567 matches
-
religia creștină, umanismul și modernitatea au accentuat viziunea antropocentrică și au întărit poziția de dominator a omului în raport cu natura, chiar dacă, în unele cazuri, se recunoaște că natura este un dar de la Dumnezeu. Modernitatea duce la o atitudine pozitivistă care accentuează dominanța tehnologică a omului asupra naturii, deși reacția romantică va contrapune acestei tendințe ideea că natura trebuie păstrată așa cum a fost creată, cu toate speciile și peisajele ei. Apariția așa-numitei "crize ecologice" prin deceniul al șaptelea al secolului trecut și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o reprezentare a lumii potrivit intereselor omenești. Această reorientare a cunoașterii spre ceea ce este poate fi conceput drept obiectiv duce la înțelegerea științificității în opoziție cu subiectivitatea umană și la exacerbarea unei concepții pozitiviste radicale care a accentuat aspectele de dominanță tehnică asupra naturii. În ultimele decenii însă, însuși creștinismul s-a deschis spre interpretări și lecturi care caută să justifice că religiei creștine îi este proprie o altă raportare la natură și că antropocentrismul modernității nu este în mod nemijlocit
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
drepturile animalelor. Mill acceptă însă ca valabilă cerința pentru anumite drepturi, dar susține necesitatea întemeierii ei. Rezultă că un asemenea demers întemeietor este necesar și în cazul unei discuții despre drepturile animalelor. O depășire a acestui blocaj teoretic generat de dominanța presupozițiilor filosofice tradiționale, specifice modernității, este realizată de către Tom Regan 216. Acesta face observația că, în general, toți filosofii acceptă că modul în care tratăm animalele este supus unor constrângeri și că suntem răspunzători de răul făcut, fără însă a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a vorbi despre "drepturile" acestora este un semn de extremism și iraționalitate. Unele organizații ecologiste se angajează în acțiuni care duc spre ecoterorism. 2. Moduri de viață Prin modul său de viață omul poate proteja natura sau o poate prejudicia. Dominanța consumeristă specifică modului de viață în țările dezvoltate a dus la accelerarea unor procese de deteriorare a naturii, de la cadrul peisagistic și până la diversitatea biologică. Deșteptarea conștiinței ecologiste și dezvoltarea unei atitudini ecologiste au dus la apariția unor provocări în raport cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și a plăcerilor, adică ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și bun, are ca scop satisfacerea nevoilor și intereselor indivizilor, atunci preferințele lor pot fi contrare protejării mediului. De exemplu, interesul pentru creșterea bunăstării duce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valorificare a resurselor, cele care creează și administrează expansiunea noilor tehnologii, reglementează relațiile internaționale și inițiază în acest sens negocieri cu state și guverne pentru fundamentarea noii ordini. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, inițial, tipul de omogenizare culturală se producea la scară cel mult regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește "americanizarea lumii", în diferite grade prin: industria
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fundamentarea noii ordini. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, inițial, tipul de omogenizare culturală se producea la scară cel mult regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește "americanizarea lumii", în diferite grade prin: industria TIME, industria turismului, prin călătorii, e/imigrarea, moda, educația. Toate acestea, dar mai ales marile companii transnaționale și instituțiile internaționale au comprimat spațiul și timpul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de bază a firmei și în care companiile multinaționale își proiectează strategiile adecvate condițiilor locale. Este era firmei dinamizate care valorifică toate interferențele funcționale și geografice. Astfel că liberalizarea pieței a făcut corporațiile transnaționale atotputernice, le-a oferit legitimitatea și dominanța instituțională similară "Bisericii, Monarhiei și Partidului Comunist din alte timpuri și locuri", spune profesorul Joel Bakan în celebra sa carte și în comentariile din cele opt ore de film dedicate acestui subiect. El apreciază că procesul a fost facilitat de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aproape de noi, sovietizare (Friedman, 1999)28. Analiști ai istoriei vorbesc despre decadența centralismului cultural european, înlocuit de centralismul cultural American care pare deja șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește americanizarea lumii în diferite grade, de la Big Macs la
