820 matches
-
În ocluzia precoce a graftului sunt incriminați o serie de factori (5): 1. Leziuni produse în timpul recoltării traumatism mecanic direct; ruptura vasa vasorum. 2. Leziuni produse în timpul preparării expunerea la presiuni oncotice mici sau moderate; depozitarea în condiții de hipotermie; distensia prelungită. 3. Tehnica chirurgicală eversia/compresia vasului prin sutură; plăci ateromatoase la nivelul anastomozei; run-off inadecvat; disecția vasului la nivelul anastomozei distale; neconcordanța între diametrul venei și artera coronară graftată. 4. Alți factori: activarea plachetelor și leucocitelor în sistemul circulației
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
venos la presiunea arterială. Pentru minimalizarea agresiunilor și asigurarea rezistenței grefonului la tromboză (în măsura posibilului) în perioada postoperatorie precoce, prepararea adecvată a graftului trebuie să includă următoarele principii: 1. Disecție meticuloasă pentru a evita zdrobirea sau întinderea graftului; 2. Distensie blândă folosind papaverină (6) și un limitator de presiune pentru a evita ruperea endoteliului; 3. Folosirea sângelui în locul soluțiilor cristaloide cu presiune oncotică mică (7) pentru menținerea viabilității celulelor endoteliale; 4. Evitarea depozitării prelungite în condiții de hipotermie, care poate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
o efracție la nivelul intimei ce reprezintă locul de pornire a disecției peretelui arterial. În cazul în care se utilizează droguri vasodilatatoare pentru înlăturarea spasmului AMI, injectarea intraluminală trebuie făcută cu presiune moderată pentru a evita lezarea endoteliului vascular prin distensia brutală a arterei. Introducerea cateterului în lumenul arterei poate fi urmată de lezarea intimei și tromboza precoce a graftului. De aceea este preferabilă injectarea pediculului periarterial de obicei cu papaverină. Studii comparative au arătat o eficacitate similară în înlăturarea spasmului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de scurtă durată, relativ frecvente și repetitive. Uneori pot persista timp de câteva săptămâni înainte de conversia spontană în ritm sinusal. Fibrilația atrială cronică după by-pass-ul aortocoronarian este excepțională. În apariția fibrilației atriale postoperatorii au fost incriminate mai multe mecanisme (76): distensia acută a atriului stâng și inflamația secundară traumatismului chirurgical; modificări survenite în tonusul sistemului nervos vegetativ ca rezultat al actului chirurgical și al stresului postoperator; leziuni ischemice a atriilor secundare protecției inadecvate pe durata clampării aortei; tulburări hidro-electrolitice ce afectează
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
anesteziei sunt asociate cu creșterea saturației în oxigen a sângelui periferic și scăderea cererii miocardice de oxigen. O anestezie generală corespunzătoare implică controlul agresiv al frecvenței și ritmului cardiac pentru a limita tahicardia, prevenirea creșterii presiunii diastolice a ventriculului stâng (distensie ventriculară) și evitarea hipotensiunii sistemice diastolice. Este necesară folosirea narcoticelor și a β-blocantelor pentru controlul frecvenței cardiace și a vasodilatatoarelor pentru ajustarea presarcinii și a postsarcinii. Există dovezi că în ciuda eforturilor de a controla strict parametrii hemodinamici apărea ischemia miocardică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
presiunii în venele pulmonare ceea ce are drept consecință apariția de atelectazii hemoragice cu sângerări în spațiile peribronșic și perivascular. Rezultanta acestor modificări este instalarea edemului pulmonar masiv. Cauzele posibile ale afectării pulmonare induse de circulația extracorporeală sunt următoarele: traumatismul pulmonar; distensia venelor pulmonare; distrugerea surfactantului; hipoxia țesutului pulmonar; substanțe toxice eliberate de organism în timpul by-pass-ului cardiopulmonar; vasculite induse de sângele hemolizat; sludge-ul capilar prin încetinirea vitezei de circulație a sângelui; denaturarea proteinelor; microembolii pulmonare multiple. Folosirea oxigenatoarelor cu membrană pare să
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
scăzută este greu de stabilit o relație de tip cauză-efect. Diverticulita acută are o incidență de 0,13%-0,25%, majoritatea bolnavilor având un istoric sugestiv pentru această afecțiune (219). Se manifestă prin febră, dureri în cadranul abdominal inferior stâng, distensie abdominală, leucocitoză și în 50% din cazuri pneumoperitoneu, situație în care se poate confunda cu ulcerul perforat. Diverticulita acută cu perforație necesită operație imediată constând în colectomie segmentară și colostomă. În cazul în care nu a apărut perforația, punerea în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
secreției hormonilor steroizi foetoplacentari, ca și secreției de prolactină și cortizol matern, cu creșterea rezistenței la insulină. După săptămânile 34-36 de sarcină scăderea necesarului de insulină cu maxim 25% nu este neobișnuită, datorându-se scăderii apetitului mamei, ca urmare a distensiei abdominale, și scăderii ritmului de creștere al placentei. O scădere a necesarului de insulină cu mai mult de 25% este un semn de alarmă pentru apariția suferinței foetoplacentare. Atitudinea terapeutică în travaliu: în cursul travaliului, datorită contracțiilor uterine și ale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
