14,255 matches
-
cerea ca actorul să aibă prestanță scenică, pentru a putea interpreta roluri impunătoare. Toate elementele artei actoricești erau cultivate cu mare grijă: declamația, cântul, dansul 1. Actorii purtau măști, care accentuau trăsăturile și măreau figura, având pictate pe ele pasiunile dominante pe care personajele le întruchipau. Trebuie amintit caracterul convențional al acestor măști; astfel, un om ras însemna un bătrân nenorocit, un om alb reprezenta un preot, omul blond - un erou etc. Printr-un dispozitiv special, masca amplifica vocea actorului. Astfel
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Sofocle creșterea părților dialogate în raport cu predecesorul său. Eroul tragic este întotdeauna confruntat cu un altul. Această opoziție sistematică a eroului tragic față de alte personaje, în fața cărora refuză să se încline, îl așează în centrul operei - titlul tragediei reia numele figurii dominante. Acest erou, abandonat uneori într-un univers vrăjmaș, condensează în el întreaga forță tragică a piesei. Voința sa infailibilă, caracterul său 54 puțin comun, îl fac să se concentreze cu hotărâre asupra îndeplinirii acțiunii sale, preocupându-se mai puțin de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
este superioară personajelor feminine ale predecesorului său. Ca soliditate arhitecturală, piesa lui Euripide nu o egalează pe cea a cvasicontemporanului său, excelent condusă ca fior dramatic, ca acumulare de tensiune atât în prezentarea faptelor, cât și a personajelor. Deși sentimentele dominante rămân ura și dorința de răzbunare, Electra lui Euripide se caracterizează prin sălbăticie, nu prin dârzenie. O demonstrează blestemele asupra cadavrului lui Egist și exclamația: „Să mor, cu condiția să sugrum pe mama mea!”. Toate acestea o dezumanizează astfel încât, prin
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
valuri, de-al furtunii pas Abia contururi triste ?i umbre-au mai ??mas", ce identific? simbolic ruină credin?ei poetului cu ruină bisericii ?i, implicit, a peisajului. Exist? Ins?? ?i o alt? semnifică?ie pe care o comunic? acest peisaj dominant de „nouri", de „mormântul albastru al cerului", de f?cliile solemne ale stelelor. Regina nop?îi luna se ive?te din limpezimile cerului, de dincolo de „poartă norilor" -, dintr-un univers „haut de la", desprins de contingent, În care doar cei „ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ei adânci, Încercat? la toate nivelurile, dincolo ?i În pofida tuturor interdic?iilor". (Zoe D.-Bu? ulenga). O alt? expresie poetic? a dimensiunii infinite a naturii se poate reg?și ?i-n descrierea peisajelor polare În care „Eminescu afirm? un sentiment dominant de evaziune În spa? iu ". (Eugen Simion) „Nostalgia luminii", „albul fantastic al ghe?urilor polare", „boitele de smarald ale palatului", „portalele Înalte de la hale / Cu lungi coloane de z?pad?, cu arcuri de nea argintie" ?i „lampe mari că ni
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
coloane de z?pad?, cu arcuri de nea argintie" ?i „lampe mari că ni?te albe lune" fascineaz? prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „Împ????ia fascinanului Odin", descris? În „Toma Nour" sau „Odin ?i poetul" exprim? astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, „cuprins de bra?ele albe ale zeului nordic, are sentimentul de a frânge condi?ia efemer?, atingând eternitatea prin integrarea În iner?ia polar?" . Acest univers fantastic devine expresie poetic? a sentimentului de nostalgie fă?? de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
plute?te contemplându-le ?i egalizându-le ochiul cosmic al lunii, la a c?rui perspectiv? revine, simetric, discursul liric final". Privit din aceast? perspectiv? metafizic?, spa? iul terestru se desf??oar?, sub ochiul impasibil al lunii, ca o imensitate dominant? de solitudine: „mii pustiuri scânteiaz?", „mi??? toarea m? rilor singur?țațe". De aceea, aceast? „neclintire" superioar? a spa?iului selenar este idealul spre care se Îndreapt? gândurile poetului, aspiră?ia să c? tre absolutul cunoa?terii. Identificându-se cu ochiul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mai Incet / Mai departe... mai departe". În acest context poetic, „asemenea voci" devin mai curând „fantome de sunete" ce Înv?luie În ț?cere „secretele universului": „Ele ne arăt?, totu?i, c? ț? cerea, care [...] reprezint? prin nega?ie componentă dominant? din structura auditiv? a dep?rt?rii, nu este una real?, precum cea perceput? dintr-o perspectiv? apropiat?. Ea Închipuie doar formă sub care se prezint? neauzul unor ignorate acorduri cosmice sau disonante de haos" . (E. Papu) Sentimentul departelui proiectat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
