709 matches
-
ce sunt cuprinse în al doilea plan, căci „se poate că vicecomitele vrea să vadă (manuscrisul cronicii, n.n.), răstoarnă tot, și dacă-l află și se cunoaște că eu am scris-o mă chiamă înaintea curții cu jurați și mă dojenesc: atât e toată pedeapsa, căci de-aș scrie orișice aș scrie n-au dreptul să mă închidă câtă vreme redactorul responsabil răspunde”. O măsură sănătoasă în redacția „Tribunei”, pentru ca jandarmii să nu găsească manuscrisele, deci abaterile de la legislația presei, o
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
piața Blanche. Adesea îmi era frică și, ca să mă simt în siguranță, mi-ar fi plăcut să mă duc s-o caut, dar mă temeam că i-aș produce neplăceri la serviciu. Astăzi, sunt sigură că nu m-ar fi dojenit, fiindcă, în noaptea când a venit să mă scoată de la comisariatul Grandes- Carrières, nu mi-a reproșat nimic, nu m-a amenințat, nu mi-a ținut nicio lecție de morală. Mergeam în tăcere. Pe la jumătatea podului Caulaincourt, am auzit-o
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
scil. mândrindu-mă), iarăși mă voi prăbuși la dânsul. El îmi este și ajutor și vrăjmaș, și sprijinitor și dușman, și protector și persecutor. Grijindu-1, mă războiește, topindu-l cu înfrânarea, mă slăbește până la neputință, odihnindu-1, mă trage spre păcat, dojenindu-l, nu-i pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu voi mai avea prin cine câștiga virtuțile. În sfârșit, el este totodată obiectul și al iubirii și al urii mele. Ce este taina aceasta din
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Emil Brumaru Era un înger care se oprise Nedumerit de-nfumurarea mea De-a scotoci prin lucruri și prin vise Semnele calde, moi și nepermise Ale femeilor cu coapsa grea... Era un înger ce mă dojenea. Aureola i se aburise Și aripile le mișca abia În aerul albastru ce încins e De-adolescența frîntă-n catifea...
Întîmplare… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/5691_a_7016]
-
fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
orar... uitîndu-mă neînfășat, m-a regăsit borfăind viscerele delicate, gîngurind fericit că am reușit să rup arcul, să zmulg niște pîrghii vinovate, să despart în titireze de mărimi varii întreaga ferecătură a drămuirii clipelor. Urlam de plăcere. Fui alăptat și dojenit blînd pentru ispravă. Se părea că obiceiul îmi va dispărea. Da' de unde! (va urma nu se știe cînd)
Nu vă lăsați momiți de orologii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15242_a_16567]
-
prețuiască strădania dumneavoastră? De aceea mereu vă respect și vă iubesc. Vă iubesc ca și pe mama mea, pentru că vă dăruiți viața pentru binele meu și al colegilor mei, pentru a ne învăța numai lucruri bune. Chiar și atunci când ne dojeneați, știam că trebuie să vă ascultăm pentru că ne doreați binele. Noi nu aveam alt mod de a vă răsplăti decât prin calificativele bune pe care le luam la învățătură. Mi-aș dori, ca peste ani și ani, când așteptările mele
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Apostol Lucian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_585]
-
Zis și făcut, Pălăriosul se îndrepta spre Pitic cel mic care tăia vreascuri cu un toporaș și-l rugă să facă o pauză. - Nici gând, trebuie să tai multe vreascuri altfel, Cicălitorul, care și așa nu e mulțumit, o să mă dojenească. Pălăriosul îi propusese să meargă împreună în drumeție, dar acesta, care este renumit că-i fricos ca un iepure, refuză de teamă ca ar putea ajunge în pădurea din apropiere unde trăiesc multe animale fioroase ce ar putea să-i
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Femeie plină de inițiativă, Rose - devenită Josephine - a reușit să atragă atenția proaspătului general și să-l socoată prieten apropiat chiar mai înainte ca acesta să simtă un astfel de sentiment. I-a și expediat o depeșă, prin care îl dojenea a ispită și-l poftea să o vadă. încheia astfel acea scrisorică: „Bună seara, prietenul meu. Vă sărut”. Actul de căsătorie între cei doi s-a semnat în cancelaria notarului miresei, care nu era de acord ca o clientă ca
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
să răcnească iar s-oprim, ca să poată el să cheme miliția. Treceam peste pod și Găinaț, ca să-l calmeze, a propus să-l aruncăm în apă din mers, ca pe-o bocceluță, așa că Mozol a tăcut. Nenea Nebunelea l-a dojenit: — ți-o pun în gură, i-a zis. ți-o pun în gură cu demnitate, deși demnitatea nu-mi mai folosește la nimica acuma, pentru că tu ești numai un bulangiu. La stația din capătul podului, Nea Nebunelea a oprit și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
născuse pe pruncul Iisus Într-un grajdi.Nevasta lui Crăciun merse și ea să se Închine micului Împărat și Îi povesti Fecioarei Maria cum se poartă bărbatul ei cu copiii. Noaptea, Fecioara Maria i se arătă În vis lui Crăciun, dojenindu-l pentru că Îi muncea pe copii și că era atât de aspru cu ei, de parcă n-ar fi avut inimă.Crăciun se răsucea În pat, dar nu se putea trezi.Maica Domnului Îl dojeni blând spunându-i că pentru a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se arătă În vis lui Crăciun, dojenindu-l pentru că Îi muncea pe copii și că era atât de aspru cu ei, de parcă n-ar fi avut inimă.Crăciun se răsucea În pat, dar nu se putea trezi.Maica Domnului Îl dojeni blând spunându-i că pentru a-și răscumpara greselile, nu va muri niciodata, va umbla În fiecare an de ziua lui, prin toată lumea Împărțind daruri tuturor copiilor: dulciuri, jucării, cărți, hăinuțe. Când se trezi , Crăciun văzu că parul i se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