conștienței, uneori crize convulsive generalizate. Simptomele IVH secundare sunt date de hemoragia intracerebrală/subarahnoidiană, în funcție de localizarea și extensia hemoragiei. Evoluția este agravată de apariția hidrocefaliei obstructive prin blocajul drenajului de LCR. Starea clinică și prognosticul sunt corelate cu cauza hemoragiei, distensia ventriculară, prezența HSA și gravitatea leziunii parenchimatoase. TRATAMENTUL Tratamentul IVH constă în primul rând în rezolvarea cauzei: cliparea anevrismului rupt, excizia/embolizarea MAV, excizia tumorii, evacuarea hematomului intracerebral compresiv, controlul HTA, corectarea tulburărilor de coagulare etc. [3], concomitent cu terapia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ascită în urma puncționării acesteia; - efracția intraabdominală a limfaticelor; - diseminarea bacteriană din limfaticele mezenterice - ganglioni limfatici abdominali - canalul toracic - circulația sanguină sistemică, ocolindu-se sinusoidele hepatice. Sursa implicată este intestinul de unde infecția se propagă prin transvazare intestinală, favorizată de stofa intestinală, distensia anselor, dismicrobism, iar pe plan secund de scăderea capacității de apărare a organismului. Deși peritonitele spontane au fost considerate mult timp ca fiind apanajul copilăriei, statisticile recente confirmă creșterea îmbolnăvirilor la adult. Acest fapt își are explicația în creșterea procentuală
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prezenți în 40% dintre apendicitele acute și 65% în gangrenele apendiculare; - hipertrofia țesutului limfatic; - particule de bariu rămase de la un examen anterior; - diverse semințe de fructe, ghem de ascarizi. Obstrucția are loc în porțiunea proximală, iar secreția care continuă determină distensia. La distensie o contribuție importantă are și multiplicarea germenilor localizați în apendice. Presiunea intraluminală crescută generează tulburări vasculare: - obstrucția capilarelor și nervilor;fluxul arterial nemodificat produce congestia și angorjarea apendicelui. Ulterior, procesul inflamator infiltrează seroasa apendiculară afectând circulația arterială, cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
40% dintre apendicitele acute și 65% în gangrenele apendiculare; - hipertrofia țesutului limfatic; - particule de bariu rămase de la un examen anterior; - diverse semințe de fructe, ghem de ascarizi. Obstrucția are loc în porțiunea proximală, iar secreția care continuă determină distensia. La distensie o contribuție importantă are și multiplicarea germenilor localizați în apendice. Presiunea intraluminală crescută generează tulburări vasculare: - obstrucția capilarelor și nervilor;fluxul arterial nemodificat produce congestia și angorjarea apendicelui. Ulterior, procesul inflamator infiltrează seroasa apendiculară afectând circulația arterială, cu apariția fenomenelor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Peritonita cu punct de plecare rectul sau colonul are drept cauză frecventă perforația neoplasmului (1-4%). Cel mai afectat este colonul stâng (31, 51, 251). Perforația poate fi situată la nivelul tumorii, consecință a necrozei și infecției sau la distanță prin distensie (perforație diastatică). Perforația diastatică se produce la pacienții în vârstă, cu neoplasme stenozante, care determină distensie supratumorală cu accentuarea presiunii la volume de 5-10 cm H2O. Presiunea creată, modificările vasculare locale determină apariția ischemiei, necroză și în ultimă instanță perforația
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
mai afectat este colonul stâng (31, 51, 251). Perforația poate fi situată la nivelul tumorii, consecință a necrozei și infecției sau la distanță prin distensie (perforație diastatică). Perforația diastatică se produce la pacienții în vârstă, cu neoplasme stenozante, care determină distensie supratumorală cu accentuarea presiunii la volume de 5-10 cm H2O. Presiunea creată, modificările vasculare locale determină apariția ischemiei, necroză și în ultimă instanță perforația (150). Perforația poate fi mică, unică, multiplă, alteori mare, luând aspect de „ruptură” a cecului (10-12
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
tranzitului intestinal pentru fecale și gaze este inconstantă la început și apare în mod reflex; se conturează în evoluție, fiind netă în faza de ocluzie paralitică. - sughițul este consecința iritării peritoneului diafragmatic și a nervului frenic de către revărsatul lichidian sau distensia stomacului și intestinului; apare tardiv și are semnificație sumbră în peritonitele difuze. V.2. SEMNE OBIECTIVE - examenul obiectiv surprinde un pacient cu stare generală alterată, în decubit lateral, cu coapsele flectate și pumnii împinși spre abdomen; - inspecția evidențiază un abdomen
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
