38,777 matches
-
de-a surda Tot ce-am știut și eu să fac; Plăceri vulgare, patima, absurda, L-au prins pe rafinatul drac. Și, dacă diavolul expert Făcu copilăroase boroboațe, Prea mică nu-i sminteala, cert, Ce, la sfîrșit, o să-l înhațe. Doctor Marianus (în chilia cea mai înaltă și cea mai curată) Văd liber ochii mei; Ce mare-i duhul! Pe-acolo trec femei, Umplînd văzduhul. Sublimă-n miezul lui, Cu nimb de stele, Regina cerului Stă-n fast cu ele. (Extaziat
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
ruși, mai ales din Bucovina și Basarabia. Într una din aceste case locuia amica mea Medi cu familia ei, care a plecat printre primii În Israel, apoi doamna profesoară Ungureanu cu fiul, Mihai, coleg de generație cu mine, mai târziu doctor. Alături de casa lui Medi urma o casa cu etaj , cu ziduri groase și o poartă grea de lemn care scârțâia Îngrozitor când o Împingeam s-o deschid ca s-o strig pe Pipina (Despina) și Hrisula să vină la joacă
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Mihai Răcășan Autobiografie Sunt născut din flori. Numele mamei e Răcășan. Fie numele ei lăudat. Ea se trage din Țara Bârsei. A fost la București o singură dată, ca să se opereze. A zis că doctorii sunt oameni. Adică buni. Dar și ceilalți locuitori pe care i-a cunoscut - a mai spus - sunt oameni. Tot buni și ei. Eu am făcut Literele la Cluj. Numele meu nu merită lăudat. Acesta aparține unui "dor fără sațiu" străin
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
urmă cu o mână de fragi care de mult m-au uitat 2 mai, ora 23,59 Acum 37 de ani în Kronstadt eram cu Gheorghe Stanomir ne plimbam prin ierburile mărunte de pe Dealul Cetății era vară tocmai citisem amândoi Doctor Faustus vorbeam despre nopțile valpurgice și spirochete pallidum el este acum arhivar senior la Universitatea din Heidelberg despre Avi Abraham doctor în filosofie la Sorbona care în același timp acolo mult mai jos în Brașov pe strada De Mijloc citea
Poezie by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/9444_a_10769]
-
în Kronstadt eram cu Gheorghe Stanomir ne plimbam prin ierburile mărunte de pe Dealul Cetății era vară tocmai citisem amândoi Doctor Faustus vorbeam despre nopțile valpurgice și spirochete pallidum el este acum arhivar senior la Universitatea din Heidelberg despre Avi Abraham doctor în filosofie la Sorbona care în același timp acolo mult mai jos în Brașov pe strada De Mijloc citea Fenomenologia Spiritului nu mai știu de multă vreme nimic 12 mai După multe zile în seara asta a fost foarte frumos
Poezie by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/9444_a_10769]
-
nodurilor și semnelor devine explicită când criticul va vorbi despre cele două "axe stilistice" care susțin proza lui Mircea Eliade, una realistă (vizibilă în Maitreyi, în Întoarcerea din rai, în Huliganii), și alta inițiatică, fantastică (în Domnișoara Christina, în Secretul doctorului Honigberger) , adăugând că "ambele direcții (...) se revendică din estetica autenticității îmbrățișată în epocă de mulți prozatori tineri". Dar se poate revendica fantasticul de la "estetica autenticității" ? Sunt categorii compatibile? Criticul ne asigură că sunt, dacă vom ține seama de perspectiva schimbată
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
Campioană” la interpretat rolul Tosca pe marile scene ale lumii, aceasta este de o modestie neîntâlnită. În casa sa găsești câteodată o celebritate: o discuție despre marii cântăreți, Înconjurați fiind de numeroase fotografii cu dedicații, este practic de neevitat. Alături de doctorul Jean Țăranu m-a vizitat fostul ambasador al Canadei În România, Gilles Duguay și Cristina, soția sa, româncă. Cartea lui Gilles, tradusă În românește de Cristina, “Regina Maria și Joe Boyle, O prietenie de suflet”, descrie viața aventuroasă a unui
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Cristina, “Regina Maria și Joe Boyle, O prietenie de suflet”, descrie viața aventuroasă a unui mare canadian implicat În multe evenimente din țara noastră. Cartea a fost scrisă În bună parte În casa mea din Key Largo, primul cititor fiind doctorul Țăranu. Președinte al Asociației Române din Canada (ARC) și a Federației Asociațiilor Românești din Canada (FAR), doctorul Taranu și-a dedicat viața românismului, făcând comunității românești din Canada, printre altele, alături de Vasile Posteucă și Alexandru Fonta, un cadou deosebit: ”Câmpul
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
