1,456 matches
-
o prezență ocrotitoare, este nespus de vechi și de masculin, spiritul său este aspru și singuratic și, totuși, el veghează asupra locuitorilor săi cu o severă bunăvoință. Terra este femeie, dar Old Catawba este bărbat, Terra este mama noastră și doica noastră și reușim să o cunoaștem, dar Old Catawba este tatăl nostru și, deși știm că este aici, nu izbutim niciodată să-l găsim. Viețuiește În pustiu, iar fruntea sa este brăzdată de munți de granit: el vede cum trăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
dacă m-ar face cineva „amănunt”. Dar eu sunt reporter de război, deci e altceva. Un licurici e și el o lumină vie, nu una de împrumut, e lumină curată, nu consumă electricitate și nu scoate fum, iar râma e doica recoltelor bogate pentru că le prepară hrana în micul ei corp, sub forma celui mai curat și mai roditor sol. De asemenea „amănunte” am avea mereu nevoie. Ce dacă sunt mici, când ele fac lucruri mari?! Da, a încuviințat Artistul, vestitul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
genital feminin. Trăsătura principală a acestor figurine este proeminența sânilor; în contrast cu figurinele care reprezintă femei nude având scos în relief organul genital, tipice perioadei Bronzului Târziu, acestea nu accentuează aspectul fertilității, ci mai degrabă pe cel al zeiței (sau femeii) doică. Popularitatea indiscutabilă a acestor statuete în Regatul lui Iuda i-a determinat pe unii cercetători să avanseze ipoteza că ele o reprezintă pe zeița Așera, dar trebuie să subliniem că aceste figurine au însușiri foarte generice, astfel că ele ar
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cu un ușor oftat, în timp ce turna ceai în niște cești subțiri. Nu pentru că le-aș fi dorit pe celălalte, chiar dacă mi-aș fi putut permite să le întrețin. Am fost foarte bogați și prosperi cîndva. De exemplu, Kenneth a avut doică atunci cînd era mic... — O ținem împăiată, într-o debara de sub scară, murmură McAlpin. — ... aveam și șofer, pe Stroud, un personaj încîntător, un adevărat Cockney. îmi lipsește enorm mașina. Totuși, dacă aș avea-o, aș folosi-o tot timpul, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în febră. Ghazal, în sicriul fără capac al celulei, se rugase până o înșfăcaseră ca să plece și plânsese când alții dormeau, ca să n-o știe nimeni. Îi ceruse iertare maică-sii, pe mutește, și lui taică-său, lui Armin Caryan, doicii ei din copilărie și, când să îi coboare în minte alesul cu care se măritase, Omar, se făcuse ziuă. — Hai, că te ducem în Lavasan, târfă! îi strigaseră gardienii, iar ei îi sunase ca o nădejde. „Fă-mă, Doamne, puternică
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
certat. ă Cine sunt acești domni? ă Osip Maximovici închiriază etajul al doilea. Vadim Vasilievici locuiște cu el și îl servește în calitate de secretar. Mai are și un servitor, Artur. ă Mai locuiește cineva în reședința dumneavoastră? ă Da, Marfa Denisova. Doica Sofiei, de când a fost mică, locuiște încă cu noi. și Lizaveta, bucătăreasa noastră. ă Aveți o bucătăreasă și totuși măcinați scorțișoara singură? o necăji Porfiri cu mirare prefăcută. ă Sunt anumite lucruri pe care îmi place să le fac la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
întrebuințările dosmestice ale acidului cianhidric. Cu siguranță ar fi putut avea acces la această substanță. ă Deci este menajera? Porfiri își ridică sprâncenele cu îndoială. ă La urma urmei, oricine din casă ar fi putut avea acces. Marfa Denisovna, bătrâna doică, spre exemplu. Sau, Lizaveta, bucătăreasa. Apoi, cei doi domni care locuiesc acolo, Osip Maximovici și secretarul său, Vadim Vasilievici. știm că Goriancikov a lucrat pentru editura lui Osip Maximovici. ă Da, însă am văzut că alibiul lui Osip Maximovici este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
În costumul lui de catifea roșie, prin care se profila abdomenul generos și prin care Îi ieșea părul de pe piept. Făcea pereche cu o Julietă durdulie, În jur de cincizeci de ani, mai credibilă probabil În rolul mamei sau al doicii. Dumnezeule, se gândi Kitty, de ce era perfecțiunea vocală mai importantă decât spiritul operei? Romeo și Julieta trebuiau să fie puri, reprezentau iubirea adolescentină. Julieta Îi spune lui Romeo că fie se căsătorește cu ea imediat, fie o lasă În pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
