571 matches
-
ce-i poruncise Domnul. 6. Noe era de șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. 7. Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. 8. Din dobitoacele curate și din dobitoacele necurate, din păsări și din tot ce se tîrăște pe pămînt, 9. au intrat în corabie la Noe, două cîte două, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, așa cum poruncise Dumnezeu lui Noe. 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
6. Noe era de șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. 7. Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. 8. Din dobitoacele curate și din dobitoacele necurate, din păsări și din tot ce se tîrăște pe pămînt, 9. au intrat în corabie la Noe, două cîte două, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, așa cum poruncise Dumnezeu lui Noe. 10. După cele șapte zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
vitele și toate tîrîtoarele care se tîrăsc pe pămînt: să mișune pe pămînt, să crească și să se înmulțească pe pămînt." 18. Și Noe a ieșit afară cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi. 19. Toate dobitoacele, toate tîrîtoarele, toate păsările, tot ce se mișcă pe pămînt, după soiurile lor, au ieșit din corabie. 20. Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate și din toate păsările curate, și a adus arderi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi. 19. Toate dobitoacele, toate tîrîtoarele, toate păsările, tot ce se mișcă pe pămînt, după soiurile lor, au ieșit din corabie. 20. Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate și din toate păsările curate, și a adus arderi de tot pe altar. 21. Domnul a mirosit un miros plăcut, și Domnul a zis în inima Lui: Nu voi mai blestema pămîntul din pricina omului, pentru că întocmirile gîndurilor din inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
voastră, care va veni după voi, 10. cu toate viețuitoarele, care sunt cu voi, atît păsările, cît și vitele, și toate fiarele de pe pămînt care sunt cu voi, cu toate cele care au ieșit din corabie și cu orice alte dobitoace de pe pămînt. 11. Fac un legămînt cu voi că nici o făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului, și nu va mai veni potop ca să pustiască pămîntul." 12. Și Dumnezeu a zis: "Iată semnul legămîntului pe care-l fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
voi cunoaște că o voi stăpîni?" 9. Și Domnul i-a zis: Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel." 10. Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat în două, și a pus fiecare bucată una în fața alteia, dar păsările nu le-a despicat. 11. Păsările răpitoare s-au năpustit peste stîrvuri; dar Avram le-a izgonit. 12. La apusul soarelui, un somn adînc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
va întoarce aici; căci nelegiuirea Amoriților nu și-a atins încă vîrful." 17. După ce a asfințit soarele, s-a făcut un întuneric adînc; și iată că a ieșit un fum ca dintr-un cuptor, și niște flăcări au trecut printre dobitoacele despicate. 18. În ziua aceea, Domnul a făcut un legămînt cu Avram, și i-a zis: "Seminței tale dau țara aceasta, de la rîul Egiptului pînă la rîul cel mare, 19. și anume: țara Cheniților, a Cheniziților, a Cadmoniților, a Hetiților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
el. 16. S-a răspîndit vestea în casa lui Faraon că au venit frații lui Iosif; lucrul acesta a plăcut lui Faraon și slujitorilor lui. 17. Faraon a zis lui Iosif: "Spune fraților tăi: "Iată ce să faceți: "Încărcați-vă dobitoacele, și plecați în țara Canaanului; 18. luați pe tatăl vostru și familiile voastre, și veniți la mine. Eu vă voi da ce este mai bun în țara Egiptului și veți mînca grăsimea țării. 19. Ai poruncă să le spui: "Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
țărîna pămîntului, și se va preface în păduchi, în toată țara Egiptului." 17. Așa au făcut. Aaron și-a întins mîna cu toiagul, și a lovit țărîna pămîntului, și s-a prefăcut în păduchi pe toți oamenii și pe toate dobitoacele. Toată țărîna pămîntului s-a prefăcut în păduchi, în toată țara Egiptului. 18. Vrăjitorii au căutat să facă și ei păduchi prin vrăjitoriile lor; dar n-au putut. Păduchii erau pe oameni și pe dobitoace. 19. Și vrăjitorii au zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
