1,319 matches
-
și povestirile cuprinse în volumele Dreptatea divină (1880), Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul (1883), Școlarii (1900) C. rememorează anii copilăriei, creionează, incolor și convențional, scene care încearcă să reconstituie o atmosferă proprie satului basarabean sau celui dobrogean. Cântecele mele (1891) adună „mici poeme în proză”, un fel de rugi patetice, încrâncenate. SCRIERI: Dreptatea divină, București, 1880; Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul, Galați, 1883; Cântecele mele, Galați, 1891; Școlarii, Galați, 1900; De la 1848, Galați
CREŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
București, 1893; ed. pref. Sergiu Cujbă, București, 1976; Ovreiul, București, 1899; Flori de gheață (în colaborare), București, 1910; Al treisprezecilea urs (Din viața vânătorilor din Carpați), București, [1911]; Roadele vijeliei (Cum a căpătat Sarichioiul vie), București, 1913; Din viața pescarilor dobrogeni, București, [1923]; Opere alese, Chișinău, 1960; Spirca, Chișinău, 1967; Opere, îngr. A. Kidel, introd. F. Levit, Chișinău, 1974. Repere bibliografice: Zamfir C. Arbore, „Schițe și nuvele”, „Revista nouă”, 1893, 11-12; C. Berariu, Victor Crăsescu (Șt. Basarabeanu), „Gazeta Bucovinei”, 1893, 33
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
să-i fi grăbit sfârșitul. Încă elev, în 1927, împreună cu alți colegi, B. scoate la șapirograf o foiță literară, „Revista noastră”. Peste câțiva ani, va fi redactor la „Cuvântul muncitoresc” (1932). Conduce „Ecoul Silistrei” (1932-1933), împreună cu Paul Florențiu redactează „Lira dobrogeană” (1933), iar cu D. Găvan, „Talpa țării” (1933). A mai colaborat la „Dunărea”, „Lumina”, „Rod nou” (uneori, sub pseudonimul Kamadeva), „Solia”, „Nenufar”, „Cuget dobrogean”, „Festival”, „Naționalul nou”, unde a fost și secretar de redacție, „Năzuința”, „Flamura” ș.a. Cu înfățișarea lui
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
va fi redactor la „Cuvântul muncitoresc” (1932). Conduce „Ecoul Silistrei” (1932-1933), împreună cu Paul Florențiu redactează „Lira dobrogeană” (1933), iar cu D. Găvan, „Talpa țării” (1933). A mai colaborat la „Dunărea”, „Lumina”, „Rod nou” (uneori, sub pseudonimul Kamadeva), „Solia”, „Nenufar”, „Cuget dobrogean”, „Festival”, „Naționalul nou”, unde a fost și secretar de redacție, „Năzuința”, „Flamura” ș.a. Cu înfățișarea lui de star de cinema și cu argumentul unei înzestrări susținute de lecturi serioase, B. devine, de prin 1934, un fel de idol al tinerilor
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
vedeniile unui delir oniric, în turnură expresionistă. Dincolo de asemenea înrâuriri și contiguități, B. este, nu încape îndoială, un poet autentic. Lirica lui exprimă armoniile și dizarmoniile unui „cântec bizar”. SCRIERI: Aliquid, Silistra, 1933. Repere bibliografice: Victor Corcheș, Gavril Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 1984, 308-311; Ovidiu Dunăreanu, Victor Corcheș, Corabia de fildeș, Constanța, 2000, 111-113; Faifer, Pluta, 27-30. F.F.
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
se ascunde „sub strălucirea purpurei bizantine”, acolo, în jurul tronului împărătesc, a cărui fascinație orbește, distruge. La Emanoil Bucuța, pretextul etnografic generează o poematizare fastuos calofilă (revărsare de detalii plastice, într-o cuprindere barocă, sinteză de reverie și ceremonial) a „spațiului” dobrogean (Fuga lui Șefki). E multă culoare și atmosferă balcanică, dar și, mai larg, orientală, în proza lui Panait Istrati: o mobilitate picarescă specifică, pe fondul unei chemări a spațiilor deschise, tema haiduciei, prețuirea arătată unei umanități simple, fruste, văzută în
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
număr de ziar sau de revistă o suită de articole. A colaborat la „Bilete de papagal”, „Caiet”, „Viața de azi”, „Bis”, „Vestea”, „Știrea”, „Informatorul”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Pământ bănățean”, „Azi” (unde a fost redactor), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista dobrogeană”, „Comuna”, „Floarea de foc”, „Răboj”, „Viața literară”, „Lumea românească”, „Cuvântul”, „România satelor”, „România literară”, „Familia”, „Meridian”, „România”, „Almanahul ziarului «Timpul»”, „Teatrul Național”, „Biruința noastră”, „Arta nouă”, „Dumineca”, „Vremea” (unde, peste ani, își mută rubrica „Țintar”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Rampa teatrală
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
Serbările mării (2002), conceput ca jurnal de vacanță, însumează notații, însă nu (sau doar parțial) de felul celor din Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu, cu care, tematic, pot fi puse în relație. Sunt aici felurite constatări și observații privind mediul dobrogean, individualizat și printr-un vag cromatism exotic, reflecții, considerații intelectuale, descrieri ideatice, reminiscențe de lectură. În lirică, I. s-a manifestat inițial cu poeme de fluență simbolistă, incluse într-o scriere de tip mozaic, Jurnal de vacanță (1983). O culegere
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
JUNIMEA DOBROGEANĂ, publicație apărută la Silistra din aprilie până în iunie 1936, având ca director pe George Emilian, căruia i se adaugă, de la numărul 3, Nelu Vlăsceanu. Articolul-program, Rostul nostru, afirmă: „vom avea grijă să strângem în jurul nostru tot ce e dobrogean”. Cu
JUNIMEA DOBROGEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287679_a_289008]
-
JUNIMEA DOBROGEANĂ, publicație apărută la Silistra din aprilie până în iunie 1936, având ca director pe George Emilian, căruia i se adaugă, de la numărul 3, Nelu Vlăsceanu. Articolul-program, Rostul nostru, afirmă: „vom avea grijă să strângem în jurul nostru tot ce e dobrogean”. Cu poezie colaborează C. Busuioc, G.Emilian, Petru Alexandru, Ismail Daut, George Șpakov, Gh. Merca. Alte colaborări: T. Popescu-Olt, Al. I. Tomaziu. Revista rămâne puțin semnificativă sub raport literar. M.Pp.
