567 matches
-
și toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea în neamul acesta de oameni. 2. Ia cu tine cîte șapte perechi din toate dobitoacele curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; o pereche din dobitoacele care nu sunt curate, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască; 3. și cîte șapte perechi de asemenea din păsările cerului, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, pentru ca să le ții vie sămînța pe toată fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ce-i poruncise Domnul. 6. Noe era de șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. 7. Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. 8. Din dobitoacele curate și din dobitoacele necurate, din păsări și din tot ce se tîrăște pe pămînt, 9. au intrat în corabie la Noe, două cîte două, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, așa cum poruncise Dumnezeu lui Noe. 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
6. Noe era de șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. 7. Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. 8. Din dobitoacele curate și din dobitoacele necurate, din păsări și din tot ce se tîrăște pe pămînt, 9. au intrat în corabie la Noe, două cîte două, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, așa cum poruncise Dumnezeu lui Noe. 10. După cele șapte zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
vitele și toate tîrîtoarele care se tîrăsc pe pămînt: să mișune pe pămînt, să crească și să se înmulțească pe pămînt." 18. Și Noe a ieșit afară cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi. 19. Toate dobitoacele, toate tîrîtoarele, toate păsările, tot ce se mișcă pe pămînt, după soiurile lor, au ieșit din corabie. 20. Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate și din toate păsările curate, și a adus arderi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi. 19. Toate dobitoacele, toate tîrîtoarele, toate păsările, tot ce se mișcă pe pămînt, după soiurile lor, au ieșit din corabie. 20. Noe a zidit un altar Domnului; a luat din toate dobitoacele curate și din toate păsările curate, și a adus arderi de tot pe altar. 21. Domnul a mirosit un miros plăcut, și Domnul a zis în inima Lui: Nu voi mai blestema pămîntul din pricina omului, pentru că întocmirile gîndurilor din inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
voastră, care va veni după voi, 10. cu toate viețuitoarele, care sunt cu voi, atît păsările, cît și vitele, și toate fiarele de pe pămînt care sunt cu voi, cu toate cele care au ieșit din corabie și cu orice alte dobitoace de pe pămînt. 11. Fac un legămînt cu voi că nici o făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului, și nu va mai veni potop ca să pustiască pămîntul." 12. Și Dumnezeu a zis: "Iată semnul legămîntului pe care-l fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
voi cunoaște că o voi stăpîni?" 9. Și Domnul i-a zis: Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel." 10. Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat în două, și a pus fiecare bucată una în fața alteia, dar păsările nu le-a despicat. 11. Păsările răpitoare s-au năpustit peste stîrvuri; dar Avram le-a izgonit. 12. La apusul soarelui, un somn adînc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
va întoarce aici; căci nelegiuirea Amoriților nu și-a atins încă vîrful." 17. După ce a asfințit soarele, s-a făcut un întuneric adînc; și iată că a ieșit un fum ca dintr-un cuptor, și niște flăcări au trecut printre dobitoacele despicate. 18. În ziua aceea, Domnul a făcut un legămînt cu Avram, și i-a zis: "Seminței tale dau țara aceasta, de la rîul Egiptului pînă la rîul cel mare, 19. și anume: țara Cheniților, a Cheniziților, a Cadmoniților, a Hetiților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
el. 16. S-a răspîndit vestea în casa lui Faraon că au venit frații lui Iosif; lucrul acesta a plăcut lui Faraon și slujitorilor lui. 17. Faraon a zis lui Iosif: "Spune fraților tăi: "Iată ce să faceți: "Încărcați-vă dobitoacele, și plecați în țara Canaanului; 18. luați pe tatăl vostru și familiile voastre, și veniți la mine. Eu vă voi da ce este mai bun în țara Egiptului și veți mînca grăsimea țării. 19. Ai poruncă să le spui: "Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ed. cit. 237 Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, adunate și așezate în ordine mitologică, ed. cit., vol. I. Vezi în acest sens pp. 883-884. 238 Valer Butură, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate" (p. 173). Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele credințe relevă această capacitate pe care o au doar ființele neprihănite, deși
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la români, ed. cit. 251 Mai multe amănunte despre prezența căiței la naștere în S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își ridică capul vitele când suflă vântul" (p. 350). 253 Lucia Berdan, op. cit. Autoarea dezvoltă într-un capitol special motivul păsării-suflet în ritualurile de naștere. Marile momente ale existenței umane sunt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dobândești iarăși, cu mai multă strălucire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXIII, II, în PSB, vol. 23, p. 408) ,,... să ne învățăm cum trebuie să stăm de vorbă cu elinii, ca să nu fim ca vitele și dobitoacele ce pasc pe câmp, ci să fim pregătiți de nădejdea ce o avem în noi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 29) ,, Îi vom putea răpune pe elini și astfel ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să vadă pe Creator din făpturi; ei nu vor să înțeleagă că o rânduială atât de desăvârșită este lucrarea providenței care orânduiește totul, ei sunt orbi și nu văd lumea decât cu ochi de animale fără judecată, cu ochi de dobitoace. Ei nu simt prezența unei înțelepciuni într-o lume în care se vede atât de clar îndrumarea Înțelepciunii”. (Origen, Din omiliile Evangheliei de la Luca, omilia a XXII-a, IX-X, în PSB, vol. 7, p. 114-115) „Poate fi ore vreo pierdere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXVIII, 1, p. 131) „După cum a crede este dovada unui suflet înalt și înțelept, tot astfel cel ce nu crede dă dovadă de un suflet lipsit de bunul simț, irațional și coborât în rândul dobitoacelor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 140) „Căci dacă începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu, evident că începutul nebuniei este a nu cunoaște pe Dumnezeu. Deci dacă a cunoaște
