4,600 matches
-
serviciilor secrete. Povestea acestuia, de la afacerile necurate la legăturile extraconjugale cu ”o blondă”, va fi ecranizată, fiind demarate discuții cu regizorul Șerban Marinescu pentru primele 20 de episoade. Tatulici neagă orice legătură cu personaje istorice, dar susține că s-a documentat pentru a putea dezvălui secrete din viața intimă a puternicilor zilei din ”Românika”. Mihai Tatulici a declarat pentru DCNews că se află într-o fază avansată a negocierilor pentru ecranizarea cărții sale, lansate în aprilie ”Distrugătorul Speranța”. Va fi un
Tatulici pregătește un serial despre un marinar ajuns președinte. ”Am vorbit cu avocații, nu are ce să-mi facă” by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/33351_a_34676]
-
fi ușor de ecranizat, la televiziune. Eu afirm că întâmplărire din povestire nu au legătură cu realitatea, dar toți cei care au citit cartea spun că recunosc personaje reale, care fac istorie în țara noastră. Este drept că m-am documentat mult înainte să o scriu, din surse publice sau mai puțin publice. Am vorbit și cu avocații, înainte să o public, au spus că nu au ce să-mi facă, nu au cum să mă dea în judecată, este literatură
Tatulici pregătește un serial despre un marinar ajuns președinte. ”Am vorbit cu avocații, nu are ce să-mi facă” by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/33351_a_34676]
-
ca observator decât ca manifestant. În primăvara lui 2012 au apărut, la București și la Bârlad, mitinguri împotriva gazelor de șist. George Epurescu a identificat o nouă temă cu potențial de a scoate oamenii în stradă. A început să se documenteze, a tipărit flyere cu mesaje împotriva fracturării hidraulice, a mers la Bârlad, a vorbit cu oamenii, și-a făcut relații. Apoi a trecut la organizarea de proteste și a devenit “un fel de portdrapel în lupta contra gazelor de șist
Liderii protestatarilor anti-orice își fac partid by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33384_a_34709]
-
ceva precis și pozitiv în legătură cu referatul meu. Însă în ultimul moment, colac peste pupăză, alt „comandament“, după ce nu executasem pe cele anterioare. Trebuie să-ți mai spun că orice fel de referat îmi ia timp considerabil, fiindcă țin să mă documentez precis pentru ca referatul să nu fie simplă vorbă în gol, ci argumentat temeinic. Mă obligă nu numai conștiința, dar și respectul față de candidat. Te-aș ruga deci să-mi comunici cam care ar fi termenul extrem până la care ar trebui
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
Iubite domnule Micu, Sunt câteva luni de când ți-am primit cartea Lecturi și păreri și, dintr- o neglijență condamnabilă, încă nu ți-am mulțumit. O fac acuma din toată inima. Dar au fost la mijloc polemicile mele din Viața Românească, documentă rile minuțioase pe care a trebuit să le fac. Acum sunt pe cale să închei încă un articol, care de asemenea mi-a luat mai mult timp decât mă așteptam. Nu știu dacă ai aflat că vineri, 20 oct[ombrie], la
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară (oct. 1949 - aug. 1952), 3) detenția la Canal (15 aug. 1952 - 10 mai 1954), și 4) perioada de supraveghere și marginalizare socială (10 mai 1954 - 11 iulie 1973). Fiecare din ele este bogat documentată cu scrisori din arhiva familiei și cu documente din dosarul de la CNSAS al poetului. Fotografii de epocă întregesc tabloul și susțin emoțional (mai ales fotocopiile cărților poștale trimise de la Canal) itinerariul istorico-literar. E admirabilă tenacitatea cu care Blajul își regăsește
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
pat, așa încât nu m-am putut deplasa. În schimb au fost aici câțiva profesori de la Facultatea de Științe din Timișoara, și în afară de aceasta am mai avut și câteva convorbiri telefonice mai lungi cu amici de acolo, așa încât m-am putut documenta, totuși, destul de bine și în ce privește situația din Timișoara. Rezultatul tuturor tatonărilor este dezastruos. Toți care ne-am consfătuit, deși eram cu toții animați în mod arzător de dorința de a vă sugera o soluție cât de cât acceptabilă, a trebuit să
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
precaritate artistică era conștient. Va spune el însuși, în Logica, peste ani, că acele încropiri erau „nule din punct de vedere literar“. Au urmat cărți de reportaje (Opiniile unui pământean, 1957, Energii, 1960, Lumină, 1961), pentru care Cosașu se va documenta la Bicaz și pe alte șantiere devenite atunci instituții naționale emblematice. Sunt texte marcate, neîndoielnic, de conformism, dar scrise bine, cu alertețe narativă și vizibilă îndemânare de a înfățișa un mediu uman și agitația de rigoare. Clișeele despre eroismul în
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
