683 matches
-
singură. Știa să trăiască doar pentru alții. Voia să-i facă fericiți. Cu ea sau prin intermediul ei. Era asta o crimă? Putea să plece cu omul acesta care părea un băiețel, venit din Întunericul unei zile greșite - profesorul amețit și distrat, dar În același timp agil și ușor, căci trecutul nu-i apăsa umerii, un trecut pe care el, atât de tânăr, nu Îl poate susține În locul meu. Un om pe care Îl cunoștea Într-adevăr de puține ore. Și puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dor de ea! Vai, pădure nebună, cât am așteptat până să pot să te revăd. N-aș mai pleca dintre copacii tăi singuratici, care au cunoscut și vânt și ploi, și voci vesele și triste, și ierni și primăveri... Stelele distrate așezate ici-colo pe o pânză de un albastru închis, mândra lună, bucată argintie lipită de cer și susurul izvorului din vale îmi par toate rupte dintr-un basm cu zâne bune! Pădure dragă, tu m ai așteptat? În trecerile repetate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Într-o abație În ruină, sub un adevărat potop, e tot ce poate fi mai normal... CÎnd se Întoarseră la punctul de unde plecaseră, el Își ridică ponchoul pătat de noroi și i-l puse pe umeri, iar ea Îi mulțumi distrată. Îi privi fățiș sînii care se reliefau pe sub țesătura udă a rochiei. - N-ai pentru ce să-mi mulțumești, o fac pentru mine, prefer să-mi păstrez mintea limpede. Marie Îi aruncă o privire agasată, Întrebarea ei deveni involuntar agresivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe Loïc urcînd dinspre golful Jefuitorilor de corăbii; dacă s-a Încrucișat cu ei, s-o fi dus poate să vadă Într-acolo. Lucas ieși rapid din birou, dîndu-l la o parte pe Morineau din calea lui cu un gest distrat. - Mersi și n-aveți pentru ce! bodogăni Stéphane. * * * Îngrijorarea n-o mai părăsea pe Marie. Cercetase În van practic toate locurile pe unde Loïc și-ar fi putut găsi un refugiu, telefonase tuturor persoanelor care l-ar fi putut primi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cărți nu i-a adus vreo Împăcare. Avea doar șaizeci de ani și totuși era pe moarte, avea toate simptomele, nu se putea Înșela. Începea chiar să-și piardă interesul pentru sex și remarcă frumusețea Annabellei cu un ochi oarecum distrat. Pe băieți nici nu-i băgă În seamă. De mult trăia Înconjurat de tineri, iar dacă ideea de a-i cunoaște pe fiii Janinei Îi trezise o vagă curiozitate, era probabil din obișnuință; de fapt, În mod evident, Îi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și compartimente - ca să-l monteze, tipul muncise patru ceasuri. La Începutul serii, Încercase să-l convingă pe Bruno de frumusețile ascunse ale frăției Roza-Cruciene. Ochii Îi străluceau Îndărătul ochelarilor mici și rotunzi; avea o privire de fanatic. Bruno Îl ascultase distrat. După spusele individului, mișcarea apăruse În Germania; se inspira desigur din nu știu ce opuri de alchimie, dar era legată și de mistica renană. Chestii pentru poponari și naziști, se pare. „Vâră-ți crucea În cur, tataie...”, se gândi visător Bruno, trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ales, pentru că au și probleme cu banii. Mai toate au trecut pe la psihanalist, asta le-a sărăcit de tot. Mantrele și tarotul sunt niște tâmpenii, dar cel puțin nu costă cât o analiză. — Da, și mai e dentistul..., făcu Bruno, distrat. Își lăsă capul Între coapsele ei desfăcute, simți că adoarme așa. La căderea nopții, s-au Întors la jacuzzi; el Îi spuse că nu voia să ejaculeze, nu atunci. Întorși la rulotă, au făcut dragoste. „Lasă...”, zise Christiane În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mai repede, ca un animal În vizuina lui. E mama mea, Bulache! făcu el, teatral. Și adăugă: — L-ai văzut ce look are? Ceilalți sunt la fel, sau și mai rău. Niște inși de căcat. — Peisajul e superb, aici..., răspunse distrat Michel. Casa era mare și joasă, cu pereții din pietre grosolane, cu acoperiș de ardezie; alături curgea un izvor. Înainte de a intra, Michel scoase din buzunar un aparat de fotografiat Canon Prima Mini (zoom rectractibil de 38-105 mm, 1.290
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
