540,079 matches
-
cât și temporal). Energic, inteligent și talentat, Dan Lungu este un autor în sensul cel mai larg, de la care ne putem aștepta la multe surprize. O nouă carte de proză, aflu, este în pregătire. Dan Lungu, Povestirile vieții. Teorie și documente, Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 2003. 254 pag. Dan Lungu, Construcția identității într-o societate totalitară - o cercetare sociologică asupra scriitorilor, Ed. Junimea, Iași, 2003. 282 p. Dan Lungu, Nuntă la parter, piesă în nouă tablouri, Prefață de Alina
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
cavale”), însoțit de o echipă de filmare, a așteptat în fața acestei săli și a înregistrat cu răbdare și minuție fiecare gest, reacție, grimasă, declarație, confesiune a parlamentarilor ieșiți la o pauză de țigară sau de cafea. A rezultat un pasionant document despre democrație, construit însă ca o veritabilă ficțiune - o piesă de teatru în cinci personaje (parlamentari, membri ai comisiei) ce se derulează nu pe scenă, ci în culise. Timp de 90 de minute pătrundem în culisele Puterii, vedem cum se
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
Buzea, Monica Pillat, Ion Barbu și despre foarte mulți dintre cei cuprinși în antologiile prezentate, fără să lipsească nici considerațiile asupra unor romane semnate de Alexandru George, Alexandru Vona, Pavel Chihaia. E fascinat însă și de memorii sau de jurnale, documente ale unei epoci mutilante, iar acest lucru se vede în cronicile la memoriile Corneliei Pillat sau la jurnalul lui Constantin Mateescu; această fascinație se exercită și sub forma unei drepte judecăți a abdicărilor de la morală. Preocuparea pentru morală și valoare
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
în auz vocea sa, inconfundabilă, așa cum ne-au păstrat-o fonotecile. Dar părinteștii pași pe scări nu-i vom mai auzi niciodată”... (Șerban Cioculescu. Omul și cărturarul” - Caiete critice, 2002) Mai mult decît simple reverii, evocările lui Barbu Cioculescu sînt documente de istorie literară, confesiuni melancolic-ironice ale unui eseist, rafinat, cu un condei subțire care ne arată, celor ce mai putem să fim atenți, un lexic al limbii române mult mai bogat și mai expresiv decît cel folosit în mod curent
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
s-a întins pe durata a trei decenii. Bine ar fi fost ca autorul (sau editura) să ne fi prezentat într-o notă însoțitoare, oricât de succintă, istoria elaborării acestei cărți, atât de accidentată. Am fi avut astfel încă un document care să mărturisească despre confruntările literaturii cu instituția controlului ideologic, despre felul în care aceste confruntări au marcat, în era totalitară, destinul unor opere. Este de presupus că alt ecou public, deci alt destin, ar fi avut cartea lui Costache
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
sau parafrazarea clișeelor ideologice ale epocii comuniste: de la limba de lemn muncitorească la limbajul agitatoric al metodistului de cadre; de la greșelile colective de vocabular, la improprietățile terminologice individuale; de la stereotipiile politice ale discursurilor lui Nicolae Ceaușescu, la șabloanele istorice ale documentelor PCR. De altfel, clișeul politic al lui Mihai Viteazul “din popor, pentru popor” pare placat aici pe stereotipia populară a glumei cu Baba Novac și fustele sub care eroul s-ar fi “ascuns”, o dată în plus, de turci. Cînd “poporul
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
Nicolae Manolescu, urmărind feluritele ramuri ale acesteia, eseul, monografia, polemica, istoria literară, teoria literară, cronica literară, echivalentă cu un... tratat. Adoptînd cu preponderență uneltele istoricului literar, își strunește vehemența (uneori excesivă) și renunță (nu total!) la utilizarea săgeților contestatare în favoarea documentului, detectat inclusiv printr-o „adevărată activitate arhivistică”. Document care, extras din paginile revistelor culturale, circumscrie atît scrisul lui N. Manolescu, cît și pe cel ai numeroșilor săi comentatori. Rodul efortului în cauză e o „bază de date”, ce include și
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
monografia, polemica, istoria literară, teoria literară, cronica literară, echivalentă cu un... tratat. Adoptînd cu preponderență uneltele istoricului literar, își strunește vehemența (uneori excesivă) și renunță (nu total!) la utilizarea săgeților contestatare în favoarea documentului, detectat inclusiv printr-o „adevărată activitate arhivistică”. Document care, extras din paginile revistelor culturale, circumscrie atît scrisul lui N. Manolescu, cît și pe cel ai numeroșilor săi comentatori. Rodul efortului în cauză e o „bază de date”, ce include și o vastă bibliografie a scriitorilor români abordați de
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
