68,163 matches
-
moartea lui Marin Preda, bazate pe documentele oferite de Mariana Sipoș sau C. Turturică, încheiate cu un apel inutil "să se facă lumină în legătură cu sfârșitul tragic al marelui nostru contemporan ". Cine să o facă dacă nu un biograf? Cunosc de la distanță marile dificultăți ale sănătății lui Emil Manu, imposibilitatea de a se deplasa, vârsta de peste 80 de ani, nu vreau să fiu ingrat, dar onestitatea mă obligă să fiu franc. Este, cred, o formă de respect. Rău scrisă, lacunară, insuficient documentată
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
dacă el, musulman, se bate pentru acea «geamie» românească, ministrul ar trebui să facă mult mai mult” (vlg 1999). O variație constantă - și semnificativă - privește, în relatările despre musulmani, alegerea între numele Alah și Dumnezeu. Referirea la Alah - semn al distanței - servește adesea la etichetarea musulmanilor: “Neamul lui Allah, pe pamînt valah” (EZ 16.02.2003); “supușii lui Allah” (EZ 20.02.2004); “sărbătoare care, alături de Ramadan, este foarte importantă pentru închinătorii lui Alah” (vlg 1999). În prezentările mai detaliate nu
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora, mai cu osebire, care, aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui categoriei politice dimensiunea de risc și distanță a spiritului“ (p. 37 în vol. 1). Este o cât se poate de clară declarație de principiu, ca separare a culturalului de politic. Iar culturalul este echivalat cu spiritualitatea românească atemporală, sustrasă vicisitudinilor istoriei. Abia în numărul 4 Constantin Amăriuței
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
în genere. Cititorul află de la început cine e Antonia: un robot cu înfățișare feminină, un robot care citește și care își fixează tipul potrivit de lectură prin apăsarea unui buton. Seacă, agasantă imagine, pe care cititorul o uită repede, la distanță de nici o pagină. Alte Antonii, suave, feminine, erotizate, își fac apariția în pseudoroman. Folosesc epitetele cu o oarecare reținere, autoarea se joacă ironic (uneori mult prea evident autoironic) cu ideea de scriitură feminină. Antonia nu e o metaforă, dar seamănă
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
în repetate rânduri că primitivii trăiesc într-o realitate dublă: prima cuprindea ceea ce ei percepeau cu simțurile, a doua era invizibilă și de aceea revelată. Simbolul a luat naștere prin “obiectivarea” imperceptibilului, a revelației în experiența concretă. Interesant este că distanța pe care noi o percepem între simbol și obiectul simbolizat, în cazul primitivilor, era redusă până la identitate: simbolul este obiectul simbolizat. În consecință, ori de câte ori un om dorea o ființă, un obiect sau un fenomen care îi erau inaccesibile, se putea
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
practicau decât o yogă slab evoluată (dovadă că participanților nu li se distribuise nici măcar câte o frunză de vie...); vârsta minimă admisă pentru participanți e de după majorat, iar minorii, și mai ales minorele, pot adulmeca ședințele membrilor doar de la o distanță de-o milă marină și numai însoțiți de unul din părinți. Sex în grup? Pornografii? Orgii sexo-yoghine? Ferească Budha! Toate sunt trucuri ale reporterilor tv. Da, aici s-a ajuns în România - după cum s-a putut înțelege din spusele vulcanico-nervoasei
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
la liberă exprimare, ceea ce însemna enorm față de ce se întâmpla în România pe care o părăsiseră la timp, ca să se salveze. Cei doi redactori parizieni, Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, reușesc să obțină colaborări din apropiere sau de la mai mare distanță: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu, N. I. Herescu, Mihai Niculescu, Nicu Caranica și mulți alții (voi reveni în cronica viitoare asupra structurii revistei și a dinamicii colaborărilor). Bănuiesc că încă una din dificultățile de început ale revistei putea fi legată
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
lui E. Constantinescu la vila mea de la Key Largo, plătind desigur costurile. Întâmplarea a făcut ca un an mai tarziu, fiind ales în prezidiul conferinței internaționale “România și românii în știință contemporană” din Brașov, să stau la doar două scaune distanță de președinte, fără însă ca acesta să-și dea încuviințarea să-i vorbesc măcar câteva cuvinte. Ceva mai tarziu, tot în țară fiind, am depus o cerere la Cancelaria Presidentiei ca să mi se acorde o intervedere, nu neapărat cu președintele
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
din ambient. Gunoiul de ieri-alaltăieri, de o lună și de un an, pe maidan risipit, al mizerului consumator ce de-abia mai are puterea să-l arunce peste umăr, redându-l naturii, se strânge în movile, ținând locul bornelor de distanță. Străinii care-l observă sunt, bineînțeles, la vânătoare de exotisme, dinainte montați de surse răuvoitoare, văzătoare de numai ce este deasupra, adică gunoiul. Sufletul candid al celui ce lasă din mână departe de orice ghenă conținutul pungii de plastic, îi
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
naștere și pot fi cunoscute. El nu este exterior creației pentru a fi anormal, ci este esența acesteia. În Despre îngeri există o frază ce poate condensa orice pledoarie pentru acest subiect: “Absolutul încetează să mai fie utopic dacă transformăm distanța care ne separă de el într-o înlănțuire de proximități.