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dar fiindcă te îngreuiezi spre fapta bună, pentru aceea și pui înainte astfel de vorbe prostești. Cum ar fi putut să facă ca binele să fie silit, adică îndeplinit prin silă? Dar atunci ne ar fi tăgăduit virtutea multe dintre dobitoacele necuvântătoare, fiindcă multe dintre ele sunt mai cumpătate în viață decât noi. Dară, zici tu, aș fi voit mai bine să fiu bun din silă și să fiu lipsit de orice plată, decât să fiu rău prin dorirea și voirea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
stâncă și azis către obște: Ascultați, îndărătnicilor, din stânca aceasta vă vomscoate apă? Apoi și-a ridicat Moise mâna și a lovit în stâncă cu toiagul său de două ori și a ieșit apă multă și a băut obștea și dobitoacele ei. Atunci a zis Domnul către Moise și Aaron: Pentru că num-ați crezut ca să arătați sfințenia mea înaintea ochilor fiilor luiIsrail, de aceea nu veți duce voi adunarea aceasta în pământul pecare am să i-l dau” (Numeri 20, 8-12). Chemarea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
chastour), dar a fost împrumutat ulterior de acestea din latina medievală (fr., sp., port. castor). În română, castor este un neologism împrumutat din franceză (poate și din latină), a cărui primă atestare este de la D. Golescu, care vorbește de unele „dobitoace sălbatice: castorh, crocodil“. Breb este un termen popular în română, înregistrat prima oară în Lexiconul de la Buda (1825); cuvântul este de origine slavă. În slavă, este indo-european, înrudit cu lat. fiber, beber. Nu poate fi acceptată ideea că breb derivă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
că o să ne întâlnim când și când, că o să ne simțim bine împreună, relația perfectă momentan. Nu întrevedeam un final, dar nicio mare poveste de dragoste. Dar logodiți? Să ne căsătorim? Emmy, cu riscul de a părea cea mai mare dobitoacă în viață — sau cea mai insensibilă — pur și simplu eu nu simțeam că încep să-l iubesc. De atunci am așteptat în fiece clipă să fiu sigură, să știu că e bine, dar, nu, Em. Niciodată n-am simțit nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
vei muta În casă nouă și te muncește primul gând serios. Niște idei. Cum poate trăi o luptă? Lasă ce-ai scris! De ce este nevoie de o luptă pentru a fi pace? Lupta este pentru Învingere. Pace, pace, Între două dobitoace! Cum adică să o Împarți pe Scânteiuța cu altcineva? Cu Traian Surcel, de pildă. Ce dacă el a Împărțit gutuia cu tine. Tu ai scris poezia. E sprâncenată rău! La Moscova, Leonid Ilici Brejnev este ales președinte al prezidiului Sovietului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lup, dar bătrîn, Într-o clipă de neatenție, Stănculescu vine de la cavalerie, iar Roman-i „lupul cel tînăr ce trebuie cu orice preț scos din pădure”, care aveau să-l și scoață. Așa că dacă-i vorba păn’ la urmă den dobitoace, putem fără sfiiciune agrăi că dacă dobitocie nu e, nămica nu e. Noroc că e. Ca să trîntească-n stil tomberon capac la toate, revista hotărăște să aloce ministrului apărării și celui de interne 20% din profitul anului 1991, „convinsă că acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
poiatici și de oameni den popor din toată lumea. Și-i porăclește numele la mulți În toate chipurile, fiindu măiastră la meșteșugu condeiului de râde lumea de ea, că arată ca Neacșu dă abia se răcunoaște viața oamenilor ca dumneaei de dobitoace, mai cetim: „iepuri scopiți”, „jigodii tăvălite”, „mers furișat de libarcă-n alergare”, „muiere cu cap de cărăbuș Îmbrobodit” (!) și altele precum la fel cu acestea. Toba de tinichea sună mai tare decît oricînd. Primește, dar, iubite cetitoriule, și această a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acestea cu carele noi toți ne-am legat și am primit; după cum însemnează hogetul, așezate fiind aceste tocmele și orînduiele, noi toți așezîndu-ne ca să locuim pe partea locului Moldovei unde ni s-au poruncit. Însa cunoscând noi că pentru pășunatul dobitoacelor noastre, om avea lipsă și strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată pășuna pe unde părți de loc a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
locului Moldovei unde ni s-au poruncit. Însa cunoscând noi că pentru pășunatul dobitoacelor noastre, om avea lipsă și strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată pășuna pe unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-am rugat ca să avem voie a ne pășuna dobitoacele noastre o samă de vreme. Deci Măria Sa hanul, milostivindu-se asupra noastră, triimes-au către Măria Sa Domnul Moldovei cinste iarlicul Măriei Sale și despre partea noastră, a nohailor, pe Kaspolat-mîrza anume și pe Cantemir-mîrza și pe Iș-mîrza și pe sultanul Mambet-mîrza, împreună cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și să lăcuiască raiaua Moldovei. Într-acesta chip arătîndu-le Măria Sa Domnul Moldovei, marzacii acei de mai sus pomeniți, vechilii noștri, răspunzând într-acesta chip, s-au apucat, de vreme că acele părți de loc pe care noi să ne pășunăm dobitoacele se află deșerte de această dată de lăcuitori, pe acele părți de loc poftim să ni se dea voie de pășunat o samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem, ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]