forme de înstrăinare a individului; spre exemplu, datorită autoturismelor personale oamenii se înghesuie tot mai puțin în mijloacele de transport în comun, lipsind astfel unul din instrumentele importante ale comunicării (și implicit al socializării): proximitatea. Și exemplele pot continua. Forma dominantă de interacțiune o constituie televizorul. Nivelul aspirațiilor sociale este reglat (mai degrabă determinat) prin reclame. Formele de divertisment sunt fie legate de statul în fața televizorului fie, tot prin intermediul acestuia, de consum: pentru a-ți petrece timpul liber în orice mod
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
concept gnoseologic, ce acoperă mai curând neștiința personală, decât vreo imposibilitate obiectivă de a vedea ceva. ٭ Victoria progresismului poate fi zărită și în cuvinte: termeni precum "minte deschisă", "progresist" etc. dau seama de o anumită orientare a societății, de valorile dominante existente. Ca multe alte valori și acestea ascund însă faptul că sunt conjuncturale, că sunt impuse de om într-o anumită perioadă, că au un caracter istoric. O eroare frecventă ce este dată de faptul că ne raportăm la ele
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
aceasta este calea noastră? Dacă educația, sub forma ei actuală, înseamnă tocmai orientare pe traseul voinței de putere? Ne învățăm copii fizică, chimie, biologie, tocmai pentru a-i putea ajuta să se înstăpânească asupra ființei. Le dăm numărul ca perspectivă dominantă de raportare la ființă. Le arătăm oamenii din perspectiva numărului, statistic. E drept, încercăm, timid, să le transmitem și alte raportări, care însă se dizolvă rapid sub dominația numărului. Dorințele oamenilor sunt situate predominant pe domeniul tehnicii. Ne-am înstăpânit
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în care ai vrea să rămâi. Ideea că bărbații fac din femei obiecte sexuale ascunde o presupoziție falsă: că bărbații vor sex. Mai degrabă am putea spune că bărbații sunt vruți de sex. Deseori sexul devine pentru bărbați o determinație dominantă, ceva ce nu ei au ales dar de care nu pot scăpa, la fel cu a bea sau a mânca. Și este acuzat cineva că îi este sete? Prin intermediul desenelor animate se trece treptat la o reluare a tuturor miturilor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
individ. În timp ce noi am decăzut în definirea umanului de la faptul-de-a-fi-în-familie la faptul-de-a-sta-în-fața-televizorului, ori la faptul-de-a-fi-sătul, ori... Cred că primul pas spre de-barbarizare va fi făcut nu odată cu retezarea bărbilor (a celor ideologice, evident), ci odată cu recunoașterea propriilor barbarii. ٭ Orientările dominante într-o societate (spre exemplu, a construi, a avea, a te distra etc.) vin de undeva sau sunt generate de ceva de genul modei (un cuvânt de altfel gol de sens)? Ce generează aceste perspective a căror finalitate coincide cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sau măcar încercați, de o undă de mândrie când găsim, în orice domeniu, pe unul mai slab ca noi. Inversând perspectiva am putea spune că existența celor mici îi face să pară mari pe cei mari. Și acesta este modul dominant de generare a valorilor la noi. Dacă în S.U.A., sub comandamentele corectitudinii politice, în orice instituție trebuie să existe un anumit număr de afro-americani, la noi orice instituție are prostul ei; el este capătul de început al ierarhiei, la care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de ordine în interiorul unui grup social existent în cadrul unei entități politice distincte; 2. semnificațiile și valorile conceptului sunt în funcție de natura, structurile și scopurile entității politice respective. Din perspectivă istorică, se identifică structuri relații de tip imperial, presupun raporturi între entități dominante și dominate, raporturi verticale și orizontale; structuri-relații de tip feudal, puteri fragmentate și legături ierarhice fără frontiere teritoriale bine delimitate; structuri-relații paralele, între state egale în drepturi, suverane și independente, relații în cadrul cărora problemele de ordine și structură constituie de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politică și ideologică a statului respectiv. Există preocupări ale statelor ca prin intermediul unei căutări de succese sportive să obțină o mai mare legitimitate și reprezentativitate pe scară mondială, iar în interiorul statului, „elitele naționale tind să participe la extinderea modelului sportiv dominant. Căci, trebuie recunoscut că sportul este asociat unor valori precum liberalismul democratic, spiritul de competiție și performanță, fair-play-ului, spiritului de echipă și uneori unui privire veniturile nete ale OCOG de la ultima ediție ale Jocurilor Olimpice de la Atena, 2004. Comitetul Internațional Olimpic