norii creșteau ca o pâine uriașă. Asta până Într-o zi când i-a aflat Dumnezeu.Nu -I veni să creadă ce au făcut pocitaniile, nici nu mai știa de câte ori Îi iertase.Nu-i mai chemă la judecată, nu-i dojeni măcar, ci se gândi să le fure, să le ia din proviziile de apă și să trimită apa Înapoi pe pământ. Treaba asta trebuia făcută cu chibzuială, doar Dumnezeu nu vroia săi Înece pe oameni.Și era cum nu se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
urâți, Înalți sau scunzi, grași sau slabi. Însă toti erau niște leneși fără pereche, care nu vroiau decât să vâneze averea fetei.Când veneau În pețit, ei erau cu ochii mai mult la zestre decât la fată. Mama fetei o dojenea și Îi spunea că era normal ca un bărbat să ia de nevastă o fată vrednică și gospodină. Îi mai spunea că era bătrână, mâine poimâine va Închide ochii și tare ar vrea să o știe așezată la casa ei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În toată firea, nu se cade să se poarte ca un nebun și-i spunea mereu să și amintească că ei trăiseră atâția ani În sat, cu respect și bunănțelegere pentru tot omul. Maicăsa
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mic un coș cu mere roșii, mari, dulci și zemoase, ca dar de ziua lui. Atunci Sântilie, care nu primise niciodata un dar de la nimeni, fură cosul cu mere, lăsându-i pe băieți plângând. Dumnezeu văzând ce face Sântilie, Îl dojeni blând și Îl mustră cu bunătate. Lui Dumnezeu i-a fost milă de Sântilie și Îi făcu un dar neașteptat: un coș plin cu mere de aur. Așa că și azi oamenii culeg din livezi mere, iar merele lui Sântilie sunt
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
zvâcnind din tot trupul, și-și dădu capul pe spate, s-o privească mai bine. Nu mai dorm, fii liniștită. Sunt gata să-mi iau robia-n primire. Robie, dacă ai munci forțat pentru alții, cum muncește bietul Alexandru! o dojeni bătrâna blajin, fără asprime, vorbindu-i ca unui copil. Cu trupul ei micuț, uscat, numai cu mâinile și picioarele mari, deformate de trudă, brăzdate de vine negre, umflate și noduroase, se-ndreptă spre spălătorul din ungher și-și clăti mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
părea ciudat dacă ți-aș da o întâlnire? Poftim! Ar fi o prostie să ratăm momentul acesta. Mi-amintești lumea pierdută de dinainte de război. Să stăm de vorbă ca doi foști buni prieteni. Nimic altceva. Doi foști buni prieteni, îl dojeni ea. Dar noi n-am fost niciodată prieteni. Diseară la ora opt, în fața Mitropoliei, bine? La opt, repetă el. Jur că va fi foarte important. Cum poți ști asta!? De unde poți ști? Știu. Vei vedea c-am fost și știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Trage-ți cămașa peste cap, s-o rupem, să-l legăm. Poate-i oprim sângele. Ce să mai oprim? Nu vezi? Tot sângele s-a scurs din el! Bătrâna se lăsă lângă el în țărână. De ce-ai alergat, îl dojeni, și glasul sau dojana, sau poate adierea aceea abia simțită, venită de la plamele ei părea să-i facă bine. Aș prefera să fac închisoare la Văcărești sau la Galata și să nu mai fiu aici. Avea fața scofâlcită, neagră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
stăpânirea tinerei femei rămasă cu ochii închiși lângă el, respirând ușor și prelung, ca-n somn. Adevărul e că, fără să mi-o spui, trebuia să spun eu înainte asta. Născocește altă minciună dacă vrei să nu mă necăjești, îl dojeni ea. N-am ce născoci, se dezvinovăți el, cu toate că eu sunt altă fire, cu alte apucături și metehne, recunosc. Apucăturile și metehnele pe care ți le dă orașul. Libertatea mea e să respir aerul și colbul din biblioteci și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de smoală clocotită și-i șterse din nări savoarea Irinei, dar el știa că-i acolo, după răsunetul trezit în el, înglobând sensul tuturor lucrurilor dorite și al acelui răsfăț prelungit. Să nu mai faci asta. Puteai să mori, îl dojeni stins, cu glasul ei curat, mama. Au scăpat toți? Toți, îi șopti la ureche, cald, Irina, și mâna ei îi atinse fruntea, înfiorată. Deschise ochii și-o sorbi toată vrând să-și salte fața și să-i simtă buzele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ochii pe cer. Când s-a făcut noapte! Ai văzut? Tu ești steaua norocoasă! Lasă prostiile! Să vorbim serios! Aș vrea să am acum un munte de flori! Să te-ngrop într-un munte de flori. Fugi de-acolo! îl dojeni ea, încântată. În pat ți-am presărat garoafe și maci, tot flori însângerate și cu parfum de brad pătat-am, dantela pernelor curtate... Numai că eu nu "mint"! De unde-l știi tu pe Minulescu? Da, ce? Nu-i voie? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
timid, încet, încet, au început să-și vorbească. EBa i-a reproșat că n-a fost frumos să o ignore și să se întindă la povești cu câteva domnișoare pe care abia le cunoscuse în Clubul Boa. Și Bogdan a dojenit-o că, de la faza aceea, ea i-a întors spatele și că, timp de trei luni, a fost insensibilă la sutele de sms-uri siropoase pe care i le-a trimis. Apropiații lor susțin că cei doi s-au cazat în
EBA s-a împăcat cu Syda la Cannes () [Corola-journal/Journalistic/69916_a_71241]