3,344 matches
-
în circuitul economico-productiv a capitalului privat în scopul diversificării și creșterii producției și al implicării cetățenilor în structuri economice private, prin încurajarea și stimularea spiritului antreprenorial (paragraful 58). ... Analiza problemei de drept care a generat jurisprudența neunitară 58. Practica judiciară divergentă expusă rezumativ în capitolul III din prezenta decizie a apărut în soluționarea unor cauze având ca obiect anularea deciziilor de recuperare a ajutorului de stat, a proceselor-verbale de monitorizare sau control, a notelor de constatare a neregulilor privind monitorizarea cheltuielilor
DECIZIA nr. 7 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299644]
-
condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, apte să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 32. În cauză, instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească dacă, în interpretarea dispozițiilor anexei nr. 2 articol unic lit. A pct. 9 din Hotărârea Guvernului
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, veritabilă și dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 52. Dintr-o primă perspectivă, se observă că, în legătură cu una din întrebările adresate de instanța de trimitere - posibilitatea cumulării mai multor sporuri, proporțional cu timpul lucrat în condițiile specifice
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
unei definiții legale a acestei noțiuni, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că este vorba despre o normă legală imperfectă, incompletă, neclară sau contradictorie, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice, susceptibile a genera practică neunitară, fiind necesară intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice (Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 146 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299670]
-
plătit la sfârșitul anului bugetar 2022. Chestiunea de drept ce necesită intervenția instanței supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate, deoarece, după cum reiese din circumstanțele speței, litigiul de față vizează chiar opiniile divergente ale părților relativ la maniera de interpretare extensivă, respectiv restrictivă a sintagmei finale a art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022; ... – de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor tezei finale a art. I alin. (1
DECIZIA nr. 152 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299672]
-
faptul că textul de lege în discuție poate primi două posibile interpretări, nu poate decela niciun argument juridic care să sprijine una dintre opinii. În realitate, instanța de trimitere nu face altceva decât să transfere instanței supreme punctele de vedere divergente exprimate de părțile din litigiu, fără a exercita rolul de filtru necesar în acest mecanism și fără a justifica în ce măsură este depășit rolul său constituțional de a aplica legea unui raport juridic concret de complexitatea prezentei chestiuni de
DECIZIA nr. 152 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299672]
-
atribuire directă a bunurilor proprietate publică au fost adoptate „având în vedere necesitatea clarificării unor dispoziții legale“, astfel încât aplicarea acestora să aibă loc conform voinței legiuitorului, prin eliminarea echivocului și lipsei de precizie de natură să conducă la interpretări divergente asupra instituțiilor juridice reglementate. ... 75. Astfel, Guvernul a arătat că „în condițiile păstrării formei actuale există riscul ca, în lipsa manifestării exprese, prin hotărâre a Guvernului, a voinței dobânditorului - stat și/sau fără declararea de către stat a interesului public asupra
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca acestea să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 32. Totodată, se reține că, potrivit art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
de „chestiune de drept“, în doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba despre o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 55. Totodată, prin jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință s-a statuat că în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
relevă faptul că prin aceasta nu se invocă un aspect dificil și controversat al unei interpretări punctuale a normelor de drept indicate în cuprinsul încheierii de sesizare, nefiind relevate nici dificultățile întâmpinate sau considerentele care ar putea fundamenta o interpretare divergentă a normelor legale ori infralegale în discuție, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci se urmărește mai degrabă o validare a opiniei exprimate de instanța de trimitere. ... 66. Or, nu este posibilă prin această procedură învestirea instanței supreme asupra
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o "chestiune de drept" care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 28. Astfel, se observă că în încheierea de sesizare nu sunt prezentate aspecte referitoare la problematica de interpretare a vreunui text legal, nu se identifică textul normativ care intră în discuție
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
prin translatare și în ceea ce privește sesizarea întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024), pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 64. Prin urmare, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei. ... 65. În prezenta cauză, din
DECIZIA nr. 104 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298339]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obiectul procedurii este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară (Decizia nr. 70 din 31 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2023; Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023, publicată
DECIZIA nr. 103 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298533]
-
