14,928 matches
-
abandonul din ultima perioadă a vieții. „Ce l-a determinat pe Dolphi Trost să li se alăture (suprarealiștilor, n.n.) în loc să urce după război, pe baricadele publicisticii angajate?” se întreabă autorul, înainte de a propune câteva răspunsuri între care progresiva apropiere de doctrina curentului și posibila influență a familiei, nemulțumită de radicalismul său politic. Chestiunea este esențială nu numai pentru Trost, ci și pentru a putea înțelege forța de atracție a suprarealismului, în acei ani nebuni și nehotărâți de după război. Pe de o
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
Jos foamea, sinistra foame a acest metafizic CINE ? petrolifer Formei Și resursele comercializat pe țărmurile Greceasca foame de Unu, pe epuizate. inundabile ale Foamea energiei vampirice în utopiile toate. DOGMEI and UMBREI Eonul vostru dintre solzi și Acest impuls ubicuu DOCTRINA cunoaștere Paradoxal în Durate...: Praf letal, drog de fruct interzis Foamea de sine: eroarea terorii, de a muri parte din pe rănile “pluralității egalitare” a Marelui Zero gravid. Moartea altora... utopica Foame de Unu, Alo Această disperare remember De foarte
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
palamitică și abia apoi cabasilică. Latura palamitică a isihasmului (de la Grigore Palama) pune accentul pe mistică cu neglijarea teoriei (mîntuirea cere trăire în duh prin rugăciune, golire a minții de cunoștințe savante), pe cînd latura cabasilică (de la Nicolae Cabasila) privilegiază doctrina (inteligența e o slugă indispensabilă credinței), respingînd fideismul incult. Gîndirea lui Palama e apofatică, negînd putința de a afla ceva despre Dumnezeu cu ajutorul cunoștințelor lumești, pe cînd Cabasila e mai occidental, îmbrățișînd ridicarea anafatică cu puterea minții spre Dumnezeu. Nicoleta
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
azil Oficiului Român pentru Imigrări, însă cererea i-a fost respinsă, migrantul adresându-se mai multor instituții ale statului român, între care și Ministerul Afacerilor de Externe. Acuzația de apostazie (adică renunțarea publică la o anumită credință religioasă; renegarea unei doctrine sau concepții) adusă lui Habib Bastam "se fundamentează pe faptul că acesta s-a născut din părinți musulmani, iar la vârsta maturității a acceptat Islamul, conformându-se preceptelor acestuia, pentru ca apoi să declare verbal și prin fapte renunțarea de Islam
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
re aceș t ia) . Preocupă r i le „și erezia naționalistă” a trezit George Apostoiu a înregistrat în intelectuale, dispozițiile biografice ale curiozități, întrebări, formulând panoplia sa scripturală o carte acestora și ale fiecăruia în parte sofisme și aliniamente de doctrină. matură, plină de vervă stilistică, conduc spre izvoare occidentale - Literatura angeleologiei se afișează admirabil controlată, diferențiat, și la germane și franceze, consemnate atât de întinsă și numeroasă, încât momentul potrivit. fericit în „Jurnalul” semnat Mihail dezarmează. Numai speculația de Apelând
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
treburile publice; cel dintîi se întreabă de unde sîntem; cel de al doilea: încotro mergem". O conexiune cu incomoda scriere, din 1907, a lui Dimitrie Drăghicescu, Din psihologia poporului român, e plauzibilă. Polemizînd cu N. Iorga și cu A.C. Cuza, ridiculizînd doctrina xenofoba a universitarului ieșean ("ideea care se găsește în programul lumii culte europene: nu poți să gonești pe străini, ci să pui pe străini în serviciul intereselor naționale"! Că și: "Idealul naționalist a d-lor Cuza și Iorga nu este
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
ale muncii tale... - A nu te supune puterii... - Nu numai asta, căci în Occident nu această eră dificultatea... O asemenea dificultate ținea mai curînd de dictaturi, de regimurile autoritare. În Occident, dificultatea era - și rămîne - aceea de a profesa o doctrină ale cărei consecințe asupra propriei tale vieți nu ești gata să ți le asumi. Toți cei care predicau revoluția, răsturnarea burgheziei etc. etc., în anii ^40, ^50, ^60, ^70, nu erau deloc gata să renunțe la privilegiile vieții individuale, burgheze
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Stalin, Hrușciov și Brejnev, iar în prezent o fac Voronin, Mișin, Țurcan, Postoico, Greceanâi și Tkaciuk. Unionismul a fost, este și va fi cea mai mare forță în lupta pentru existența populației românești, dintre Prut și Nistru. Unionismul este o doctrină politică, națională, economică, socială, culturală și spirituală. A fi astăzi unionist înseamnă a lupta pentru integrarea într-un stat a diverselor teritorii românești.. În 1848-1859 un unionism al secolului XIX a dus la formarea României moderne. Cu părere de rău
Unirea R. Moldova cu România Calea cea mai scurtă de integrare în UE. In: Editura Destine Literare by Mihai Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/85_a_450]
-