urmă m‑am simțit obligat să‑i citesc unele cărți. Trebuia s‑o fac ca să pot Înțelege despre ce vorbea Abe. Uneori Îl Întâlneam pe Davarr pe stradă, și‑mi venea greu să cred că omulețul acela, triplu abstractizat și distrat, cu ochelari blajini care‑i camuflau ideile arzătoare, era demonul eretic urât de universitarii din America și de aiurea. Ca unul dintre reprezentanții de frunte ai gândirii lui Davarr, Ravelstein era și el urât. Numai că el nu se Împotrivea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
la afirmarea internațională a unuia dintre posibilii lor inamici (sau, pentru a folosi termenul comunist clasic, „gropari”). Ajuns În Statele Unite la jumătatea anilor cincizeci ai secolului recent Încheiat, Eliade a avut timp să-și construiască o nouă identitate: savantul puțin distrat, oarecum passé; omul afabil, chiar generos, poate ușor ridicol; esticul genial, care putea În fond avea unele bizarerii, chiar unele idei suspecte. Dosarul politic al lui Eliade rămâne deschis, Încă mai așteaptă judecata dreaptă a posterității. Toate acestea fiind spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
la picoliță, picolița a venit, pui a zis că vrea un suc, că e cu mașina, picolița a adus sucul, pui a plătit imediat și a dat pe gât sticla de parcă ar fi fost goală. Tăceam cu toții. Eu îmi priveam distrat geanta deschisă prin care vedeam un capăt de cravată și puțin din mapă. Pui se lupta să nu râgâie, băuse prea repede, și ea chiar i-a atras atenția, ce Dumnezeu bei așa repede, el a zis că-i fusese sete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
oprire, într-o masă informă, trupuri îmbătătoare de femei. Dacă i s-ar fi cerut să efectueze o comandă manuală de rutină, n-ar fi reușit decât după o bună bucată de timp. Și-ar fi plimbat degetele asupra claviaturii, distrat, și în prima clipă n-ar fi apăsat pe nimic. Numai că, așa cum îl învățaseră pe Pământ, într-o clipă se pot întâmpla multe. Computerul are dreptate. Ori ești treaz și perfect funcțional, ori intri la frigider și-ți conservi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
poliție? - Te așteaptă în cancelarie. Vezi că Elvira a lăsat niște cafea în anticameră, pe o tavă. Să le-o duci. Am deschis gura să protestez, dar directorul și-a lăsat capul într-o parte și m-a privit cumva distrat, ducând o mână la piept. N-am mai adăugat nimic, am ieșit și am luat și cafeluțele Elvirei. Din convorbirea cu poliția a reieșit că exista într-adevăr un pedofil periculos în libertate, că evadase din arest și că ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
zgomotul armelor și pașii câtorva gărzi suplimentare se auzeau din anticameră. Frank, tot aplecat peste bibliotecă, se lăsă să lunece până la capăt. Raftul înalt și plin cu cărți se închise cu un clinchet. - Îți dai seama ce înseamnă asta? bâigui distrat, scărpinându-se la ceafă și pornind spre birou. Așa ceva ... așa ceva nu s-a mai pomenit. Dintr-o dată, în mintea lui Frank se revărsară toate imaginile lumii de afară din care făceau și ei parte doar printr-un capriciu al naturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cap, murmurând „da, domnule” de mai multe ori. Apoi, în drumul spre reporter, care fusese invitat să ia loc, transmise soldaților tot pe șoptite ordinul proaspăt primit. - Îl aranjăm după ce termină. Să pară un accident. Așezat la birou, Frank ștergea distrat praful de pe Memoriile lui Winston Churchill și se gândea la ceva foarte nostim, fiindcă un rânjet i se întipărise și lui pe față. Reporterul începea să-și revină și-și aranja gulerul cravatei. - Eu sunt gata, domnule Fritz. Sper că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în poziție de drepți. Din când în când repeta și ea replica. Le urmăream, fascinată, deși nu puteam să aud ce-și spuneau. Fisher și cu mine am făcut cafea și am tot mâncat din pachetul de Hob-Nobs. Mă întrebă distrat cum mergea decorul, iar eu i-am răspuns pe măsură, dar neutru; după politețurile astea, ieși să fumeze. Chiar îmi plăcea Fisher, dar nu se lăsa descoperit prea ușor. Rămânea un pic în afară, urmărind caraghioslâcurile celorlalți, fără a participa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
săraca Shirley Lowell, desigur, adăugă ea. N-am vrut să par fără inimă. — E, dacă ți-a scăpat... . În loc să reacționeze la replica mea sarcastică, Janey nu zise nimic și, ca răspuns, îmi oferi un zâmbet extrem de dulce și puțin cam distrat. La ora asta ea nu mai trăia pe Pământ, ci în Witches’ Peak, acesta fiind titlul cărții pe care i-o arătase unei producătoarei pe care o convinsese să o citească. Gita, producătoarea, era, se pare, încrezătoare că serialul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