meu Daniel Schmid am descoperit adresa unde tatăl meu locuise în copilărie: numărul cinci pe Zirkusgasse, în cartierul Leopoldstadt. Descoperirea fusese făcută în arhivele anului 1917, adică anul dinaintea plecării familiei tatălui meu către Statele Unite, cînd el avea opt ani. Documentele arătau că familia sosise în Viena călătorind dinspre Bucovina, o regiune misterioasă din Carpații Meridionali, care în acea perioadă aparținea Imperiului Austro Ungar... Rezemat de zidul hotelului clujean, Barry Gifford privea prin ochelarii negri, opaci, în direcția unde își imagina
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
un mod miraculos din „biblioteca” de manuscrise arestate a Securității, pare o arhivă inepuizabilă. Principalul merit al acestei recuperări ține, fără îndoială, de tenacitatea fiicei intelectualului ostracizat, Nadia Marcu-Pandrea, care, cu o rară perseverență, s-a ocupat și de transcrierea documentelor în vederea publicării. Volumul Călugărul alb, apărut în 2003 la Editura Vremea, este al șaselea dintr-o serie începută în 2000 la Editura Albatros cu Memoriile Mandarinului valah. Insolita moștenire a fost preluată apoi, cu consecvență și devotament, întru totul lăudabile
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
2000), Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică (2001), Helvetizarea României (tot 2001) și Crugul Mandarinului. Jurnal intim 1952-1958 (2002). Editura Vremea anunță și un al șaptelea volum: Turnul de ivoriu. În anexele volumului Călugărul alb sunt incluse și două documente care atestă acuzațiile, perioadele de detenție (1948-1952 și 1958-1964) și reproduc sentința de condamnare la 15 ani muncă silnică pronunțată de un tribunal militar la 15 iunie 1959. Prima detenție este legată de grupul Lucrețiu Pătrășcanu, întrucât Petre Pandrea era
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
o puternică încărcătură identitară. Ați remarcat și Dumneavoastră aceasta atunci cînd i-ați citit cartea? L.M.: Da, dar nu numai atunci cînd i-am citit textele, ci și în ceea ce mi-a fost dat să văd și să aud din documentele vizuale și sonore pe care le-a lăsat în urma ei. Există pe lîngă moștenirea literară și foarte multe interviuri, apariții televizate, texte în presa scrisă din Elveția și din toate acestea mi-am format o imagine a Aglajei, în acest
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
artistică - culminînd cu succesul ei literar. Toate acestea fac din Aglaja o ființă strălucitoare dar în același timp, stranie. În cele din urmă, ea rămîne inaccesibilă - cel puțin așa mi s-a părut mie, care am avut acces doar la documentele ei literare și de familie, la mărturiile celor care au cunoscut-o... Cum - repet - nu am cunoscut-o personal, am fost constrîns să mă limitez la ceea ce mi-a fost permis să descopăr. Aglaja îmi rămîne foarte străină deși o
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
70. Volumul a apărut în 1985, iar traducerea românească, zece ani mai tîrziu. - Pentru mine, lucrarea dumneavoastră are o dublă importanță: este una de cercetare teoretică, în domeniul imagologiei, și, în al doilea rînd, de colectare și de interpretare a documentelor, aplicativă, deci. Lucrarea are o bibliografie foarte importantă, relevînd multe, foarte multe texte germane în care apar, sînt înfățișați români, pe baza cărora dumneavoastră ați extras această imagine globală. - Cred că lucrarea mea poate fi de un anume interes și
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
în care imaginea românilor este negativă sau, cum s-a spus, denigratoare - au exprimat „Săptămîna”, „Luceafărul”... - Dacă există astfel de critici, n-au ajuns la cunoștința mea. I-aș fi întrebat pe autori dacă era posibil să fac ca și cum unele documente mai puțin pe placul nostru pur și simplu n-ar fi existat. - Spuneți-mi acum... Unele dintre tendințele imagologice își propun ca miză - politică, să spunem - deconstruirea unor stereotipuri. - Așa este și pe bună dreptate. - Credeți că lucrarea dumneavoastră a
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
ani, numele i-a revenit în actualitate odată cu publicarea unei „Istorii a literaturii române de azi pe mâine”. În masiva scriere, personaje cu spirit de observație au descoperit o identitate perfectă între numeroase pagini apărute sub semnătura lui și niscaiva documente (anonine!) din arhiva Securității. Cu alte cuvinte, omul a făcut public, în postcomunism, ceea ce pe vremea lui Pingelică destina exclusiv băieților cu ochi albaștri. Se întâmplă și la case mai mari... Partea tare este că insul nu se mulțumește cu
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