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește americanizarea lumii în diferite grade, de la Big Macs la iMacs și Mickey Mouse. Mijloacele prin care a acționat și s-a realizat procesul de globalizare culturală sunt multiple și foarte diversificate, unele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de principii specifice de ghidare, pe baza cărora autorul elaborează o teorie personală, ,,teoria gradient dinamică a învățării”: ,, Dispoziția de a învăța, creată de un motiv sau imbold, se proiectează intențional în orice scop și devine gradientul sau centrul de dominanță, în jurul căruia se organizează procesele mentale după norme dinamice.” Într-o altă apariție editorială, de data aceasta de pedagogie, Todoran își nuanțează termenii cu care operase în lucrările anterioare. Acum precizează postularea unei realități cu care se confruntă formarea omului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de ani în „genes“ de către Wilhelm Johannsen). Pentru a-și susține teoriile legate de pangene, De Vries efectuează în 1890 o serie de experimente de hibridizare a mai multor specii de plante. Necunoscând lucrările lui Mendel, el folosește legile de dominanță și recesivitate, segregare și asortare independentă, pentru a explica rata de 3:1 a fenotipurilor în a doua generație. De Vries a definit mutațiile ca fiind modificări bruște, care în dinamica evoluțiilor speciilor vegetale și animale (în filogenie) pot apărea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au concurat două maniere de influențare, una de tip modelator și alta de tip catalitic, așa cum este se pare cazul românilor, pentru a se putea realiza asemenea distincții, încît definitorie comunicării culturale și lingvistice din spațiul european este mai degrabă dominanța unei singure surse, cum a fost cazul culturii grecești sau a celei latine, în vechime. De aceea, s-ar putea considera cu mai multă îndreptățire că orice influență poate fi deopotrivă modelatoare și catalitică (deci, mixtă), dar că se pot
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de ablativ și, pornind de aici, mulți specialiști au considerat că substantivul latinesc s-a transmis limbilor romanice prin forma de acuzativ (cea de ablativ fiind însoțită de obicei de prepoziții). Așadar, situația generală a evoluției cazurilor latinești relevă o dominanță a formelor de la cazurile oblice în raport cu nominativul. Totuși, forma de nominativ s-a transmis uneori în cazul numelor de ființe umane: lat. homo > rom. om, it. uomo, fr. on (devenit pronume nehotărît, după model germanic, germ. Mann s.m., man pron
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
existenței unor diverse configurații la nivel de provincii: acest lucru pare să reducă nevoia de schimbare, împreună cu faptul că destinul țării rămâne nesigur și că o modificare a sistemului electoral nu pare să aibă loc (Rae, 1967: 94-5). În India, dominanța Partidului Congresului nu a prevenit apariția coalițiilor partidelor de opoziție, chiar dacă aceasta s-a întâmplat relativ rar. În Marea Britanie, presiunea unei schimbări în sistemul electoral s-a intensificat o dată cu creșterea Partidului Liberal la sfârșitul anilor '60, deși a avut tendința
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cele două regiuni ale lumii în care sistemele unipartidiste sunt numeroase, Europa de Est și Asia de Nord pe de o parte, Africa Subsahariană pe de altă parte. Tendința este totuși generală Mexic și Taiwan s-au deplasat și ele de la o dominanță aproape totală a partidului principal la o configurație care începe să se asemene unui sistem cu mai mult de un partid. Totuși, acest tip de mișcare sugerează nu numai un câștig în privința liberalizării politice, ci și o posibilă creștere a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Viului. A lui Dionysos, zeul cântului, al dansului, al vinului și al exuberanței de a fi, al unei Încrederi calme, nepăsătoare, invincibile În forțele Renașterii, ale Viului, ca și ale tuturor prerogativelor ce sunt legate de acesta!... Prezența, victoria și dominanța Iraționalului, o altă formă Înaltă a cunoașterii, o falsă negare a Rațiunii, o șansă a omului cuminte de a Înțelege calculele sau jocurile intempestive și crud-copilărești ale zeilor. 8 Întoarcerea În țară, În martie ’90! Poate cu asta ar fi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pospai de ideologie pescuită În utopicii francezi și parțial În Marx - ideologia justiției sociale, a repartiției echitabile, a mântuirii clasei muncitoare! - sau, de cealaltă parte, din scrierile unor spirite xenofobe și ultra elitiste - vezi Gobineau sau Chamberlain, ideologia salvării și dominanței rasei ariene! - au „folosit” à fond, până la fund și fără „cruțare”, fără scrupule, acele „leviere” abisale care, se pare, zac, În străfundurile noastre, ale... tuturor?!... Oricum, ale multora, s-a văzut, vai, cei care s-au și recunoscut ca atare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