contractură abdominală; - faza de peritonită declarată (faza de șoc peritoneal) instalată după 6 ore de la debut. În această fază durerea scade în intensitate și apare meteorismul abdominal, vărsături verzui prin ileus paralitic. Contractura musculară se atenuează treptat fiind înlocuită de distensia abdominală progresivă a ileusului paralitic. Tranzitul intestinal este suprimat complet și se instalează dereglări hidroelectrolitice importante cu scăderea serică a Na+, K+,Mg2+ și Cl-. Apare hemoconcentrația cu creșterea hematocritului, acidoză metabolică și azotemie extrarenală. Bolnavul are febră și leucocitoză
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ortostatism, fără pregătire, poate depista o imagine aerică, în formă de semilună, localizată între ficat și diafragm (pneumoperitoneu), semn patognomonic pentru peritonită prin perforația unui organ cavitar; radiografia abdominală mai poate evidenția imagini hidroaerice în faza ocluzivă a peritonitei și distensia anselor intestinale în ileusul paralitic; Jaffe recomandă practicarea puncției percutane ghidată de imaginea radiografică pentru drenajul abceselor intraabdominale (121). - radiografia toracelui este obligatoriu de efectuat pentru depistarea afecțiunilor pulmonare ce pot determina false abdomene acute; - ultrasonografia abdominală are avantajul utilizării
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
afecțiunilor pulmonare ce pot determina false abdomene acute; - ultrasonografia abdominală are avantajul utilizării aparatului portabil și evaluării organelor din cadranul superior abdominal (colecist, pancreas) sau inferior, depistând abces în Douglas, abces tubo-ovarian, apendicită acută; examenul este limitat de disconfort și distensie abdominală sau interferența gazelor din colon (209); - tomografia computerizată (CT) este o metodă sensibilă și specifică în 95% din cazuri; poate stabili cu exactitate diagnosticul și poate fi utilizată când pacientul este stabil (69). În infecțiile abdominale utilizarea CT abdominal
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
o sondă de aspirație naso-gastrică în mai multe scopuri (198, 291): golirea stomacului în vederea anesteziei generale; - aspiratul digestiv va fi luat în calcul pentru stabilirea balanței de fluide cât și pentru evaluarea dezechilibrelor hidroelectrolitice;suprimă vărsăturile prevenind aspirația traheobronșică;reduce distensia abdominală; - ușurează ventilația pulmonară. Disfuncția respiratorie necesită tratament gradat, de la simpla administrare de oxigen pe sondă nazală sau mască până la intubația endotraheală și ventilație mecanică. Probleme apar în suportul ventilator atunci când sunt valori mari de presiuni inspiratorii de vârf la
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
acest sens, bolnavii au fost analizați pe baza următoarelor explorări: - radioscopică și radiografică abdominală efectuată în ortostatism și fără pregătire pentru depistarea perforației unui organ cavitar, prin evidențierea hemoperitoneului; mai poate arăta imagini hidroaerice în faza ocluzivă a peritonitei și distensia anselor intestinale în ileusul paralitic; - ecografia abdominală, explorare de rutină și senzitivă în 80% din cazuri, evidențiind colecțiile intraabdominale lichidiene sau gazoase; este foarte utilă în diagnosticul abceselor, localizate în special în spațiul subfrenic drept sau în pelvis; - tomografia computerizată
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
presiunilor se datorează și unei scăderi a debitului sanguin renal, sursă de ischemie și unei scăderi a filtrației glomerulare . La începutul obstrucției există, timp de câteva minute, o creștere a amplitudinii și a frecvenței contracțiilor căii de excreție. Apoi, când distensia este prea importantă, contracțiile se epuizează; ele reapar când presiunea și distensia regresează, uneori în favoarea unui drenaj al căii de excreție. Aceste date explică eficacitatea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) în tratamentul colicii nefretice; în afara acțiunii lor antiinflamatorii, ele blochează sinteza prostaglandinelor
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
ischemie și unei scăderi a filtrației glomerulare . La începutul obstrucției există, timp de câteva minute, o creștere a amplitudinii și a frecvenței contracțiilor căii de excreție. Apoi, când distensia este prea importantă, contracțiile se epuizează; ele reapar când presiunea și distensia regresează, uneori în favoarea unui drenaj al căii de excreție. Aceste date explică eficacitatea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) în tratamentul colicii nefretice; în afara acțiunii lor antiinflamatorii, ele blochează sinteza prostaglandinelor. Ele sunt responsabile de o scădere a filtrației glomerulare (prin inhibiție a
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
scade capacitatea de fagocitoză leucocitară; - conținutul de IgG al lichidului peritoneal se corelează cu capacitatea de apărare antibacteriană. Diagnosticul pozitiv al peritonitei din DP presupune demonstrarea existenței a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: 1) simptomatologie abdominală (dureri, diaree, distensie) sau generală (alterarea stării generale, vărsături, frisoane); 2) tulburarea lichidului peritoneal, asociată cu creșterea numărului de leucocite peste 100/μl; în fazele precoce ale peritonitelor se constată numai creșterea procentului de neutrofile, fără o creștere francă a numărului de leucocite
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]