toți oamenii și pe toate dobitoacele. Toată țărîna pămîntului s-a prefăcut în păduchi, în toată țara Egiptului. 18. Vrăjitorii au căutat să facă și ei păduchi prin vrăjitoriile lor; dar n-au putut. Păduchii erau pe oameni și pe dobitoace. 19. Și vrăjitorii au zis lui Faraon; Aici este degetul lui Dumnezeu!" Dar inima lui Faraon s-a împietrit și nu a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. 20. Domnul a zis lui Moise: "Scoală-te dis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cenușă din cuptor, și Moise s-o arunce spre cer sub ochii lui Faraon. Ea se va preface într-o țărînă, care va acoperi toată 9. țara Egiptului și va da naștere, în toată țara Egiptului pe oameni și pe dobitoace, la niște bube pricinuite de niște beșici fierbinți." 10. Ei au luat cenușa din cuptor, și s-au înfățișat înaintea lui Faraon; Moise a aruncat-o spre cer, și ea a dat naștere, pe oameni și pe dobitoace, la niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și pe dobitoace, la niște bube pricinuite de niște beșici fierbinți." 10. Ei au luat cenușa din cuptor, și s-au înfățișat înaintea lui Faraon; Moise a aruncat-o spre cer, și ea a dat naștere, pe oameni și pe dobitoace, la niște bube pricinuite de niște beșici fierbinți. 11. Vrăjitorii nu s-au putut arăta înaintea lui Moise, din pricina bubelor; căci bubele erau pe vrăjitori, ca și pe toți Egiptenii. 12. Domnul a împietrit inima lui Faraon, și Faraon n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
piatra era așa de mare, încît nu mai bătuse piatră ca aceea în toată țara Egiptului de cînd este el locuit de oameni. 25. Piatra a nimicit, în toată țara Egiptului, tot ce era pe cîmp, de la oameni pînă la dobitoace; piatra a nimicit și toată iarba de pe cîmp, și a frînt toți copacii de pe cîmp. 26. Numai în ținutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, n-a bătut piatră. 27. Faraon a trimis să cheme pe Moise și pe Aaron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
5. și toți întîii născuți din țara Egiptului vor muri, de la întîiul născut al lui Faraon, care șade pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul născut al roabei care stă la rîșniță și pînă la toți întîii născuți ai dobitoacelor. 6. În toată țara Egiptului vor fi țipete mari, așa cum n-au fost și nu vor mai fi. 7. Dar dintre toți copiii lui Israel, de la oameni pînă la dobitoace, nici măcar un cîine nu va chelălăi cu limba lui, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
stă la rîșniță și pînă la toți întîii născuți ai dobitoacelor. 6. În toată țara Egiptului vor fi țipete mari, așa cum n-au fost și nu vor mai fi. 7. Dar dintre toți copiii lui Israel, de la oameni pînă la dobitoace, nici măcar un cîine nu va chelălăi cu limba lui, ca să știți ce deosebire face Domnul între Egipteni și Israel. 8. Atunci toți acești slujitori ai tăi se vor coborî la mine și se vor închina pînă la pămînt înaintea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
în picioare, și toiagul în mînă, și să-l mîncați în grabă, căci sunt Paștele Domnului. 12. În noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului, și voi lovi pe toți întîii născuți din țara Egiptului, de la oameni pînă la dobitoace; căci voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului: Eu, Domnul. 13. Sîngele vă va sluji ca semn pe casele unde veți fi. Eu voi vedea sîngele, și voi trece pe lîngă voi, așa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
nopții, Domnul a lovit pe toți întîii născuți din țara Egiptului, de la întîiul născut al lui Faraon, care ședea pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul născut al celui închis în temniță, și pînă la toți întîii născuți ai dobitoacelor. 30. Faraon s-a sculat noaptea, el și toți slujitorii lui, și toți Egiptenii; și au fost mari țipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort. 31. În aceeași noapte Faraon a chemat pe Moise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
