1,567 matches
-
unor intuiții de finețe, portretele celor mai importanți domnitori sunt realiste, în dimensiuni normale, cu lumini și umbre, alcătuite prin acumularea de trăsături esențiale deduse din faptele și atitudinile lor sau relevate direct de autor, totul fiind ordonat în funcție de o dominantă a caracterului celui portretizat. Criteriul principal de apreciere este patriotismul, eficiența faptelor în favoarea țării. Cu toate că U. detestă și condamnă cruzimea, violența, samavolnicia, în cazul când cei vinovați de asemenea păcate întreprind acțiuni benefice pentru Moldova, defectele lor sunt privite cu
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
îndumnezeit: „Acum suflet iau/ Acum al vieții beau/Nespus ceresc nectar;/ Când rodii c-un miros/Sfânt, dulce, prea frumos/ În buze mi-l dau dar”. În Hartomandia ghicitul în cărți devine pretextul, de o anume originalitate, al evocării iubitei. Dominantele eroticii lui V. se recunosc în Primăvara Amorului, cea mai cunoscută piesă lirică a sa, lungă și heteroclită poemă în care fiorul trăirii directe, senine, a iubirii, cum și percepția sentimentului și a naturii fruste ca măsură a universalului dau
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Proprie literaturii române cu tematică rurală din secolul al XIX-lea, această viziune va orienta la începutul secolului următor literatura sămănătoristă. Tănase Scatiu se definește caracterologic încă din primul volum al ciclului, cel de-al doilea susținând prin noi detalii dominantele portretului său moral. Fiu al unui argat și al unei femei respingătoare, „groasă, buhavă, murdară”, meschină, abrutizată de alcool, ambițiosul arendaș unește în felul de a fi explozii de energii necheltuite ale omului din popor cu tarele sufletești ale specimenelor
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
mai ușor de atacat a fost, pentru capitalul occidental, sursa bancară. În 1998, Bancorex este desființată. Urmează o reformă rapidă și dură a întregului sistem bancar și se ia decizia politică de privatizare a băncilor aflate în proprietatea statului - și dominante pe piața bancară - exclusiv prin transferul către mari instituții bancare europene. Bătălia de ariergardă purtată de capitalul național s-a dat pentru menținerea BCR, cea care deținea singură aproape 40% din piața bancară românească, în proprietatea statului, dar privatizarea ei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un mixaj între ceea ce este în realitate copilul la o vârstă dată și ceea ce se crede că este. Asta explică de ce aceeași realitate (exemplu, copilul între 4 și 9 ani), în culturi diferite, prezintă sub aspectul utilizării bugetului de timp dominante diferite: a). copilul american acordă cel mai mult timp studiului; b). copilul japonez acordă cel mai mult timp jocului; c). copilul kenian, muncii; Acțiunea mediului asupra eredității poate fi o șansă a dezvoltării (un mediu favorabil) dar și o frână
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
mod aleatoriu, din rândul părinților și al bunicilor cu rol de tutori ai copiilor din școli rurale și urbane. Pornind de la necesitatea evaluării nivelului de eficiență educațională a adultului, s-a construit un chestionar standardizat care evaluează eficiența educațională ( ca dominantă atitudinală), atât sub forma unui scor total, cât și sub forma unui scor obținut pe factori: „climat familial”; „suport parental”; „comunicare”; „colaborare cu școala și comunitatea” și „activități extrașcolare”. Confecționarea, verificarea (fidelității și validității) și aplicarea chestionarului pentru eficiența educațională
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
polipragmazie, mobilitate mimică, agitație, logoree, ineficientă; 2) Activitate de tip diminuat ca bradipsihia, bradikinezia, stările de inhibiție, negativism, stupoare. M. Dide și P. Guiraud descriu mai multe tipuri de manifestări psihopatologice în sfera activității, în special de factură motorie, ca dominantă, dar care sunt de regulă asociate și cu alte forme de manifestări. Acestea sunt următoarele: 1) Enervarea este o stare de excitație bruscă și tranzitorie, de scurtă durată, alternând cu momente de inerție, motorie sau chiar de imobilism total. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se opune vieții. Așa cum se poate vedea din cele de mai sus, „pulsiunile suicidare” se înscriu din punct de vedere psihanalitic în seria de manifestări ale „pulsiunii de moarte” (Thanatos) care se opun „pulsiunii de viață” (Eros) și care sunt dominante în cazul personalității sinucigașilor. Personalitatea sinucigașilor prezintă anumite dispoziții specifice, mai sus prezentate, cu caracter latent. Acestea se pot manifesta „în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perspectivele educației în secolul XXI. Criteriile culturale Totuși, pedagogia modernă nu a putut redescoperi paideiva elină, preferând engineering-ul riguros și spoliat de valorile umaniste esențiale. Un curriculum este întotdeauna un proiect paideutic. Formarea omului prin cultură continuă să rămână dominanta educației contemporane și, probabil, va rămâne astfel și în viitor. Dar nu există o cultură care să poată orienta univoc curriculumul. „Explozia științifică” a înlăturat idealul educațional al Renașterii - erudiția. În epoca actuală se poate vorbi doar de culturi între