tatăl, sunt obosit deși n-am făcut nimic, Ai frământat lut, ai verificat cuptorul, ceva tot ai făcut, Știi ca și mine că trebuie să mai frământ o dată lutul, iar cuptorul n-avea nevoie de îngrijiri de zidar nici de doică, Zilele sunt toate la fel, orele nu, când zilele ajung la capăt au întotdeauna toate cele douăzeci și patru de ore, chiar dacă în ele nu s-a întâmplat nimic, dar nu e cazul, nici al orelor nici al zilelor dumitale, Marta, filozoafa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
aprilie (aproape de ziua nașterii lui S. Rosenstock...) și pe 20 septembrie. Potrivit manifestului sus-citat, „Aflăm din ziare că negrii Kru numesc coada unei vaci sfinte DADA. Cubul și mama, într-o anumită regiune a Italiei: Dada. Un cal de lemn, doica, dubla afirmație în rusește și românește: DADA”. A existat însă o dispută și cu privire la paternitatea formulei. Hugo Ball afirmă că Dada îi aparține. Pentru Hans Arp, inventatorul termenului ar fi fost însă Tzara (la opt seara, pe 8 februarie 1916
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
următor, plecase iarăși la război și scăpase ca prin minune din dezastrul de la Varna. Nu fusese de față când i se născuse fiica. Se întâmplase într-o zi însemnată, de Sfântul Gheorghe. De aceea și primise numele de Gherghița. Apoi doica o alintase Ghighina și așa îi rămăsese numele. Stana murise imediat după naștere, iar Gongea plecase iar, în marea expediție burgundă, de la 1445. Se luptase cu disperare, ca omul care nu mai are nimic de pierdut și cu gândul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
care era mai potrivită pentru oasele lui bătrâne decât un cort deschis. - O să vină la masa de seară, a spus femeia, al cărei nume era Debora. Bunica le spunea tuturor femeilor care o serveau Debora, în cinstea femeii care fusese doica ei în copilărie și apoi o slujise întreaga viață, oasele ei odihnindu-se sub copacii de la Mamre. Femeile din jurul Bunicii vorbeau în șoaptă și erau îmbrăcate toate în tunici albe, simple. Erau la fel de amabile și distante și m-am obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să iasă mai ușor capul copilului, iar eu am fost impresionată de cât de multe știa despre nașteri acea femeie de viță nobilă și de cât de relaxată era Rahela în conversația cu o regină. Așnan, am aflat, era fiica doicii reginei. Femeia de pe cărămizi fusese tovarășa de joacă a fiului ei și sora lui de lapte - așa ca mine cu Iosif. Doica murise când cei doi erau încă mici, iar Re-nefer se legase de copilă încă de atunci și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nobilă și de cât de relaxată era Rahela în conversația cu o regină. Așnan, am aflat, era fiica doicii reginei. Femeia de pe cărămizi fusese tovarășa de joacă a fiului ei și sora lui de lapte - așa ca mine cu Iosif. Doica murise când cei doi erau încă mici, iar Re-nefer se legase de copilă încă de atunci și acum, că-i purta copilul lui Hamor, îi era și mai dragă. Așnan era cea mai nouă concubină a lui. Toate astea le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
temea de prezența răului chiar și în camerele ei ferite și confortabile. Așnan era mai degrabă o fetiță prostuță, cu dinți frumoși și sâni mari, care și-au recăpătat repede forma și frumusețea după ce copilul a fost dat la o doică. Nu mai auzisem ca o femeie sănătoasă să-și dea copilul la sânul altei mame; în lumea mea, o doică era folosită doar când mama murise sau era pe moarte. Dar ce știam eu pe atunci despre obiceiurile femeilor de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dinți frumoși și sâni mari, care și-au recăpătat repede forma și frumusețea după ce copilul a fost dat la o doică. Nu mai auzisem ca o femeie sănătoasă să-și dea copilul la sânul altei mame; în lumea mea, o doică era folosită doar când mama murise sau era pe moarte. Dar ce știam eu pe atunci despre obiceiurile femeilor de la curte? Găseam motive de uimire la tot pasul. Nu mă dădeam în vânt după postura de servitoare a lui Așnan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
