); permite a realiza imagini în trei planuri. Indicații: evaluarea arterelor periferice distale (dificil de a fi evaluate neinvaziv) care: au dimensiuni mici; sunt situate adânc sub țesutul celular subcutanat; alte evaluări dau artefacte din cauza pulsatilității arteriale. De neutilizat: atunci când diametrul îngust al scannerului face ca unii pacienți să nu poată fi evaluați
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
vasculare într-o anastomoză 2D. 1994 - JE Moore și DN Ku efectuează măsurători ale fluxului pulsatil cu ajutorul RMN într-un model idealizat de aortă abominală în condiții de repaus. 1994 - JE Moore dovedește faptul că îngroșarea intimală în aorta abdominală distală se corelează pozitiv cu oscilația stressului de forfecare și negativ cu stressul parietal mediu de forfecare. 1995 -Ch. Taylor analizează un flux stabil într-un model de aortă abdominală în condiții de repaus și efort - observă o regiune de recirculare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
griduri nestructurate în regiunile cu fluxuri complexe crește fidelitatea determinărilor. simulările computerizate au fost realizate în 2-D; fluxul a fost considerat stabil (fără accelerație sau decelerație), incompresibil (număr Mach = 0) cu un profil parabolic al velocității la intrarea în aorta distală (inlet); s-a considerat că sângele este un fluid newtonian (vâscozitatea este considerată a fi constantă); peretele vascular s-a considerat a fi rigid, non-slip (viteza sângelui de-a lungul peretelui vascular este zero); nu au fost luate în considerație
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
întrebarea importantă referitoare la modul în care această integrare ameliorează semnificația funcțională a afectării vasculare: “răspunsul este da dacă ne interesează proprietățile peretelui vascular, complianța vasculară, fenomenul de reflecție etc. Răspunsul rămâne nesigur dacă ne interesează perfuzia organelor sau țesuturilor distale. Răspunsul este nu dacă suntem mai mult interesați de dimensiunile anatomice ale unei patologii”. Pentru fiziologia experimentală preocuparea este în direcția bunei înțelegeri a hemodinamicii. Din punct de vedere clinic este mai important să răspundem la întrebarea referitoare la “care
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
compușilor nedigerați sau nedigerabili, absorbția apei, Na+, a unor vitamine sintetizate de flora bacteriană. Din punct de vedere funcțional, colonul poate fi împărțit într-o jumătate proximală a cărei activitate seamănă cu cea a intestinului subțire și într-o jumătate distală cu rol de rezervor pentru reziduurile alimentare. Motricitatea intestinului gros este caracterizată de contracții tonice, mișcări segmentare și peristaltice, precum și contracții în masă sau propulsive și este declanșată prin distensia sa. Controlul se face prin plexurile nervoase intramurale aflate sub
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pacientul solicită necondiționat o rezolvare fixă, se poate apela la inserarea a 4-6 implanturi în zona frontală maxilară și interforaminală la mandibulă. Protezele parțiale fixe se vor întinde, de obicei, până în regiunea primului premolar și pot fi prevăzute cu extensii distale. Dacă rezerva osoasă ne permite sau pacienții acceptă o intervenție de sinus lift, se vor putea insera implanturi și în zonele laterale, suprastructurile extinzându-se în aceste regiuni. De obicei, însă, în restaurarea protetică a edentațiilor totale, se preferă supraprotezarea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
în zonele de sprijin; de obicei, bolnavii opinează din start pentru proteze cu sprijin implantar; -se inseră 4-6 implanturi endoosoase interforaminal; -implanturile se solidarizează între ele cu o bară, care prezintă de o parte și de alta câte o extensie distală; bara se fixează la implanturi cu șuruburi; dacă implanturile sunt de stadiul I, bara se poate confecționa în laborator și ulterior lipi cu un CIS la stâlpii implanturilor; -se confecționează ulterior o supraproteză cu sprijin implantar sau o proteză parțială
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
de către pacient. În cadrul acestei rezolvări, transmiterea forțelor se face exclusiv pe implanturi. Supraproteza este prevăzută cu butoni, călăreți sau magneți, are o stabilitate bună, nu basculează și nici nu suferă rotații; -infrastructura este formată din 4-6 implanturi; -mezostructura-bară cu extensii distale fixată la implanturi; -cinci călăreți fixați în proteza mobilă. Conceptul IV (fig. 1.40) -se poate aplica la câmpuri protetice cu ofertă osoasă bună și relații intermaxilare acceptabile; -se inseră 4-6 implanturi endoosoase interforaminal; -implanturile se solidarizează cu o bară
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
mobilă. Conceptul IV (fig. 1.40) -se poate aplica la câmpuri protetice cu ofertă osoasă bună și relații intermaxilare acceptabile; -se inseră 4-6 implanturi endoosoase interforaminal; -implanturile se solidarizează cu o bară; se realizează o proteză parțială fixă cu extensii distale, fixată la implanturi prin înșurubare (demontabilă de către medic); -acest gen de proteză parțială fixă este cunoscut în literatura anglo-saxonă și sub numele de punte după model scandinav (vom reveni ulterior asupra ei); piesa protetică se realizează astfel la dorința necondiționată
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
-proteza are un sprijin mixt și poate fi fenestrată; -dispensarizarea este obligatorie. Conceptul III (fig. 1.43) -se inseră 4-6 implanturi în zona frontală până în dreptul premolarului prim, în funcție de oferta osoasă; -implanturile se solidarizează prin bare prevăzute cu două extensii distale de 6-10 mm în regiunea premolarului doi; -supraproteza are sprijin pur implantar, fiind răscroită complet; are o stabilitate mare și poate fi igienizată corect fiind mobilizabilă de către pacient; -sistemul de menținere este realizat de călăreții incluși în proteze. ). Conceptul IV
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
s-au impus sistemele Bredent (Senden) cu diferite grade de fricțiune, corespunzătoare rezilienței mucoasei ce acoperă crestele edentate (în situația sprijinului mixt). Barele pot uni două sau mai multe implanturi. Uneori, ele se pot elabora și sub formă de extensii distale. Butonii de presiune sunt elemente de conexiune la care se apelează frecvent, mai ales când se realizează conexiuni pe implanturi izolate. Ei mai sunt cunoscuți și sub numele de atașamente unitare de presiune. De obicei, patricea este înșurubată la implant
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
cele mai întâlnite sunt: 1.divergența axelor implanturilor și înclinări spre vestibular; 2.efectul de dinte alungit; 3.spații interdentare largi; 4.incongruență între poziția implantului și poziția dinților artificiali (32). Este suficient să abordăm divergențele de opinii privind extensiile distale ale protezelor cu sprijin pur implantar, pentru a înțelege evoluția conceptelor de elaborare ale acestui gen de restaurare. Se știe că în edentațiile totale se inseră în spațiul interforaminal (la mandibulă) și intersinusal (la maxilar), un număr de 6-8 implanturi
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
de restaurare. Se știe că în edentațiile totale se inseră în spațiul interforaminal (la mandibulă) și intersinusal (la maxilar), un număr de 6-8 implanturi, peste care se realizează o proteză parțială fixă, prevăzută la cele două capete cu una-două extensii distale. În Peninsula Scandinavică, extensiile distale au început să fie practicate în anii 1960, ca metodă standard în edentațiile totale la mandibulă. În zona de influență germană și anglo-americană, acest concept a fost acceptat abia prin anii 1980, din rațiuni biomecanice
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]