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1976)38, Apple (1975)39, Giroux (1983)40 și McLaren (1989)41, care, analizând structuri curriculare, au descoperit o întreagă „faună” de hidden curricula; acestea nu fac parte din overt curriculum sau din planned curriculum, ci transmit, „în secret”, ideologii dominante și practici sociale referitoare la autoritate, conduită, credință și moralitate. Alți teoreticieni ai curriculumului politic s-au luptat cu problema „tainică” a stratificării sociale, în special în funcție de clasă (dar și după rasă și sex). Au realizat teorii pe această temă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cel mai adesea, realitățile de la nivelurile inferioare, care, în ceea ce le privește, nu pot fi în mod pertinent reconstituite decât cu ajutorul structurilor, al valorilor și al interacțiunilor ce le sunt proprii, nu întotdeauna perfect concordante politic sau ideologic cu cele dominante. Ideea subiacentă acestui demers este că, deși fac parte dintr-un sistem global, grupurile situate la nivelurile de jos ale societății nu se supun necondiționat și în întregime forței de constrângere a celor de „sus”, ci negociază constant cu „directivele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
importanță pentru cel care a fost în interiorul plin de evenimente. Detașarea - nici ca exercițiu - nu este posibilă în întregime. Amânarea întoarcerii nu se află la îndemâna celor care au trăit evenimentele. Nici ponderea între rezonanțele momentelor nu este una echilibrată, întrucât dominanta a fost negativă. Orice analiză - oricât de obiectivă s-ar anunța, de către inițiatori - va întâlni răspunsurile subiecților influențați de percepțiile proprii. A vorbi despre viața în comunism înseamnă, de fapt, a prezenta o imagine cvasiunanim acceptată - până și de către cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întregii societăți românești, precum și studiul particularităților de dezvoltare a persoanelor cu dizabilități, în special a copiilor cu cerințe educative speciale, în scopul identificării de noi strategii educaționale - mai bine adaptate trebuințelor lor, și deci mai eficiente -, au devenit una dintre dominantele și provocările investigației și cercetărilor psihopedagogiei speciale din țara noastră. O provocare este și necesitatea schimbării mentalităților și atitudinilor referitoare la persoanele cu dizabilități și încercarea de a le oferi o viață normală prin schimbarea reprezentărilor sociale asupra acestui segment
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nu trebuie confundate cu chestionarele utilizate în scop de cercetare, cu scalele de măsurare a atitudinilor sau cu testele de personalitate. Aceste instrumente permit investigarea unui număr mare de subiecți într‑un timp relativ scurt și au în vedere trăsăturile, dominantele personalității, mentalitățile, modul de raportare la unele evenimente, situații, comportamente, aspirații, opțiuni profesionale etc. Dintre cele mai cunoscute chestionare/inventare de personalitate enumerăm: - Inventarul de personalitate 16 PF (R.B. Cattel); - Inventarul de personalitate Freiburg - FPI; - Inventarele de personalitate ale lui
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dezvoltarea vocabularului copilului demutizat. În acest sens, decizia cu privire la modul de abordare a procesului educativ‑recuperator de demutizare aparține specialistului în ortofonologie, care va încerca să identifice „centrul de greutate” al programului de intervenție prin analiza particularităților psihointelectuale și a dominantelor personalității copilului, stilului propriu de activitate și a resurselor existente, inclusiv la nivelul familiei, care pot susține constant activitatea de recuperare. Ortofonia se ocupă cu emisia corectă a sunetelor/fonemelor și învățarea pronunției de către elevii cu deficiențe de auz în vederea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
foarte mici, iar modul lor de organizare trebuie să faciliteze manifestarea unor experiențe multiple, în domenii variate, dar cât mai familiare, care să permită achiziția de informații cu privire la forme, volume, culori, structura materialelor, echilibrul sau instabilitatea unor lucruri sau fenomene; dominanta senzorială este, în aceste condiții, vizuală și tactilă, iar exercițiile vor viza în special aceste domenii; - nivelul II - la acest nivel, educația senzorială devine o sursă de descentrări, de transferări, de comparații, de transpuneri, de anticipări, de analize dinamice care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învățare și de adaptare a procesului instructiv‑educativ la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Această diferențiere are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite de elev în cadrul procesului instructiv‑educativ. Plecând de la această premisă, putem vorbi aici despre un curriculum individualizat/personalizat. • Curriculum adaptat - este în strânsă legătură cu noțiunea de curriculum diferențiat
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
muncă ............................................................................................ Fatigabilitatea .................................................................................................................. Organizarea timpului liber ................................................................................................ VIII. Date privind orientarea școlară și profesională: Opțiunile elevului ............................................................................................................. Preferințele familiei .......................................................................................................... Comanda socială privind profesia/profesiile dorite de elev ....................................................... Recomandarea dirigintelui sau a altor cadre de specialitate ...................................................... Recomandarea consilierului/psihologului școlar ................................................................... IX. Caracterizare generală finală: Dominante pozitive ........................................................................................................... Dominante negative (posibilități de recuperare) .................................................................... Orientarea personalității (în ansamblul