literare, un Céline, un Montherlant, Claudel sau Malraux, Becket sau Ionesco! Altfel spus, se „provincializează”, poate presată, „confuzionată”, de starea ei politică și economică actuală, de pierderea „supremației” Între națiuni, de marginalizarea limbii ei, ce fusese odată universală, sau de dominanța tot mai evidentă, mai autoritară, a Statelor Unite ale Americii! Franța, care intră Într-un complex de „inferioritate-superioritate”: arogantă cu „națiunile mici” și „servilă” cu noile mari puteri, ruse, chineze sau americane. Franța, marea noastră prietenă, „nașa” benefică, salutară, a Unirii Principatelor, ca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și excesiv. Ați văzut cât de scurt a golit Mircea Cărtărescu scena în Postmodernismul românesc, cu câtă grație și condescendență a trimis într-o marginalitate fără leac tot post-expresionismul, rămânând aproape singur în poezia contemporană. Postmodernismul va merge, probabil, spre dominanță și la noi, dar nu cu hei-rup-ul. Poți fi parte dintr-o generație până pe la 30 de ani. După aceea însă e caz clinic, caz de spital psihiatric (poate și literar) să mai rămâi acolo Cui a folosit (și cui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
învăța se manifestă în condițiile în care relația organism-mediu (cîmpul educațional) suferă un dezechilibru. Apare atunci nevoia refacerii echilibrului, a găsirii unor instrumente noi pentru adaptare (învățare). Căutarea instrumentelor de adaptare este numită "dispoziția de învățare"; aceasta devine centrul de dominanță, în jurul căreia se organizează procesele intelectuale, după norme dinamice, în vederea atingerii scopului. Dînd "centrului de dominanță" numele de gradient (de la cuvîntul latin gradi a înainta, a se apropia), D. Todoran și-a denumit contribuția sa teoria gradient-dinamică a învățării. Ea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nevoia refacerii echilibrului, a găsirii unor instrumente noi pentru adaptare (învățare). Căutarea instrumentelor de adaptare este numită "dispoziția de învățare"; aceasta devine centrul de dominanță, în jurul căreia se organizează procesele intelectuale, după norme dinamice, în vederea atingerii scopului. Dînd "centrului de dominanță" numele de gradient (de la cuvîntul latin gradi a înainta, a se apropia), D. Todoran și-a denumit contribuția sa teoria gradient-dinamică a învățării. Ea are meritul de a fi promovat, pe baza unor argumente psihologice, încă de la începutul deceniului al
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deși concluzia logică a politicii se afla în Schema Condițiilor de Funcționare, sau ,,Cartea Purpurie" din 1946, o cartă la nivel național privind salariile, condițiile de funcționare și normele de conduită pentru angajații guvernului local. Și mai semnificativă a fost dominanța Trezoreriei asupra finanțelor guvernului local. Trezoreria a fost instrumentul ideal pentru exprimarea și asigurarea subordonării localului la statul central, atât de caracteristic formei de guvernământ britanice. Ne vom întoarce în următoarea secțiune la consecințele acestei abordări asupra corupției politice. Din
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
construit rapid noi provocări și oportunități, atât pentru statele-națiune, cât și pentru elementele criminale, de a exploata noi viduri și de a crea noi interstiții. În al doilea rând, această schimbare în climatul internațional a fost martora unei îndepărtări de la dominanța realpolitik-ului Războiului Rece spre liberalizarea comerțului internațional și spre noi forme de colaborare prin grupări supranaționale regionale și carteluri precum OPEC. Această nouă structură permite ca interesele unui stat, politice, economice și militare, să fie asigurate mai bine, nu de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
scăzut de corupție. Fisurile nu apar pur și simplu totuși, ci sunt create și menținute, iar sfera de cuprindere a activității antreprenoriale mai ales atunci când sistemele legale și birocratice se subordonează sistemului politic și când, în cadrul acelui sistem, executivul proclamă dominanța asupra legislativului, este imensă. Așadar, două din cele patru interstiții ale noastre relațiile politico-judiciare și politico-birocratice reflectă acest fapt, în timp ce o și mai mare încețoșare a interstițiului dintre politică și sistemul bancar ajută la crearea obscurității care face atractive astfel
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]