necesite a fi rezolvată de principiu. ... 47. În acest sens, un criteriu important de testare a dificultății chestiunii de drept este aptitudinea acesteia de a genera neclarități sau interpretări multiple, materializate prin practică neunitară la nivelul instanțelor sau opinii teoretice divergente. ... 48. Or, în acest context, se constată că prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985
DECIZIA nr. 103 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298533]
-
octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 38. Astfel, pentru a exista o chestiune de drept veritabilă, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă a constitui izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, cât timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 39. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate este de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
interpretări diferite ale respectivei probleme de drept. ... 58. Or, această exigență nu a fost respectată de către instanțele de sesizare, care nu au prezentat posibilele interpretări diferite date dispozițiilor legale incidente, de natură a conduce la apariția unor orientări jurisprudențiale divergente. ... 59. Mai mult decât atât, instanțele de trimitere au apreciat că nu se mai impune evaluarea cerinței dificultății chestiunii de drept din moment ce sesizarea instanței supreme este obligatorie, fără a realiza o circumstanțiere a măsurii procedurale de întrerupere a
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
dificultate. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că, din perspectiva scopului declarat al actului normativ citat, dificultatea se impune în mod necesar și obligatoriu a fi apreciată prin prisma aspectului ca respectiva problemă disputată să înglobeze potențialul generării unei jurisprudențe divergente la nivel național, risc evident înlăturat în ipoteza în care instanța supremă a intervenit deja, în repetate rânduri, tranșând diferite fațete circumscrise chestiunii de drept repuse în discuție. ... ... 61. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 94 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298871]
-
condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 34. Astfel, se constată că aspectele sesizate de instanța de trimitere au fost, pe de o parte, lămurite prin decizii interpretative anterioare ale instanței supreme (cu referire la interpretarea și aplicarea
DECIZIA nr. 134 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298953]
-
din 31 octombrie 2022, Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023) s-a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară. Prin urmare, sintagma „chestiune de drept“, prevăzută la art. 519 din Codul de procedură civilă și la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
Guvernului nr. 62/2024, anterior s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 46. În același timp, prin jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință, s-a statuat că în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei
DECIZIA nr. 101 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299486]
-
condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 35. Astfel, se constată că o parte din aspectele sesizate de instanța de trimitere au fost lămurite prin decizii interpretative anterioare ale instanței supreme [cu referire la interpretarea și aplicarea în
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
nr. 108 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2025). ... 54. Așadar, în lipsa problemei de interpretare din partea instanței a textelor legale, de natură a constitui izvor al jurisprudenței divergente și care să justifice pronunțarea hotărârii prealabile, sesizările urmăresc doar o confirmare a soluțiilor care se prefigurează în cauzele cu care au fost învestite, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. Operațiunile de identificare, interpretare
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
răspândire destul de largă în România. Telcean & Bănărescu (2002) îl categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani. Morfologie externă: Corpul de înălțime variabilă, moderat comprimat lateral. Spinul suborbitar puternic, cele două ramuri divergente, ramura mare puternic curbată. Ochii apropiați; spațiul interorbital plan, egal, puțin mai mare sau mai mic decât ochiul. Nara anterioară prelungită sub forma unui tub. Pedunculul caudal cu o creastă adipoasă, mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita anterioară a
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
în Cauza Zelca și alții împotriva României, a statuat că, în cauză, nu se poate considera că pretinsele drepturi salariale ale reclamanților au un temei suficient în jurisprudența internă, având în vedere că interpretarea instanțelor în această privință a fost divergentă. În plus, hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din 21 septembrie 2009 pronunțată în recursul în interesul legii, care a pus capăt divergențelor în această privință, a confirmat că funcționarii publici nu aveau dreptul la sporurile pretinse. Rezultă că
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]
-
1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 70. Prin urmare, la stabilirea drepturilor salariale cuvenite funcționarilor publici sub imperiul legislației anterioare, acest element de salarizare nu a fost niciodată activ. Ceea ce constituie obiect al jurisprudenței divergente, în prezent, este posibilitatea de a valorifica, pe baza principiilor nediscriminării și egalității, în calculul salariului cuvenit funcționarilor publici, cele două elemente prevăzute de statutul acestora. ... 71. În cauza ce constituie obiect al sesizării, reclamanții nu își întemeiază pretențiile exclusiv
DECIZIA nr. 143 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299189]