al lui Paser, scrib al celor două regate, păstrător al pecetei regale. S-a uitat la mine, eram confuză și rănită și a încercat să mă liniștească exact în timp ce mă lovea: - Eu sunt mama lui în Egipt. Tu o să fii doica lui și el va ști că tu i-ai dat viață. Te vei bucura de dragostea lui, dar ne va spune amândurora mamă și va sta aici până când va fi de școală. Pentru asta, cred că ar trebui să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu acea supremă siguranță de sine care trezea invidia fraților noștri. Bărbații egipteni își cinstesc mamele ca nici unii alții pe lume. - Tu nu știi, am spus. El îi spunea bunicii lui Ma. Eu n-am fost mai mult decât o doică care l-a alăptat. - Nu, Dina, a zis Iosif. Suferă prea mult ca să fie așa. Te va asculta, iar tu trebuie să te duci să-i spui. Mă uitam la fratele meu și vedeam un bărbat pe care nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
egipteancă, Neset. Gera era curioasă să afle de ce o femeie ca mine stătea și torcea în timp ce celelalte care îl serveau pe Zafenat Paneh-ah găteau, cărau și făceau curățenie ziua întreagă. - Le-am spus surorilor mele că tu trebuie să fii doica celor doi fii ai vizirului, unchiul meu, a zis ea. Așa e? Am ghicit bine? Am zâmbit și am zis: - Ai ghicit bine, și am invitat-o să stea jos și să-mi povestească despre frații și surorile ei. Gera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
numele lui Hazel, dar la cine altcineva s-ar fi putut referi? În afară de ea și Hazel nu mai exista altă femeie în distribuția Casei păpușilor, decât dacă o puneai la socoteală pe cea care juca rolul insignifiant al servitoarei sau doicii, cine-o fi fost ea. Pentru prima oară în experiența mea, am văzut-o pe Hazel reacționând cu forță. Părea pur și simplu consternată. Ce a spus Helen? întrebă ea, nevenindu-i să creadă. Am făcut un gest amplu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Luând în considerare dovezile furnizate de revistele respective, Amanda a tras concluzia că pruncii arătau mai mult decât suportabili. Până la urmă, nu te împiedicau să te distrezi- lumea părea să abunde în hoteluri de lux, ce-ți puneau la dispoziție doici care să aibă grijă de copii, în timp ce părinții se duceau să bea șampanie la barul de lângă piscină. Și nici nu te opreau să ai parte de lucruri frumoase- din contră! Amanda a devorat detaliile referitoare la cadourile pentru copil pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Sora cea autoritară îl privi cu tâlc și deschise. - Asta ca să nu spui că nu se întîlnește artist cu artist! Nu spusese așa ceva. Ar fi fost o tâmpenie. Celălalt artist era, bineînțeles, Robin. 245 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI ...Doica mea, Sophia, plină de iluminare mistică, mai ceva de cât un glob electric, avea rigiditatea, ori de câte ori cădea într-una din transele sale sacre, de a prezice că domnul așteptat de mine își va face apariția în București, Romînia!... Închipuiește-ți! ...Draga
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un trubadur care Într-o mină ține chitara, semnul inspirației, și În alta lancea, semnul curajului viril. Două arme care deschid drumul spre inima Stăpînei. Doamna lui Erotocrit este Însă o copilă care nu cunoaște ceremonialul erotic. Ea se adresează doicii a se lasă sedusă de cîntec. Ce urmează iese din sfera liricii propriu-zise. Intră În cîmpul poeziei eroice și al moralei. CÎteva versuri dezvoltă tema mesagerului: „O, cer! o, soare și lună, O, stele! de sus priviți, Și patima, mea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o găsi careva să-ți tragă și o mamă de bătaie... Nu înțelegi nimic ! Nu pot să mă întâlnesc cu un bărbat dacă nu-mi place de el. ăștia nu sunt bărbați, ăștia nu sunt nimic. Pentru ei fac pe doica, e ca și cum le-aș întoarce compresele de pe o parte pe alta... Unii au pielea așa de moale, ca niște prunci... Sunt fleșcăiți și umezi între picioare ca niște melci fără cochilie... Le e frică de moarte și n-au cui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pierdut în turmă. D-lui P.T. care scrie "l-am" cu apostrof în loc de liniuță Ai epigrame reușite, Gramatica ți-e însă hop, Căci nu-nțelegi, nefericite? Nu-i strop de vin, e apostrop! D-lui C.N. Învățai să beau cu doica Și mă-nvață scrisul Noica! Memorabilă este povestea lui Harry Brauner, care, după ce a ieșit din închisoare, s-a dus să revadă Drăgușul, satul în care lucrase ani de-a rândul ca folclorist. L-a întîlnit o țărancă, l-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]