ei) ........................................................................... X. Prognostic Școlar .............................................................................................................................. Profesional ........................................................................................................................ Recomandări: Recomandări cu privire la atitudinea celor din jur față de subiect: ........................................... ........................................................................................................................................ Recomandări cu privire la eventuale programe de intervenție/ recuperare..................................... ....................................................................................................................................... Aprecieri referitoare la comportamentul viitor al subiectului, integrarea în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Organizarea timpului liber ................................................................................................ VIII. Date privind orientarea școlară și profesională: Opțiunile elevului ............................................................................................................. Preferințele familiei .......................................................................................................... Comanda socială privind profesia/profesiile dorite de elev ....................................................... Recomandarea dirigintelui sau a altor cadre de specialitate ...................................................... Recomandarea consilierului/psihologului școlar ................................................................... IX. Caracterizare generală finală: Dominante pozitive ........................................................................................................... Dominante negative (posibilități de recuperare) .................................................................... Orientarea personalității (în ansamblul ei) ........................................................................... X. Prognostic Școlar .............................................................................................................................. Profesional ........................................................................................................................ Recomandări: Recomandări cu privire la atitudinea celor din jur față de subiect: ........................................... ........................................................................................................................................ Recomandări cu privire la eventuale programe de intervenție/ recuperare..................................... ....................................................................................................................................... Aprecieri referitoare la comportamentul viitor al subiectului, integrarea în familie, școală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dintre diversele planuri ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe o altă orbită de preocupări, eseul Rimbaud (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) se dezvoltă pe un teritoriu similar celor anterioare. Utilizând o
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
a putut servi ca izvor numai prin informațiile legate de relațiile și expedițiile lui Vlad Țepeș în mediul negustorilor sași), povestirea slavonă, nu lipsită de unele accente acuzatoare cu privire la cruzimea excesivă a voievodului, îi compune acestuia un portret ale cărui dominante sunt vitejia, înțelepciunea, mândria, orgoliul de „mare stăpânitor”, trăsătură preluată din tradiția bizantină. Sunt scoase în evidență latura antiotomană a acțiunilor voievodului, lupta cu boierimea pentru centralizarea statului, măsurile sale de o extremă severitate fiind menite să îndrepte neajunsuri social-morale
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
descrie autocreația personajului-narator, care parcurge o inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce compun o narațiune pluristratificată. Aceste dominante narative suportă o decantare în Depoziția (I-II, 1991-1992), cel mai reușit roman al autorului. Tehnica narativă este acum mai complexă, încorporând pluriperspectivismul și variația persoanelor gramaticale, anamorfoza onirică și imaginarul teratologic. Mărturia pe care Ioan Dabija, fost deținut într-
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările sfioase” și „armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens pledează și fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
ca copacul cel fără de roade, și dervișul fără de știință iaste ca o casă ce n-are ușă.” Pilde filosofești se află printre primele cărți de înțelepciune tipărite în limba română. Selecția lui Galland din tezaurul oriental s-a făcut sub dominanta spiritului umanist, preocupat de accentele așezate în comentariile asupra demnității umane. Atât versiunea italiană, cât și cea greacă și apoi cea românească fac, fiecare în parte, propria selecție, prin eliminări, adăugiri, prelucrări. Grigore Râmniceanu (1783) și Leon Gheuca (1786) își
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
adresându-se mai puțin celor cu știință de carte și mai mult oamenilor de la sate, În seara de Crăciun sau Între două focuri sunt, de fapt, comedii ocazionale, fără alte merite în afara unor vagi note de umor, intenția moralizatoare fiind dominantă. Schițele, nuvelele și cele câteva povestiri fantastice din volume precum Pe pământ udat de sânge... sau O bucată de pâne din Banat și alte schițe originale (1925) și din periodice merită ceva mai multă atenție. Notația moravurilor se îmbină cu
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]