Toată lumea este supusă unei rețele de gânduri și emoții, ale unuia sau mai multor sisteme de idei, presupuneri, credințe și idealuri. Aceste sisteme au fost mai mult sau mai puțin cristalizate în doctrine, operând la niveluri diferite ale vieții și în nenumărate scopuri. În ceea ce privește chestiunile majore ale vieții - cele mai vitale și hotărâtoare judecăți și decizii - ne punem întrebarea: este mai bine să studiem conștient și să dezvoltăm o doctrină pentru a o
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
puțin cristalizate în doctrine, operând la niveluri diferite ale vieții și în nenumărate scopuri. În ceea ce privește chestiunile majore ale vieții - cele mai vitale și hotărâtoare judecăți și decizii - ne punem întrebarea: este mai bine să studiem conștient și să dezvoltăm o doctrină pentru a o testa în practică, decât să lăsam totul mai mult sau mai puțin la mâna întâmplării? Majoritatea oamenilor (românii, în special), devin eclectici, cel putin o perioadă a vieții, pentru că adesea se trezesc supuși unui foc încrucișat de
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
a o testa în practică, decât să lăsam totul mai mult sau mai puțin la mâna întâmplării? Majoritatea oamenilor (românii, în special), devin eclectici, cel putin o perioadă a vieții, pentru că adesea se trezesc supuși unui foc încrucișat de dogme, doctrine și teorii. Din câte s-a văzut (și se vede chiar și la noi), până în prezent, eclectismul nu este soluția problemelor importante ale adevărului și nici soluția cea mai bună de viață, deoarece, chiar prin natura sa indeterminată, generează frecvente
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
acestui fapt, umanitatea continuă în mod necesar să caute adevărul, atât în chestiuni lumești, cât și în altele. În consecință, rațiunea umană susține, cu insistență, că trebuie să existe un răspuns adevărat la orice întrebare. Chiar și credințele false și doctrinele greșite conțin o fărâmă de adevăr și de bine. Logica, adesea, demonstrează, indiscutabil, că o concluzie adevărată poate rezulta din două premise false. Sarcina unificării înțelegerii este de a extrage grăunțele de adevăr din rapoartele prejudiciate și teoriile distorsionate, și
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
din două premise false. Sarcina unificării înțelegerii este de a extrage grăunțele de adevăr din rapoartele prejudiciate și teoriile distorsionate, și să arunce pleava. Dacă, bineînțeles, se și vrea! Pe la noi însă... chestiunea cu „ciocul mic” e un fel de doctrină națională. Pe de altă parte, cunoașterea pornește, de cele mai multe ori, din conflictul de idei sau puncte de vedere și interacțiunea lor reciprocă. Progresul vine din spicuirea a ceea ce rămâne întreg și consistent după conflictul acestora sau după separarea analitică a
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
de 7% în anul 2000, care a oferit Premierul României, a câștigat de două ori funcția de Președinte și de trei ori pe cea de Primar General al Capitalei, și-a pierdut în întregime busola și recunoștința și a îmbrățișat doctrina PSD — Voiculescu, țipând din toți rărunchii 'Jos Băsescu!'", adaugă partidul lui Traian Băsescu. Partidul Mișcarea Populară subliniază că "în ceea ce privește măsura reducerii cu 5 puncte procentuale a CAS, PMP consideră că aceasta poate avea un caracter pozitiv asupra economiei naționale doar
PMP: Klaus Iohannis și Vasile Blaga "nu au niciun Dumnezeu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21727_a_23052]
-
a lui Băsescu, își propune să facă și să desfacă majorități parlamentare, indiferent de votul electoratului la alegerile parlamentare. Ce dovadă ne mai trebuie că "marele partid" rezultat din fuziunea PDL+PNL este continuatorul regimului Băsescu ? 2. Liberalismul este o doctrină puternică și cu rădăcini adânci în Istorie. Liberalismul nu are nevoie să fuzioneze și nici să facă alianțe cu partide a căror ideologie este incertă, cum este PDL. Ceea ce faceți dumneavoastră alături de câțiva politicieni care au abandonat liberalismul nu este
Călin Popescu Tăriceanu, replici dure la adresa lui Vasile Blaga by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21817_a_23142]
-
la începutul anilor '90, îmi era tare drag din postura de jurnalist să merg la conferința din fiecare joi pe vremea PL'93. Avusese loc scindarea din PNL-ul lui Radu Câmpeanu și Dinu Patriciu înființase un partid nou, păstrând doctrina și crezul, mai ales. La conferințele de presă vorbea cu fiecare dintre noi, ne știa numele, ne oferea...fursecuri și sucuri. Știa bine că eram mereu pe drumuri și nu prea aveam timp să mâncăm. Ne respecta și știa să
Andreea Berecleanu, cuvinte emoționante despre Dinu Patriciu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22029_a_23354]
-
o sperietoare în raport cu "amenințarea" intervenției Kremlinului, sub umbrela căruia regimul continua a se menține de facto, precum sub cel mai însemnat mijloc al său de protecție, ea nu alcătuia altceva decît o diversiune, în pragul descompunerii sistemului comunist. Corespondentul în doctrină estetică al unei atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
