1,677 matches
-
foame. În plus, ar mai fi ceva și mai important: luptele sociale tradiționale, centrate pe îmbunătățirea condițiilor materiale ale existenței, trebuie privite din perspectivă istorică doar ca „manifestare a unui început”. În prezent, asistăm la o bulversare a „modalităților de dominare”, la „apariția unui nou „spațiu inegalitar” ce nu se adaugă pur și simplu inegalităților clasice, ci solicită reformularea „chestiunii sociale” pentru a include consecințele agravării inegalităților recente subiective. Sociologia clasică, obișnuită să deducă mecanic „explicația conduitelor” subiective din „poziția ocupată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
recesiune al modernității organizate. Înaintăm atât de rapid în universurile modernității reflexive, încât dualitatea actuală a celor două modernități va rămâne rapid doar în amintirea experiențelor trecute. De aceea, este cazul să considerăm competiția dintre raționalitățile ce corespund perioadei de dominare a dualității și să optăm deja pentru reflecția critică asupra ei și pentru înțelegerea reflexivității modernității actuale. Mai întâi, distingem acea raționalitate (structurală) ce corespunde raționamentelor structurale specifice „programelor instituționale” clasice. Statul-leviathan aplică politici și decizii de sus în jos
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre experți și novici este tranșantă și ierarhică. În opinia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le monopolizau. Răspunsul ce a mai rămas la dispoziția universităților este reprezentat de sistemul de doctorat, unde încă dețin monopolul diplomelor și al tinereții cercetătorilor. Totuși, nici acesta nu este lipsit de neajunsuri, atâta vreme cât încă se probează forma feudală a dominării „scutier”-doctorandului de către „cavaler”-profesorul ce își apără cu cerbicie toate privilegiile. Universitățile europene se străduiesc acum să reformeze din temelii ciclul de studii al doctoranturii, să înlăture zgura tradițiilor feudal-nobiliare și să stabilească parteneriate cu alte structuri, inclusiv industriale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
așa cum tindea să facă Marilyn. Este deplin conectată la tot ce se petrece. Cele două laturi ale chipului și trupului Madonnei sunt foarte simetrice. Așa sunt și gesturile ei. Ea nu se lasă pradă emoțiilor și dovedește întotdeauna o extremă dominare a mediului, fără să putem spune că se controlează. Pentru ea, toate acestea sunt firești și evidente. În situațiile de seducție, capul ei nu se înclină niciodată lateral în direcția celuilalt, așa cum tind să facă, de obicei, capetele a două
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
filosofiei moderne, vol. II, Societatea Română de Filosofie, București, 1938, pp. 37-38. 47. Vezi Op. cit., pp. 59-60. 48. „Amestecul dintre psihologie și suprapsihologie e caracteristic pentru toată opera critică și explică unele divergențe de interpretare. Scopul criticii e să asigure dominarea punctului de vedere suprapsihologic, dacă nu chiar antipsihologic, cum susțin H. Cohen, P. Natorp, A. Riehl, W. Windelband.” (Op. cit., p. 62.) 49. Op. cit., p. 64. 50. Vezi Op. cit., p. 72. 51. Ibidem, p. 104. 52. Vezi Op. cit., îndeosebi pp. 126-128
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
critice. După părerea noastră, în aceste sectoare trebuie dezvoltate programe speciale care să se centreze pe categoriile marginale, caracterizate printr-un proces accentuat de dezorganizare socială. În contextul societății românești, factorul negativ, în ceea ce privește drepturile femeii, nu este „modelul tradițional al dominării masculine”, ci dezorganizarea socială. Aceasta afectează mult mai acut situația femeii și reprezintă sursa cea mai importantă de violență împotriva femeii, cel puțin dacă avem în vedere formele cele mai severe de violență. Ea reprezintă un factor important de reîntărire
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
urmează vom încerca să prezentăm o definiție din perspectiva profesioniștilor care s-au confruntat de-a lungul anilor, în activitatea lor, cu violența și consecințele ei. Termenul de „violență” provine de la latinescul „vis”, ce înseamnă „forță”, adică folosirea puterii, a dominării fizice și psihice asupra celuilalt. Astfel, violența poate fi considerată drept o violare a drepturilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului la viață, la securitate, la demnitate și la integritate fizică și mentală. Violența este, înainte de toate, un abuz al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