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
comune în cadrul unei societăți; se constituie prin acordul de voință al membrilor asupra valorilor, credințelor, modului de viață, al relațiilor sociale și instituționale; consensul politic vizează legitimarea politică în cadrul funcționării sistemului social global și presupune adaptarea puterii politice la credința dominantă în societate privind natura, sursa și forma sa; consens specific sau de opinie pe diferite probleme; se opune liniilor de conflict.” 53 Contribuția Comitetului Olimpic Internațional la realizarea consensului de bază poate fi argumentată din două perspective. Pe de o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca principal criteriu al raporturilor dintre state.”62 Această caracteristică conferă sursa principală a durabilității sferelor de influență. V. Duculescu consideră că sferele de influență sunt „expresia politicii de putere, a încercărilor unor state de a-și asigura un rol dominant în viața internațională.”63 Fenomenul capătă un aspect distructiv în condițiile subminării suveranității unui stat de către un altul. În accepțiunea sa, „zonele de influență reprezintă de fapt state sau grupuri de state sub o influență - ce, evident, comportă anumite gradații
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
iulie + 20,1° C. Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind puțin sub 600 cm cubi/an. Pe anotimpuri cantitatea de precipitații se înregistrează astfel: vara 42%, primăvara 26%, toamna 20%, iar iarna 12% din totalul anului. Vânturile suflă dominant dinspre N, NV și NE, cu o frecvență de 28,7%, cu o viteză de 3,5 m/s. APELE Râul Siret este al doilea râu ca debit din România (225 m cubi), după Dunăre. Cele mai mari debite s-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o cultură, iar fiecare grup organizațional (de-partament, serviciu etc.) își construiește din motive integrative și de coordonare o microcultură comună, care poate fi independentă de cultura mare, sau care poate avea o natură conflictuală sau complementară acesteia (acceptă valorile culturii dominante și, în același timp, pe cele ale propriei subculturi). Dacă însă subculturile resping valorile, normele și comportamentele culturii dominante, se genereaz fenomene contraculturale. Contracultura este un fenomen de opoziție față de puterea legitimată de cultura-mamă, față de comportamentele acceptate. Aceste contraculturi apar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comună, care poate fi independentă de cultura mare, sau care poate avea o natură conflictuală sau complementară acesteia (acceptă valorile culturii dominante și, în același timp, pe cele ale propriei subculturi). Dacă însă subculturile resping valorile, normele și comportamentele culturii dominante, se genereaz fenomene contraculturale. Contracultura este un fenomen de opoziție față de puterea legitimată de cultura-mamă, față de comportamentele acceptate. Aceste contraculturi apar mai ales în situația în care așteptările grupului nu mai sunt saturate de ceea ce organizația numește starea de normalitate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Contracultura este un fenomen de opoziție față de puterea legitimată de cultura-mamă, față de comportamentele acceptate. Aceste contraculturi apar mai ales în situația în care așteptările grupului nu mai sunt saturate de ceea ce organizația numește starea de normalitate descrisă de paradigma culturală dominantă; de asemenea, mai pot apărea atunci când organizația traversează o perioadă de schimbare sau ca răspuns la stresul continuu. Contraculturile nu sunt păgubitoare întotdeauna, și vorbim aici mai ales de situațiile de criză sau de schimbare, când o companie le poate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
culturii organizaționale: relația organizației cu mediul, natura activității salariaților, natura adevărului, orientarea companiei în raport cu timpul, natura ființei umane, natura relațiilor umane, omogenitate/diversitate. Câteva întrebări specifice fie-cărei dimensiuni: pentru relația organizației cu mediul "Organizația se percepe pe sine ca fiind dominantă, armonizatoare, monopolistică, de nișă?"; natura activității salariaților "Modul corect în care oamenii ar trebui să se manifeste este cel dominant/proactiv, armonizant, sau pasiv/fatalist?"; natura adevărului "Cum definim ceea ce este adevărat și cum determinăm practic valoarea de adevăr a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]