Gheorghe Schwartz „Ești nebun! Când crezi că o să termini o sută de biografii din tată în fiu, trebuind să te documentezi pentru toate perioadele istoriei atestate? O să avem din nou un proiect paranoic întrerupt definitiv, cel mult, la un sfert. Pentru literatura noastră, asta nu va constitui în nici un caz o ratare în premieră!” Și a mai trecut - totuși! - un an
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
și departe de München. Colaboratorii erau de toate profesiile, mai puțini ziariști, dar toți aveau condei și idei, toți eram pe baricada anticomunistă Pamfil șeicaru . Nu se ținea seama de apartenența politică, se ținea seama de ceea ce scriai, cât de documentat, clar și la țintă. Trăgeam cu toții, din toate pozițiile, cu gloanțe oarbe, În dictatura comunistă. Nouă ne era ușor, baricada noastră era În afara lagărului comunist, dar brațul lung al Securități ne mângâia. Pe mine mai puțin, eram mic, Începător și
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
titluri, iar la Gaudeamus au fost lansate alte două cărți foarte interesante. Delphine de Vigan aduce în Prințesa și cerșetoarea (trad. Ianina Marinescu, 192 pag.) o eroină de 13 ani, Lou, precoce și receptivă, a cărei viață se schimbă după ce, documentându-se pentru un proiect școlar, o întâlnește pe No, adolescentă care trăia pe străzile pariziene. Prin prietenia și trecerea de la o vârstă la alta, cartea propune o radiografie socială. Cum să fii un explorator al lumii în care trăiești. Un
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
Radio France Internationale), nu Delta-R.F.I.! A doua inadvertență este cea referitoare la fișa lui Nestor Rateș despre care Mihai Pelin ne spune că Ziua i-ar fi publicat dosarul de informator al Securității. Pentru un autor care s-a documentat în Arhive, acest mod de a expedia o problemă nu este numai lipsit de profesionalism, ci și de delicatețe. Ori confirmi, dacă ai văzut asta în Arhive, ori nu pomenești ceea ce a publicat un ziar pe care, de altfel, îl
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
medicina. Deocamdată pot mărturisi că mi-a deschis o lume pe care altfel nu cred că aș fi descoperit-o ușor. La început, medicina a însemnat rigoare. Când am început să scriu..., de la primul text, am simțit nevoia să mă documentez - pentru o carte, pentru o povestioară, pentru un articol - exact ca pentru o lucrare științifică. Cel mai mult material rămâne în afara articolului, în afara romanului. Acesta a fost al doilea câștig important, cred eu, documentarea. Pe urmă, medicina a mai însemnat
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
atunci comandant al Microgarnizoanei în care eu eram militar în termen. Fiecare dintre noi a participat la evenimentele din 1989 în calitatea pe care o avea atunci. După cum am anunțat și în introducere, "am conceput lucrarea că pe un interviu, documentându-mă pentru a putea sonda memoria interlocutorului meu și pentru a putea eu insumi să-mi aduc aminte anumite evenimente. Dar, cartea este mai mult decât un interviu după schemă clasică, în care cineva întreabă și altcineva răspunde, pentru că și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pregătit după toate canoanele interviului nestructurat. Elementul specific al său este acela ca spectator angajat nu este doar intervievatul, ci și intervievatorul. În pofida dublului meu statut, pentru realizarea interviului nu m-am bazat doar pe memoria mea, ci m-am documentat din literatura existența pe tema Revoluției, îndeosebi din Raportul Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 198928. Pornind de la cronologia din Raport și de la datele selectate din lucrările studiate, mi-am conceput strategia, formulând în jur de 120
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
va vorbi. Generalul Mircea Mureșan a fost comandantul Microgranizoanei Pantelimon în perioada în care realizatorul interviului era militar în termen acolo. Despre elementele ce țin de metodologie ne vorbește în introducere realizatorul interviului: "Am conceput lucrarea că pe un interviu, documentându-mă pentru a putea sonda memoria interlocutorului meu și pentru a putea eu insumi să-mi aduc aminte anumite evenimente. Dar, cartea este mai mult decât un interviu după schemă clasică, în care cineva întreabă și altcineva răspunde, pentru că și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
atunci, dar doamna Slavici, disperată, avea o problemă de care trebuia ,să se scape" urgent. Nu știu cum se manifesta poetul național cînd era ,foarte rău", dar am experiența contemporanilor mei. Ei, cu siguranța impunității, înjură pe oricine, scriu fără a se documenta, lanseză acuzații fără acoperire, se leapădă de holera comunistă pentru a căuta bacilul ciumei fasciste, văd în orice acțiune, oricît de generoasă, o simplă manevră prin care ei sînt excluși etc. Cei mai mulți din categoria asta sînt niște perdanți de profesie