definiții ale violenței: vorbim de violența politică, economică, dar și de violență în educație, în vreme ce alții susțin că educația este, prin sine, „violentă”. Cu alte cuvinte, violența se manifestă sub forma oricărui atac la persoană, făcând uz de poziția de dominare a celui care exercită forța, chiar dacă numai pe o perioadă determinată. Definiția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) dată violenței este următoarea: „Folosirea intenționată a forței fizice, în fapt sau ca amenințare, împotriva cuiva sau împotriva unui grup sau a unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
drepturilor fundamentale, care parte din însăși structura societății și reproduc diferențe, inegalități, raporturi de putere ce antrenează și legitimează inegalitatea. J.C. Chesnais (1981) împarte violența în violență fizică (crime, violuri, bătăi, furturi etc.), economică (distrugeri, degradări de bunuri) și morală (dominare, raport de autoritate). Violența instituțională Violența instituțională este generată de toate interdicțiile pe care le instituie omul. Ea este reprezentată de legea însăși. Legătura dintre lege și etică este evidentă, deoarece etica desparte binele de rău la nivel individual și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nevoia unui lider protector și se alătură celor pe care îi consideră mai tari ca ei. Această slăbiciune, pusă în evidență de către mulți dintre subiecții studiului nostru, îi face deosebit de vulnerabili. Ei sunt predispuși să constituie obiectul unor raporturi de dominare (de către patroni, de către lideri informali, chiar de către soți și familiile acestora). Revenirea multora dintre tineri în locurile unde au trăit în instituție (cazul grupului de la Bușteni) arată o altă slăbiciune pe care o induce socializarea în instituție: este vorba de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lor și prin predominanța integrării, a ambivalenței, a angoasei depresive și a culpabilității. Controlul omnipotent asupra obiectului se dezvoltă ca apărare împotriva angoasei depresive, a culpabilității și a pierderii, apărare ce se sprijină pe o relație cu obiectele caracterizată prin dominare, control și dispreț. 11) A te crampona de obiect (V.): a te atașa de obiecte în mod exagerat, a nu fi dispus să rupi legătura cu obiectul sau să renunți la acesta. 12) Depersonalizarea (V.): mecanism constând într-o alterare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
regresiei revelate de ipohondrie. 2) Cea de-a doua clasă reunește mecanismele care încearcă să excludă amenințarea conștiinței: refuzul, reprimarea (sau înlăturarea), raționalizarea, proiecția și introiecția. 3) Cea de-a treia clasă este constituită din mecanisme în care se încearcă dominarea, controlarea amenințărilor: intelectualizarea, izolarea, recurgerea la conduite contrafobice sau la sublimare. Ihilevich și Gleser, cercetătorii care, în 1962, au reușit să elaboreze un instrument de evaluare - Inventarul mecanismelor de apărare (Defense Mechanism Inventory, DMI23) -, sugerează că apărările pot fi clasificate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conexiuni între o reprezentare și un afect, sau între două reprezentări, face trimitere la interdicția atingerii reale. De ce acest tabu? Atingerea cuiva înseamnă, în opinia lui Freud, o plăcere supremă, dar interzisă, deoarece actul de a atinge este începutul oricărei dominări, oricărei tentative de aservire a unei persoane sau a unui lucru ce trimite mai întâi de toate la atingerea sexuală (1912-1913/1993). De unde și acest comentariu al lui Fenichel (1945/1953): „Interdicția de a atinge, ca prototip al mecanismului izolării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în fața lucrurilor stranii sau neobișnuite, el își domină angoasa căutând să descopere funcționarea tuturor obiectelor care-l neliniștesc (din nefericire, pentru că le demontează fără a le mai putea reconstitui...). Apoi aceste activități de sublimare, destinate inițial să-l ajute în dominarea unor temeri infantile, se detașează de prima lor motivație și sunt practicate „din plăcere”. Dar, la nevoie, ele sunt din nou utilizate ca mijloc de apărare. Tony, care la 4 ani a trebuit să fie spitalizat de urgență din cauza unei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sublimarea exercită, în opinia lui Freud, un rol de antidot împotriva vicisitudinilor vieții: munca intelectuală oferă o asemenea plăcere, încât „destinul are prea puțină putere asupra noastră” (1930/1995). Există o similitudine între umor și sublimare: umorul reprezintă depășirea și dominarea neplăcerii, la fel cum sublimarea reprezintă depășirea (dar nu și refularea) unei plăceri sexuale considerate a fi primejdioasă (Dubor, 1973). Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Atunci când opune umorul celorlalte mecanisme de apărare, Freud remarcă faptul că acestea din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