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
impactul său asupra europenilor e echivalent cu al unui concert transmis de la Ateneu asupra românilor. Adică vag de tot. De aici până la a vedea niște represalii ale Europei la adresa unei Românii percepută ca un cap de pod american, e o distanță lungă. Dimpotrivă, cred că documentarul a avut premise corecte, dar o demonstrație și o concluzie jenante. E imposibil de crezut că americanii erau cu totul indiferenți, în 1989, la ceea ce se întâmplă dincolo de „Cortina de Fier”. Dar, în stilul lor
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
trecere prin țara lui de baștină, al unor texte care au stîrnit în țărișoară recții interesante. Între altele, dl Moraru lua partea ideologică a poetului Mircea Cărtărescu și se împotrivea eseistului H.-R. Patapievici. Văzînd articolul din Cotidianul, la oarece distanță în timp de discuția cu pricina, ne-am zis că dl Moraru a recidivat. Chiar așa crede și dl Mincu. În realitate, dl Moraru face elogiul criticii optzeciste românești și o consideră unica posesoare de “intuiție clară” în privința noilor orizonturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
în funcție de situațiile diferite întîlnite în investigație, fapt recunoscut la un moment dat chiar de Mircea Iorgulescu: „Dinadins nu am utilizat în această carte, cum se va fi observat, o metodă anume și teoria însoțitoare. Și nu pentru a marca o distanță sceptică față de orice metodă unică, față de terorismul inevitabil al metodei unice. Respingînd însă metoda unică, nu am respins însă ideea de metodă și am încercat chiar, dacă se îngăduie formula, întrebuințarea mai multora, într-o pluralitate convergentă, fără abuz de
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
nu vrem sa insistăm asupra modului cum s-au săvârșit din viață, dar există și aici o dramatică similitudine) la vârsta de 39 de ani, În aceeași lună: unul pe 14 iunie (Giacomo), celălalt pe 15 iunie (Mihai) la o distanță de 52 de ani (1837;1889). Dar Înrudirea lor este vizibilă și revelatoare mai ales În planul credinței, În temele abordate de la dragostea față de plaiul natal la marile teme filosofice sub semnul unui romantism robust, dar și al unui pesimism
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
asta n-are nici o noimă, în pofida tuturor plăcerilor, voluptăților, bucuriilor, revelațiilor și sublimităților ei, că lumea se naște, crește și piere - conștientă sau inconștientă - sub zodia precarității, caducității, fragilității și zădărniciei”. Din perspectiva tîrzie, a amintirii, Arșavir Acterian pune o distanță, o inflexiune a maturității înțelepțite peste toate aceste aprinse discuții. Ochiul nu se îngreunează cu nostalgie, ci se încrețește abia vizibil cu o ironie îngăduitoare. Iată-l deci pe Cioran: „era îmbrăcat sobru, în haine de culoare închisă, sumbră, dar
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
ghețar ar fi fost greu să pătrunzi; atent față de interlocutorul său și mai totdeauna politicos, știind să și asculte cînd era cazul, cu gravitate, dar fără răceală; sobru, simplu, nepretențios, dar și distant uneori, știind ce elocvență poate avea « patosul distanței»; înflăcărat, îndeosebi, neostoit înflăcărat, iată cum îmi apare peste ani”. Secretul lui Eliade, pata albă care l-a intrigat pe Arșavir Acterian, e legat de motivul întoarcerii sale din India, mai precis de motivul abandonării căutării absolutului și „setea” sa
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
care l-a invocat, pe care l-a chemat printr-un farmec al descântecului și, Îndelung zăbovind, observă doar ...o umbră. Tăcere și iar tăcere! Nu mai este Întinsa câmpie a Bărăganului, În care dropiile, din eseul lui Odobescu, măsoară distanțele și anotimpurile pentru vânătorii Încercați. Nu sunt nici câmpiile cu poezia lor din creațiile lui Duiliu Zamfirescu, Panait Istrati, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu, Vasile Rusescu și atâți alții. Câmpia lui Alecu Croitoru păstrează doar... focul soarelui pentru ființa i aflată
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