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
frustrările în alcool? Nici măcar nu se poate spune că au avut loc cine știe ce fapte penale. Televiziunile nu ne-au arătat nici bătăi, nici confruntări fizice între grupe agresive de huligani, nici atacuri violente asupra vitrinelor. Tot ce-au putut să documenteze a fost jalnica plăcere a unei părți reprezentative a tinerilor români de a-și arăta talentele la îngurgitarea de cantități inimaginabile de băuturi. Visez la ziua în care telejurnalistele ne vor anunța cu seninătate: "Astăzi nu avem nimic de comunicat
Dipsomania salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10655_a_11980]
-
și aspecte irelevante social (de la numărul de membri ai Uniunii Scriitorilor și până la pasiunea lui Mircea Cărtărescu pentru jocurile pe calculator) și interes declarat, dar mimat, pentru problemele de rezonanță publică. Lipsit, în bună măsură, de realism, slab sau deloc documentat asupra straturilor umane ce compun lumea autohtonă, pe care totuși ambiționează să le descrie, autorul desenează România de azi într-un mod cvasi-caricatural. Pe de o parte, ?adevărata Românie, cea competitivă, inteligentă, mobilă, deja europeană?, formată din ?oamenii cu studii
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
dintr-o fascinație a aventurii, ci din repulsia față de regimul totalitar fixat acolo, parcă, pe vecie. Un fel de jurnal (1973-1981) pendulează permanent între cele două lumi, de extracție și de adopție, și între cele două sisteme, comunist și capitalist, documentate de autor pe propria piele. Mărturia politică a lui Matei Călinescu (fie ea și indirectă, oblică, subsumată unui alt tip de confesiune) este validă prin acuitatea observației și credibilă prin comparația mereu trasată între Vest și Est, putredul, decadentul Occident
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
în legătură cu clișeele de care ,imaginarul francez" este doldora cînd vine vorba despre România: ,cețurile Carpaților" ori ,neverosimilele extravaganțe vampirești" (referință la Dracula, desigur). Alexandre Fillon a fost la București și la Cluj, înainte de vizita românilor în Franța și s-a documentat atent asupra invitaților, dar și asupra literaturii române actuale. Literele românești: o literatura care se trezește este un reportaj din care eventualul cititor francez își poate face o idee destul de bună despre ce se întîmplă în literatura noastră. Cît de
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
a fost deosebit de interesantă. Prof. Univ. Dr. și scriitor Ala Mîndîcanu (Montréal), Președinte al Comunității Moldovenești din Québec, a susținut lucrarea cu tema Diaspora basarabeană și spiritul național românesc în condițiile de auto-deportare, o expunere extrem de interesantă și de bine documentată despre problemele actuale dar și acute ale românilor de peste Prut (răspândiți în toate colțurile lumii) și ale problemelor lor, dar și pe cele ale Republicii Moldova. Deși extrem de obiectiv prezentat, acest expozeu a lăsat un sentiment de mâhnire în sufletele tuturor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o străfulgerare a unei senzații, o amintire, cuvintele cuiva, o întâmplare care mi s-a cuibărit undeva adânc în memorie, de-acolo începe totul. Urmează ciorna. Perioada în care scriu ciorna e cea mai grea, e epuizantă, fac fișe, mă documentez, schițez din capul locului un traiect narativ, ba chiar cu personajul principal urmăresc acțiunea până la capăt. Scrierea ciornei mă torturează cel mai tare, e un proces fecund, dar greoi, mă simt de multe ori dezorientat, sunt nesigur, o iau de
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
cu suprarealiștii locali - se datora atmosferei antisemite. De asemenea, nu am susținut vreodată că pictorii grupați în jurul revistei Contimporanul ar fi fost ,șefii generației lor din 1945". Cât privește raporturile lui Victor Brauner cu comunismul, domnul Pelin nu s-a documentat, nu cunoaște nici una din sursele de informație, publice, aflătoare de-a lungul timpului, în presa din țară sau în cărțile de referință apărute în străinătate, privindu-l pe marele pictor. îi recomand călduros preopinentului meu să consulte volumul de mari
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
subtilități" demne inclusiv de "epoca de aur" pe care destui autori ai noștri s-au grăbit a o zugrăvi în culori luminoase, precum o salutară descotorosire de practicile staliniste! Romancieri binecunoscuți ai "obsedantului deceniu", care s-ar cuveni să se documenteze din cărți precum cea de care ne ocupăm aici, în eventualitatea (extrem de puțin probabilă) că n-au știut pe ce lume trăiesc. Ca și cercetători care preferă a se opri prudent la perioada "clasică" a Gulagului autohton, cea de pînă-n
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]