amfiteatrului. Am luat-o după ei. — Doamna Marsh? zise femeia. Sunt Denise Sholto și fac parte din consiliul teatrului. Acesta este Brian Fitzpatrick. Bănuiesc că știați că o să asistăm la repetiția generală. — A, da. Bună ziua! zise MM, părând un pic distrată. Își trecu o mână prin păr, dându-și pe spate claia ciufulită. — Cred că și colega mea este de acord când spun că ne-a plăcut foarte mult, răsună vocea lui Brian Fitzpatrick, acompaniată de o serie de mișcări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nu știam. Și asta era foarte posibil. Nu i-am împărtășit lui Hugo aceste ultime gânduri ale mele. Instinctul îmi spunea mai degrabă să n-o fac. Oricum, pe măsură ce premiera se apropia de sfârșit, Hugo devenea din ce în ce mai nervos și mai distrat. Celelalte două avanpremiere merseseră ca pe roate; Bez și cu mine începusem să folosim această expresie în mod ironic între noi pentru a spune, cu alte cuvinte, că nu mai fusese înnodată funia nimănui. Îi explicase expresia lui Lurch, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
gândul în altă parte pe moment. Nu l-am mai avut așa scurt de o sută de ani. Cum ți se pare? — Ți se potrivește, spusei eu. —Clar, sări și Janey, admirativ. Sophie primi complimentele cu un aer un pic distrat. N-am știut că ai făcut costume pentru un circ, zisei eu, amintindu-mi ceva ce-mi spuseseră polițiștii cu câteva zile în urmă. Trebuie să fi fost distractiv. A, așa a fost, zise Sophie, luminându-se. A fost minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
le înălță, lăsând nisipul să i se prefire liber printre degete. Era un nisip călduț și grunjos, aspru și strălucitor, cristalizat cu reflexe sclipind sub razele de soare ce reușeau să se strecoare printre ramurile dese. Continuă să se joace distrat, în vreme ce mintea îi rătăcea aiurea, până când îi rămase în mână o piatră de mărimea unui bob de năut din care soarele scotea o explozie de sclipiri. Studie cu grijă diamantul. Nu era primul pe care îl găsea, dar cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
înțeleagă. Mii de oameni muriseră de foame sau de frică în acel labirint de râuri, râușoare și igarapa-uri, dar bărbatul acela era acolo, cu începutul lui de chelie, cu ochelarii alunecându-i de pe nas și cu aspectul lui de intelectual distrat, supraviețuind, fericit, miilor de capcane ale junglei, de parcă s-ar fi bucurat de un liniștit sfârșit de săptămână în Parcul Național. Părintele Carlos recunoștea că bărbatul îl uimea, deși nu era foarte dispus să se mai mire de ceva după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
deschidem Amazonia noastră acestui tip de întreprinderi. Se ridică în picioare, așeză albumul cu tăieturi din ziar pe un raft, alături de o mulțime de alte tăieturi și începu să se plimbe cu pași mari. Se opri în fața ferestrei și privi distrat Piața Republicii. Mintea lui era în altă parte. — Țările noastre au nevoie de capital străin, spuse el fără să se întoarcă. Nu o putem scoate la capăt fără ei și nu mă opun unei colaborări juste. Ar fi o prostie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
domnule, dacă sunt banii lui nu mai am nicio scăpare... Îmi puteți da un pahar cu apă, vă rog? Tună din nou, iar ploaia se înteți. Dacă-i bal, atunci bal să fie, murmură... Îi făcu semn să intre, urmărind distrat urmele de pantofi rămase pe parchet. Strânse din ochi. Ah, Lucia, de-abia aștept să văd cum vei curăța podeaua, stând în genunchi și fâțâind în stânga și în dreapta fundulețul tău bombat... Individul lăsă să cadă impermeabilul pe un fotoliu, apoi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
el o continuare. O vom scrie împreună, Scriitorule... Sunt sigur de asta. Și mă bucur, ți-o spun cu toată sinceritatea. Își aduse aminte de laptop și scăpă cafeaua din mână. Ceașca porni către podea, urmată de farfurioară, o urmări distrat, cădea cu încetinitorul, apoi luă contact cu parchetul și lichidul se împrăștie în toate direcțiile. 2 Fugi. Fugi cât mai poți. Oriunde. Ia-ți picioarele la spinare. Stătea pe verandă, cu ziarul într-o mână, iar genunchii îi tremurau, cuprinși
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]