altul, nomenklatura ocupă un rol cu atât mai important cu cât ea a reușit o conversie deosebit de abilă, ceea ce este o caracteristică - rară - a convertibilității de la un sistem la altul. Capacitatea de a transfera un tip de acțiune către altul, dominarea mobilității schemelor, dobândirea unor cunoștințe practice care să fie utilizate În domenii diferite - acestea sunt caracteristicile clasice ale conversiilor instalate În sisteme stabile. Revoluția din 1989 a perturbat, cu siguranță, nenumărate aspecte ale capitalului social al fostelor elite comuniste, dar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
al rupturii definitive cu practicile clienteliste, ci, mai degrabă, consolidarea partidelor la nivel organizațional produce un tranfer al locus-ului personalismului. Asistăm mai degrabă la o difuziune mai subtilă a procedurilor și la o mascare a relațiilor diadice și personale prin dominarea guvernului de către partid. Bruierea frontierelor Între conducerea partidului și funcția publică Întărește și consolidează partidele politice, Însă, În același timp, le blochează profesionalizarea. Prin urmare, În ce măsură putem să vorbim despre o uitare a trecutului comunist? În ciuda unui proces de reînnoire
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
muncitorească a partidului este o „reparare a excluderii sociale”, prin asigurarea „anumitor fracțiuni ale claselor populare o mobilitate ascendentă”. Un exemplu ar fi trecerea de la „o poziție de excludere sau marginalizare a comuniștilor În câmpul academic la o poziție de dominare și control asupra acestuia” sau accesul la funcții mai importante În economie ori administrație. Cu toate acestea, repararea socială s-a produs necomplementar, mobilitatea accelerată a muncitorilor sau țăranilor manifestându-se În detrimentul vechilor elite. Strategia a fost aceea de Înlocuire
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se manifestă în sânul cuplului - cuplul stăpân-sclav, stăpân-slugă, cu varianta magistru-discipol - acesta fiind un motiv omniprezent: motivul „cuplurilor care se devoră” (Eugen Simion). Dominarea și seducerea sunt deseori reversibile, câte un personaj putând fi, simultan sau succesiv, seducător și sedus, „stăpân” și „sclav”. Polaritatea a fost interpretată și prin opoziția masculin-feminin sau explicată prin virtualul cuplu simbolic Don Juan - Don Quijote. E în joc o
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
extrem de proeminente în amintirile absolvenților. Acest lucru ar putea însemna că, în vreme ce scopul multor școli este în primul rând acela de a învăța și de a educa, impactul lor asupra relatărilor individuale ale absolvenților reflectă de fapt altceva, și anume, dominarea sferei sociale. 2. Experiența învățării. Examinând profilurile în vederea analizării atmosferei de studiu în școală, ne-am îndreptat atenția asupra ierarhiei categoriilor legate de evaluarea profesorilor, sarcinile de învățare și imaginea elevului în acest context. Povestiri despre profesori buni și modul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pentru amenințarea ce planează asupra subiectului. Gazela, cerbul și, într-o mai mică măsură, antilopa posedă și ele semnificațiile simbolice ale căprioarei. Bou Contrar altor animale, și mai ales taurului, boul, departe de a reprezenta lăsarea în voia simțurilor, simbolizează dominarea pulsiunilor. Dat fiind că este domesticit și că trage la plug, exprimă servitudinea consimțită și pozitivă, respectul față de lege, stăpânirea instinctelor. Fără îndoială că din acest motiv el este plasat, alături de măgar, în scenele cu nașterea lui Iisus. Țap Identificat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
multor câini reprezintă o avertizare, prevestirea unui pericol, adesea presimțit, dar neidentificabil. Subiectul se simte probabil amenințat, dar nu poate spune clar de unde vine pericolul. Câinele ținut în lesă exprimă stăpânirea instinctelor. Dacă scena este blândă și nu conține violență, dominarea pulsiunilor se face inteligent. Cel ce visează se reconciliază cu dimensiunea sa animalică. O lasă să se exprime, dar cu măsură. În schimb, în cazul în care câinele trage de lesă, dacă are o zgardă care îl strânge sau, semn
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]