negativă, este, după Hoffman, italianul Carlo Pisacane, un extremist republican de origine aristocrată, mort în 1857 în timpul unei eșuate revolte împotriva conducerii Burbonilor. Susținător al violenței ca formă de educație, ca pedagogie de maximă eficiență, superioară propagandei, Pisacane este autorul doctrinei teroriste care mai tîrziu avea să fie pusă în aplicare indiferent de spațiu geografic sau de etapă istorică, de la Narodnaya Volya pînă la IRA sau Hezbollah. Citind această carte, inevitabil vom fi deprimați: lumea descrisă de autor e măcinată de
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
și honeckerian. Notăm așadar configurarea unei alianțe între nostalgicii colectivismului pseudo-egalitarist al RDG cu exponenții revizionismului șovin și hipernaționalist din partea occidentală a Germaniei. Platforma ideologică se adresează înainte de toate celor care detestă globalizarea, ideologia liberalismului universalist, principiile drepturilor omului ca doctrina esențială a modernității politice. Înainte de toate, asemeni lui Haider în Austria, liderii PND insistă asupra nevoii de a proteja forța de muncă autohtonă împotriva valurilor de imigranți. Este vorba de un fenomen ideologic pe care, nu fără motiv, filosoful politic
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
culturaliștii americani, în binecunsocuta dispută dintre Marcuse și Fromm. Cumva prin înrudire cu problematica de mai sus, Marcuse le reproșează lui Karen Horney, Harry Stack Sullivan și, din motive lesne de înțeles, în primul rând lui Erich Fromm, falsificarea premiselor doctrinei freudiste (de unde și un sens peiorativ pentru denumirea echivalentă de "revizionism neofreudian"), încurajarea "dezvoltării individualității" printr-o adaptare frustrantă și mutilatoare, conformistă, la cadrul social și politic existent (contrar teoriei critice a societății), în locul clasicei exigențe de întărire a eului
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
n-a predicat dictatura și partidul unic iar gîndirea sa naționalistă nu dă temei pentru anexarea sa la extrema dreaptă. Consider că regretatul Ion Negoițescu a exagerat mult cînd l-a calificat pe poet un protolegionar pentru că xenofobia nu epuizează doctrina extremei drepte interbelice. Cît despre alegerea făcută de autorul nostru din opera lirică a lui Eminescu (Doina) aș spune, mai întîi, că ea este o compoziție modestă, retorică, în vers popular care, cum a demonstrat N. Murărașu, nici n-a
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
Pamfil Șeicaru) împotriva lui Rebreanu, care, ajuns director al Educației Poporului, în 1929, a refuzat să aloce, pentru subvenționarea revistei acaparate de Crainic, mai mult de jumătatea fondurilor de care dispunea. Apoi, am arătat, Blaga nu s-a despărțit de doctrina ortodoxistă a Gîndirii "mai mult din motive contextuale". Iar Nichifor Crainic n-a dezvoltat "o adevărată doctrină politică de dreapta" ci, de fapt, de extremă dreapta. Aș mai adăuga că, de fapt, Crainic nu s-a depărtat de legionarism prin
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
pentru subvenționarea revistei acaparate de Crainic, mai mult de jumătatea fondurilor de care dispunea. Apoi, am arătat, Blaga nu s-a despărțit de doctrina ortodoxistă a Gîndirii "mai mult din motive contextuale". Iar Nichifor Crainic n-a dezvoltat "o adevărată doctrină politică de dreapta" ci, de fapt, de extremă dreapta. Aș mai adăuga că, de fapt, Crainic nu s-a depărtat de legionarism prin 1941 (cum afirmă dl Codrescu) ci cu mulți ani înainte, încă din 1934, cînd s-a trezit
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
ceilalți. Pascal Ce determină după părerea Dv. apartenența unui scriitor la un anumit orizont cultural și cum se poate integra într-o societate ostilă? Întrebarea Dv. mă trimite cu gîndul la raportul dintre determinism și libertate. Nu mă refer la doctrinele deterministe cunoscute: marxismul (primatul condițiilor sociale și economice), darwinismul social (primatul biologic și al rasei) sau naturalismul cultural inspirat de Nietzche și Freud (voința de putere sau inconștientul). Determinismul care a marcat existența mea a fost spațial și temporal. M-
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
franceze -, dar în special filosofia, istoria, teologia și metafizica... Cum a fost posibil? Iată o întrebare ce-mi revine mereu în gînduri. Geneza, cauzele primordiale (karma), manipularea conștiințelor prin informații parțiale sau greșite; instrumentalizarea unor concepte sau idei (ideologii și doctrine) în scopuri partizane; descoperirea unor adevăruri pînă acum ascunse din interese politice, culturale sau personale... "Vreau să nu mor idiot", cum spunea Eugen Ionescu și nici să fiu un "idiot util", cum îi considera Troțki pe acei intelectuali care erau
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]