JUNIMEA DOBROGEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287679_a_289008]
-
făcea acest lucru într-o biserică, loc unde s-a oficiat mult timp în această limbă de cultură) mai întâi în latinește și în grecește, ulterior în slavă (cea mai veche inscripție slavă descoperită pe teritoriul românesc, aflătoare în localitatea dobrogeană Mircea Vodă, aparține veacului al X-lea). Sediile acestor îndeletniciri erau neîndoielnic mănăstirile și celelalte organizări ecleziastice ființând aici de timpuriu. „Comerțul” cultural pe care instituția creștină l-a desfășurat și l-a protejat a făcut ca pe acest teritoriu
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
provinciae Scythiae), și el amestecat în dispută, cercetătorii au dedus un Valentinian consecvent în apărarea deciziilor sinoadelor ecumenice, partizan al unei stabilități ecleziastice prielnice. Impunătoare a fost și statura scriitoricească a lui Dionisie Exiguul (exiguus înseamnă „umil”, „smerit”, „plecat”), alt „dobrogean” (căci se năștea în Scythia Minor prin anul 470) ce va face o carieră literară remarcabilă departe de locul său de baștină. O „cale a șlefuirii”, începută după anii de formare ce se vor fi petrecut într-o mănăstire din
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
sugestiv prin imensitate și profunzime, va deveni o sursă preferată de inspirație (Pe țărmul mării, 1941). Se mai remarcă reminiscențe parnasiene (ciclul de sonete din volumul Cristale, 1936) și clasice (în poemele ce evocă vestigii ale Antichității sau în pastelul dobrogean). Deși cade uneori în manierism, neștiind să evite clișeele sau o anume monotonie, G. rămâne un poet ce se distinge prin puritatea și delicatețea sentimentelor, ca și prin armonia versificației. Un volum de memorialistică, publicat în 1934 (Schițe. Din noianul
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
1934; Solitare, Constanța, 1935; Cristale, Constanța, 1936; Pe țărmul mării, Constanța, 1941. Repere bibliografice: A. Naum, „Cântece în amurg”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Număr închinat poetului Alexandru Gherghel, „Marea noastră”, 1933, 1; Enache Puiu, Un simbolist dobrogean: Al. Gherghel, LL, 1970; Ciopraga, Lit. rom., 424-426; Victor Corcheș, Gavril Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 1972, 247-259; Ovidiu Dunăreanu, Victor Corcheș, Corabia de fildeș, Constanța, 2000, 11-15. C.Bz.
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
A. Naum, „Cântece în amurg”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Număr închinat poetului Alexandru Gherghel, „Marea noastră”, 1933, 1; Enache Puiu, Un simbolist dobrogean: Al. Gherghel, LL, 1970; Ciopraga, Lit. rom., 424-426; Victor Corcheș, Gavril Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 1972, 247-259; Ovidiu Dunăreanu, Victor Corcheș, Corabia de fildeș, Constanța, 2000, 11-15. C.Bz.