copiii lui Israel, după oștile lor. $13 1. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2. "Pune-Mi deoparte ca sfînt pe orice întîi născut, pe orice întîi născut dintre copiii lui Israel, atît dintre oameni cît și dintre dobitoace: este al Meu." 3. Moise a zis poporului: "Aduceți-vă aminte de ziua aceasta, cînd ați ieșit din Egipt, din casa robiei, căci cu mînă puternică v-a scos Domnul de acolo. Să nu mîncați pîine dospită. 4. Astăzi ieșiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
scos din Egipt, din casa robiei; 15. și, fiindcă Faraon se încăpățîna și nu voia să ne lase să plecăm, Domnul a omorît pe toți întîii născuți din țara Egiptului, de la întîii născuți ai oamenilor pînă la întîii născuți ai dobitoacelor. Iată de ce aduc jertfă Domnului pe orice întîi născut de parte bărbătească, și răscumpăr pe orice întîi născut dintre fiii mei." 16. Să-ți fie ca un semn pe mînă și ca un semn de aducere aminte pe frunte între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
fie întărită prin har, nu prin mîncări, care n-au slujit la nimic celor ce le-au păzit. 10. Noi avem un altar din care n-au drept să mănînce cei ce fac slujba în cort. 11. În adevăr, trupurile dobitoacelor al căror sînge este adus de marele preot în Locul preasfînt, pentru păcat, "sunt arse de tot afară din tabără." 12. De aceea și Isus, ca să sfințească norodul cu însuși sîngele Său, a pătimit dincolo de poartă. 13. Să ieșim dar afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
Hanesul. 5. Dar toți vor rămîne de rușine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu-l va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor." 6. Proorocie asupra unor dobitoace de la miază-zi: printr-un ținut strîmtorat și necăjit, de unde vin leoaica și leul, năpîrca și șarpele zburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
înțelepciunea, și I-a făcut cunoscută calea priceperii? 15. Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă, El ridică ostroavele ca un bob de nisip. 16. Libanul n-ajunge pentru foc și dobitoacele lui n-ajung pentru arderea de tot. 17. Toate neamurile sunt ca o nimica înaintea Lui, nu sunt decît nimicnicie și deșertăciune. 18. Cu cine voiți să asemănați pe Dumnezeu? Și cu ce asemănare Îl veți asemăna? 19. Meșterul toarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
vor veni, și vor fi înfruntați toți cei ce erau mîniați împotriva Lui. 25. În Domnul vor fi făcuți neprihăniți și proslăviți toți urmașii lui Israel." $46 1. "Bel se prăbușește, Nebo cade; idolii lor sunt puși pe vite și dobitoace; idolii pe care-i purtați voi au ajuns o sarcină, o povară pentru vita obosită! 2. Au căzut, s-au prăbușit împreună, nu pot să scape povara; ei înșiși se duc în robie. 3. Ascultați-Mă, casa lui Iacov, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pămînturile Serbiei, făceau planuri de cadastru și de cartografiere, lucrau cînd cu mira, cînd cu teodolitul, pe cap aveau pălării de pai, era-n plină vară, soarele dogorea, se cățărau pe deal, strigau, chiuiau, ploile de toamnă Începeau, porcii grohăiau, dobitoacele erau agitate, trebuia dosit teodolitul, care atrăgea tunetul. Spre seară se duceau la Învățătorul satului, Milenković, unde să bea șliboviță și să Învîrtă frigărui, Gherasimov Înjura cînd pe sîrbește, cînd pe rusește, nu se mai știa, rachiul era tare. Săracul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Dorotei). Iată numai câteva dintre calitățile de mare înțelept și vrăjitor atribuite lui Solomon, așa cum apar consemnate într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea : „Și au aflat [Solomon] firea a tot ce iaste în lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a peștilor, a ierbilor, a jivinilor și a câte știm că sunt în lume pe supt ceriu și pre pământ, și în ape, toate cu înțălepciunea sa le-au aflat, care înțălepciune-i era dată de la Dumnedzău
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]