implicat În multe evenimente din țara noastră. Cartea a fost scrisă În bună parte În casa mea din Key Largo, primul cititor fiind doctorul Țăranu. Președinte al Asociației Române din Canada (ARC) și a Federației Asociațiilor Românești din Canada (FAR), doctorul Taranu și-a dedicat viața românismului, făcând comunității românești din Canada, printre altele, alături de Vasile Posteucă și Alexandru Fonta, un cadou deosebit: ”Câmpul Românesc” dela Val David, aflat lângă Montreal. Cu Constantin Răuță, savant American (NASA) condamnat la moarte În
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
unește cei mai de seamă scriitori români de peste Ocean. Cu ocazia răsturnării lui Ceaușescu l-am cunoscut În Hollywood pe un reporter al Vocii Americii care m-a surprins prin prezența sa și claritatea expunerii: era Începutul unei lungi prietenii. Doctorul Nicolae Dima nu se Încadra Însă acelei instituții: era prea român ca să poată fi detașat de cauzele românești, așa cum ar fi dorit cei care Îl angajaseră. Autor a mai multor cărți, dintre care unele În engleză, Nick, un bun Înțelegător
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
iertare, dar de renunțat la podoabă nici vorbă. "Mai bine mort!" Dar nici după capul lui nu se puteau lua. Speranța a dat-o proprietarul nostru, gospodin Gherasim Șutoțkin, un bătrân care, deși paralizat pe jumătate, scăpase cu viață mulțumită doctorului Benglas. Muscalul avusese o boală stranie, care înainta curios, de la tălpi, atrofiindu-i încetul cu încetul picioarele până la brâu, de ajunsese omul să se ridice de pe cearșaf doar dacă trăgea de niște frânghii legate strâns la capul patului. Rugăciunile nu
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
cu încetul picioarele până la brâu, de ajunsese omul să se ridice de pe cearșaf doar dacă trăgea de niște frânghii legate strâns la capul patului. Rugăciunile nu-l ajutaseră cum ar fi vrut, așa că s-a hotărât să-l accepte pe doctorul Benglas, ținut până atunci dincolo de prag. Era medicul mahalalei. Rar să se fi dus careva la cabinetul său din blocul de lângă cinematograful "Splendid", cândva pe Calea Moșilor, între străzile Ardeleni și Romană (azi Mihai Eminescu). Se obișnuise să-și caute
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Profira? Pe Benglas sau pe un ditamai profesor? A mers pe mâna magistrului, iar Lenuța, soră-mea, a făcut o dublă pneumonie și s-a curățat. Nu cred în blesteme, dar n-am s-o uit pe mama spu-nându-i vestitului doctor: - Deie Dumnezeu să ai și dumneata parte de durerea mea. Am rămas înlemnit când, după două luni, unicul fiu al doctorului Urlățeanu a avut un accident mortal. Întâmplare? Coincidență? Sau cine știe?! Îmi fac cruce și mă abțin s-adaug
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
pneumonie și s-a curățat. Nu cred în blesteme, dar n-am s-o uit pe mama spu-nându-i vestitului doctor: - Deie Dumnezeu să ai și dumneata parte de durerea mea. Am rămas înlemnit când, după două luni, unicul fiu al doctorului Urlățeanu a avut un accident mortal. Întâmplare? Coincidență? Sau cine știe?! Îmi fac cruce și mă abțin s-adaug ceva. Când s-a hotărât să-l lase pe Benglas a-i trece pragul, Gherasim era în cofă. Murea cu zile
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ajuta nicio frânghie. Ce să-i zică ovreiul? Decât că boala lui Spilka o să-i treacă oricum. Trebuie numai răbdare, că bunul Dumnezeu știe ce face. Poate, pentru început, puțină bromură nu strică. Când a auzit Spilka ce-a hotărât doctorul, s-a dus la crâșma lui Gică Grăbitul și s-a îmbătat pulbere. De bucurie, seara, a luat după el acasă un țambalagiu, de care se mai și sprijinea. A făcut-o lată, spre disperarea rusnacilor de pe Făinari, Birjari, Precupeții
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
intitulată „Aminele duble corespunzând sulfaților dubli din seria magneziană”, în fața unei comisii formată din profesorii Gheorghe Spacu, Adrian Ostrogovici și Dan Rădulescu. Raluca Ripan a obținut doctoratul în chimie anorganică, cu mențiunea „Summa cum laude”, devenind prima femeie din România doctor în științe chimice. În continuare Raluca Ripan a dovedit perseverență și zel în pregătirea științifică și profesională, astfel că la 1 iulie 1930 a fost abilitată docentă în chimie, specialitatea chimie analitică, la Facultatea de Științe din Cluj, pe baza
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
aleasă Membru de onoare a Societății de chimie industrială din Franța, precum și membru al societății Germane de Chimie. Un eveniment de mare însemnătate, atât pentru Raluca Ripan cât și pentru știința chimică din România, l-a constituit decernarea titlului de „Doctor honoris causa” din partea Universității Nikolaus Kopernicus din Torun, Polonia. Pentru toate acestea, cei care au cunoscut-o și au lucrat alături de ea îi vor păstra o vie și pioasă recunoștință; pentru cei care nu au cunoscut-o, evocarea vieții și