în care se adăpostește Societatea Academică. De pe la Atheneu mă urmărește un roquet cu privirea ațintită asupra ghetrelor mele. Lătrătorul se apropie tot mai mult, vrea să mă apuce de gleznă. Întorc mereu capul, ridic bastonul, încerc să-l țin la distanță. N-aș risca să-l lovesc, ar putea sări bucățele din încrustăturile lemnului. Asta m-ar mâhni peste măsură, nu mai găsești sidef în București. Sunt nevoit să mă refugiez la Nestor pentru a-mi pierde urma. După ce mă așez
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
și banală, ornată cu un desen strict, geometric. Și mă întreb, și te întreb, din ce în ce mai rar: unde și când s-a pierdut Alegría? Rînile Mai știu doar că-l chema Iani. E una din primele amintiri. Amintiri care, la această distanță în timp și în spațiu, revin cu o acuitate înfricoșătoare. Aveam șapte sau opt ani și mă jucam pe malul mării, în umbra clădirii în care locuiam. O potecă îngustă și abruptă cobora șerpuind până la stâncile în care se opreau
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
Suprema libertate” și ajunge să fie imaginea În oglindă a lui Eminescu, o oglindă cu suprafața ei argintie plină de semnificații. Prin studiul său Luceafărul, Treptele spiritului hyperionic, George Popa propune o nouă perspectivă asupra capodoperei eminesciene, străbătând adică o distanță uriașă În absolutul etern.
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
se agitaseră în legătură cu un asteroid care ar fi putut să colideze cu pământul. Apoi totul fusese dat uitării. Și anul acesta un asteroid, cu un diametru având aproape cât al planetei noastre, trecuse de două ori pe lângă Tellus, la aceeași distanță ca între pământ și lună. Piatra călătoare avea parcă o față omenească și ar fi putut să găurească pământul. Urmările ar fi fost catastrofale. Astronomii descoperiseră asta numai la câteva zile înainte de trecerea "pietrei cu chip omenesc". Mulțumesc Doamne, că
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
afectivă și spirituală, sunt stereotipuri bine reliefate, memorabile, legitimate literar prin lexicul și sintaxa care le locuiesc într-un fel stăruitor și, prin aceasta, semnificativ. Oamenii viețuiesc solitari sau în cupluri care "comunică" rareori direct și de cele mai multe ori la distanță, plini de o secătuitoare îngrijorare afectivă. Romanul este livresc, camusian sau sartrian, prin deturnarea de la ficțiunea mimesis-ului, deși cu referențialitate asumată realist și obiectiv. El apare la noi într-un moment de deschidere spre experimentul structural. Acesta este cam eclectic
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
fie agresivă. Continentul, țara întreagă, orașele, străzile, casele, sunt pline de agresivi. Se confundă dinamismul cu agresivitatea. Extrasă din adâncuri ancestrale, agresivitatea pare a fi devenit, a fi redevenit, singura formă de supraviețuire. Cel din urmă ins, care văzut de la distanță ar putea părea cumsecade și la locul lui, până nu te agresează într-un fel ori altul și nu-ți face o măgărie cât de mică, nu se simte bine. N-are pace. Ai putea jura că ăsta e scopul
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
era fără industrie, cea de est era prea aglomerată. Cum nu mai doream frigul de care avusesem parte În New Orleans, ne am orientat după vegetația tropicală ca să ne găsim o nouă reședință. Am ales orașul Hollywood, aflat la jumătatea distanței dintre Miami Beach și Fort Lauderdale, unde am găsit nu numai condiții favorabile, ci și o colonie de români care aveau deja câteva biserici. Ni s-a părut nostim Închiderea ciclului reciclării: de la Hollywood, California, unde Înregistrasem pentru prima data
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
prozei românești din ultimul deceniu, în ansamblul ei. Nu în aceasta constau miza, noutatea și forța de șoc a romanului Morminte străvezii. Adevărații protagoniști sunt Horia Cantacuzino și Ecaterina Smeianu, un mistic depresiv și o schizofrenică. Medicul Bălan cunoaște de la distanță povestea lor și i-o expune Ruxandrei într-o noapte, într-o vizită prelungită pe care i-o face ei și lui Cristian la sosirea lui în Canada. Medicul nu știe însă că Horia a fost iubitul Ruxandrei, înainte de a
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]