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
, publicație apărută la Balcic în 6 și 14 noiembrie 1927. Subintitulată „Ziar de interes dobrogean”, F.C. e condus de Octavian Moșescu și își propune să afirme importanța și frumusețea Coastei de Argint. Ștefan I. Nenițescu va scrie în acest sens un articol intitulat Politica culturală dintre Mare și Dunăre, iar Emanoil Bucuța anunță că ziarul
FARUL CALIACREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286961_a_288290]
-
se dau și fragmente) al lui G. Arabolu sau Metanii prin chilii de Liuben Dumitru. Două sunt problemele pentru care curge multă cerneală în paginile revistei: literatura provinciei, discutată în articole precum Asaltul provinciei, Capitala și provincia sau Societatea Scriitorilor Dobrogeni, dar și starea scrisului tânăr, prezentată în Manifestul nopții albe, Sub semnul culturii tinere sau în Misiunea criticii literare ș.a. De altfel, din 1937 revista se recomandă sub următoarea formulă: „«Festival» e tinerețe, suflet, artă”. Redacția încearcă să pună în
FESTIVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
1942 și 1950 a urmat Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, fiind apoi student (1950-1953) al Facultății de Pedagogie și Psihologie a Universității din București și ulterior (1963-1964) al Facultății de Ziaristică din același oraș. A fost redactor la „Pagini dobrogene” din Constanța (1948-1950), la Radiodifuziunea Română (1950- 1958), la „Roumanie d’aujourd’hui” (1952-1962), „Luceafărul” (1962-1965), redactor-șef al Editurii Eminescu (1970- 1971), director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971- 1979
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
setea de avere, dar ajungea, în final, la o demascare rudimentară a chiaburului, considerat personaj odios. După o relativă distanțare de „comanda socială” prin evocarea atmosferei și a peisajului pitoresc al Dobrogei, cu valorificarea unor legende de factură orientală (Nopți dobrogene, 1958), L. se angajează consecvent în ilustrarea tematicii dictate de ideologia comunistă sub tutela realismului socialist, abordând subiecte-șablon: construirea unui „viitor luminos”, „lupta de clasă”, formarea „omului nou”. Romanul Puterea (1964) elogiază lupta comuniștilor pentru preluarea puterii după 1944, iar
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
familiei sale, condamnați și întemnițați de regimul comunist. În Amintiri din Casa Scriitorilor (2002) sunt evocate întâmplări din propria experiență de viață și de creație. SCRIERI: Ochiu-dracului, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1956; Vârsta de aur, București, 1957; Nopți dobrogene, București, 1958; Sângele și apa, București, 1959; Cu mâinile noastre, București, 1961; O familie puternică, București, 1963; Viitorul al doilea, București, 1963; Puterea, București, 1964; Balade, București, 1965; Viața particulară a lui Constant Hagiu, București, 1967; ed. (...Această viață sentimentală
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris N. Deșliu ș.a., iar proză scriu Mircea Mărdărescu, Simeon
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
Literatură și artă română”, „Neamul românesc”, „Revista literară”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Lumea ilustrată” ș.a. Până la sfârșitul vieții va practica avocatura la Constanța, fiind de mai multe ori deputat și la un moment dat primar al orașului. Animator al vieții culturale dobrogene, conduce publicațiile „Drepturile Dobrogei” (1902), „Farul” (1903-1904) și publică în revista „Ovidiu”, condusă de Petru Vulcan (1905), „Analele Dobrogei”, „Dobrogea jună”. A semnat și Chisoi, Ghib, Inero, Mărgineanul, Meșterul Manole, Morna, Nichifor Norma, Doctorul Romanus, Rozmarin. R. s-a făcut
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
semnează un număr semnificativ de recenzii și cronici literare, reproduse în mare parte în Incursiuni critice (1997) și Lecturi și înțelesuri (2002), alături de articole apărute în „Luceafărul”, „Limbă și literatură”, „Ex Ponto” ș.a. Prefațează o serie de volume din scriitorii dobrogeni contemporani, dar și din Emil Gârleanu. În Tudor Arghezi - prozatorul (1996; Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor), teză de doctorat care reprezintă totodată debutul său editorial, R. radiografiază cu finețe spectacolul receptării critice a creației argheziene, privilegiind analiza operelor în
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
teză de doctorat care reprezintă totodată debutul său editorial, R. radiografiază cu finețe spectacolul receptării critice a creației argheziene, privilegiind analiza operelor în proză - romane și pamflete - și evidențiind o latură mai puțin cunoscută a scriitorului - paginile inspirate de peisajele dobrogene. SCRIERI: Tudor Arghezi - prozatorul, Constanța, 1996; Dialoguri indirecte. Istorie și critică literară, Constanța, 1996; Incursiuni critice, Constanța, 1997; Starea literaturii. Convorbiri, Constanța, 1998; Lecturi și înțelesuri, Constanța, 2002. Ediții: Arthur Porumboiu, Lupta cu îngerul negru, Constanța, 1997; Emil Gârleanu, Schițe
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
1921), unde va continua să publice masiv până în 1938, colaborând totodată și la „Ritmul vremii”, „Gloria Dobrogei”, „Dobrogea jună”, „România de la mare”, „Adevărul literar și artistic”, „Tomis”, iar mai târziu „Convorbiri literare”, „Tomis” ș.a. El însuși va înființa revista „Pagini dobrogene” (1926-1927) și un cenaclu literar care va funcționa mulți ani. Pe lângă versuri, publică și comentarii despre Liviu Rebreanu, Victor Hugo, Ovidiu ș. a. În 1928 îi apare primul volum de poezii, Flori de mare, în 1936 debutează ca autor de teatru
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]