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
să primească Premiul Nobel; printre acești rari între rari se numără și fizicianul român Ștefan Procopiu. Născut la Bârlad, a urmat liceul în orașul natal, terminând primul în clasificarea finală. Urmează fizica la Iași (1902 -1912). În anul 1924 devine doctor în fizică, cu o teză de optică. Asistent la Universitatea din Iași încă din anul obținerii licenței în fizică (1912), Procopiu revine în acest oraș după susținerea doctoratului, numit profesor titular în 1925. Aria preocupărilor științifice ale lui Ștefan Procopiu
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
experimentatori, el însăși fiind discipolul cel mai de seamă a lui Dragomir Hurmuzescu la Iași. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru titular al Academiei Române (1955) a fost decorat de nenumărate ori, a fost Laureat al Premiului de stat, „Doctor Honoris Causa” al Institutului Politehnic Iași. La Iași, Ștefan Procopiu își desfășoară întreaga activitate de om de știință, de om de cultură; aici își împlinește cariera de profesor, își publică meditațiile filozofice și contribuie la desfășurarea activităților instituțiilor de cultură
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
FINAL Ca mâine voi muri din Întâmplare. Faptele inimii mele se vor uita. Ceea ce ochiul va plânge nu e rana de sânge si dezdurerare, ci poemul acesta de iască și catifea... INIMĂ PE EȘAFOD Coastele sufletului meu sunt bolnave. La doctor, de mult n-am mai fost! Privindu-te, Înalto, ca pe un munte de azimă și chihlimbar vaporos, mă supun poruncii divine: În cele din urmă, capul aplec! Te iubesc numai din disperare... ULTIMA PEDEAPSĂ Ultima factură, cea cuprinzând absintul
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
că o expertiză grafologică ar fi suficientă, că ea ar lumina labirintul. Dar cine ar putea delimita discreditarea de culpă, plastografia de autenticitate, impostura de corectitudine? Pe alte meridiane se petrec lucruri similare. Medicul și stomatologul lui Eliade din America, doctorul Alexandru Ronnet ne-a lăsat un scurt text tipărit despre fostul său pacient. Printre altele, ne relatează despre un agent al Securității românești, Ilie Olteanu, care urmărea activitatea și deplasările lui Eliade, fiind stipendiat de ambasada română din America. "în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
murit, mai Înainte mi-a răspuns și a lăcrimat și el. O să-ți treacă! Nu te speria, o să-ți treacă! l-am Încurajat eu. Ba, nu! O să-mi taie picioarele, sau am să mă stric de viu. Așa au zis doctorii ieri. Jos, sub noi, e infirmeria. Acolo zac, până mor, ăia bolnavi rău. Copii? Da, copii ca și noi! mi-a zis Albăstrel, privind parcă dincolo de mine. Poate tu o să ai mai mult noroc. Ești frumoasă! a continuat el, mângâindu
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
el. Stropi reci de transpirație i-am simțit pe după gât. Îngrijitorul s-a apropiat de mine, mi-a pus mâna pe creștetul capului, apoi a strigat către femeia de serviciu care mă schimbase: Nicolițo! Ia vezi, fă, du-o la doctor, vezi ce are? Păi, ce să aibă, mă, arde ca focul! i-a răspuns femeia după ce mi-a pus și ea mâna pe frunte. E, dacă arde, du-o la doctor! a repetat el Că pe mine mă cam dor
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
mă schimbase: Nicolițo! Ia vezi, fă, du-o la doctor, vezi ce are? Păi, ce să aibă, mă, arde ca focul! i-a răspuns femeia după ce mi-a pus și ea mâna pe frunte. E, dacă arde, du-o la doctor! a repetat el Că pe mine mă cam dor șalele! Gâtul?! Ăla nu te doare? Toată ziua cu băutura În nas, urli la copiii ăștia! Doamne, cum te-o mai răbda pământul! Măăă, mă! Sunt și ei suflete ca și
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
născut, pe care a slujit-o În mare credință. Alexandru Danielopol: „Pleava e trecătoare, o zboară vântul. Ce contează și ce rămâne - e trunchiul teafăr al nației, nu pleava” • interviu realizat de IOAN BARBU Jurist, născut În 1916, fiu al doctorului academician Daniel Danielopol, marele endocrinolog, celebritate mondială a medicinii, și al Piei, sora poetului Ion Pillat. Alexandru Danielopol, În prezent rezident la Paris, este o adevărată „legendă vie”, ca participant de f r u n t e l a d
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]