lumea literară autohtonă, după ce Adevărul literar și artistic publicase cîteva fragmente, să spunem, incitante din ea. Poetă din generația lui Nichiata Stănescu (a debutat în volum în 1967), de o sensibilitate aparte, ale cărei versuri de după 1980 sînt un adevărat „document zguduitor al literaturii noastre într-una din cele mai penibile etape ale istoriei românilor” (Ion Negoițescu), și exegetă subtilă a „vinei tragice”, Ileana Mălăncioiu a devenit după 1990 o publicistă extrem de acidă „în război cu toată lumea”, chiar în rubrica pe
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul nu omite obiecțiile ridicate de specialiști, dar înclină să vadă în traducere un monument cultural. * În ultimele două numere din 2003 ale Magazinului istoric, un „document” senzațional: interviul acordat dnei Lavinia Betea de către dna Mândra Gheorghiu, fiica Licăi Gheorghiu și nepoata lui Gh. Gheorghiu-Dej. Portretul celebrei, cîndva, actrițe (nu prin talent) este, sub condeiul fiicei, excepțional. Ca și evocarea, după venirea la putere a lui Ceaușescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
a acestui cîmp lexical realizează Ligia Livadă-Cadeschi, în volumul său De la milă la filantropie. Instituții de asistare a săracilor din Țara Românească și Moldova în secolul al XVIII-lea, București, Nemira, 2001. Autoarea compară evoluțiile semantice și utilizările vechi - în documente, legi etc. - ale unor termeni ca sirac, siromah, mișel, calic - ajungînd pînă la Craii de Curtea-Veche (în pagini pe care nu le citisem cînd, acum cîteva luni, am reluat în această rubrică subiectul); în finalul capitolului, sînt prezentate cu prudență
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
asigur pe domnii Katz-Florian că am accesat și reaccesat site-urile (sites!) unde figurează Raportul pe 2002. Poate n-au să mă creadă nici acum, dar „acea frază” chiar există! Și anume, la pagina 7 (din 15, câte are întregul document). O transcriu așa cum am citit-o și, traducând-o, am inserat-o în articolul meu: „It is widely accepted that Tudor is a very eloquent intellectual who does not miss any opportunity to demonstrate his vast intellectual capacity”. Iar autorul
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
de-a mai palma o finanțare. Pentru ei, un Vadim e vital precum aerul. Mi-e perfect egal dacă d-nii Katz-Florian au să mă răstignească în post-it-urile din birourile lor (à propos, unde-or fi acele birouri: în nici unul din documentele pe care le-am parcurs nu e menționată vreo adresă: doar numere de fax și email — nici măcar de telefon! —, precum omul invizibil!). În felul acesta, vor răsufla ușurați băieții cu înclinații românio-mariste din serviciile de informații, bucuroși să vadă cum
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
de istoriile literare începând cu cea a lui G. Călinescu, Mihail Sebastian a fost repus în discuție o dată cu publicarea Jurnalului, în 1996, confirmând supoziția lui Ov. S. Crohmălniceanu cum că partea cea mai incitantă a operei autorului ar fi chiar documentul intim. În prefața cărții noastre, Cornelia Ștefănescu vorbește de pericolul supralicitării jurnalului lui Sebastian din ultima vreme în defavoarea operei propriu-zise sau a publicisticii: „A vorbi de valoarea sa șa Jurnaluluiț la modul absolut înseamnă a minimaliza o întreagă viață dedicată
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
dramatice, el depășește un prim stadiu al analizei textelor sau al emiterii unei judecăți de valoare în direcția satisfacerii unei nevoi teoretice, atingând, de exemplu, și problema punerii în scenă a textelor dramatice. Slăbiciunea pe care o are Sebastian pentru documentul intim este o certitudine. Susține inițiativa publicării corespondenței dintre Zarifopol și Caragiale, dintre Titu Maiorescu și Duiliu Zamfirescu sau a lui Proust. Scrie un jurnal cutremurător în care drama virtuozității scrisului și a evreului proscris sunt cel puțin două dintre
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
cel Mare, pe cal alb și strai la fel, poate fi apropiată de episodul vizionar din piesa Hamlet, portretul Voievodului „cu o mână ținând sabia ca să se apere de dușmani și cu cealaltă zidea Țara Moldovei” ridică la valoare de document imaginile sale epice de romancier. Al. Lascarov-Moldovanu este un scriitor implicat. El nu cunoaște răceala exprimării. Dimpotrivă, este stăpânit de emoție în căutarea adevărului factic și mai ales în interpretarea epică a acestuia. Este pătruns de rostul său de scriitor
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
Editura Pontica * Și numărul pe octombrie al revistei Familia are un prim-plan: cu dl Bujor Nedelcovici. În afară de un interviu luat scriitorului la Paris de către dna Florica Mateoc, un amplu comentariu al dlui Ion Simuț, precum și numeroase texte de interes, documente, amintiri. Dl Nedelcovici însuși face o radiografie a ideii de exil literar. D-sa se numără printre cei care nu vor să se întoarcă în țară. Din fericire, e prezent cu multe cărți, între care una menită să prezinte dosarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]