5,717 matches
-
fie prezentate legăturile legendare și cele documentate științific, dintre Ștefan cel Mare și Vaslui. Acesta a avut Vasluiul drept a doua capitală după Suceava, aici a petrecut o bună parte din timpul cât a fost voievod, creâdu-și reședința la Curțile Domnești. Se impune o excursie la Vaslui, pentru vizitarea vestigiilor acestora - care fac obiectul unor săpături arheologice și a bisericii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie ștefaniană. În acest mod, legendele vasluiene vor fi receptate mult mai ușor. Ele
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
o rogojină aprinsă pe cap. În textele literare ale scriitorilor noștri întâlnim această expresie sub forma: ,,cu rogojina în cap și cu jalba în proțap'', referindu-se la acele mișcări de protest care aveau drept scop să demaște nedreptățile funcționarilor domnești, cerând domnului să facă dreptate. Unele expresii stau la baza minunatelor noastre proverbe, care sunt oglinda fidelă a modului de a gândi și simți al poporului nostru, sunt autentice și străvechi documente de istorie și cultură. Ele atestă minunatele calități
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Traista_cu_vorbe_a_limbii_rom_al_florin_tene_1378012423.html [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
lună, castele boltite (și cu gratii ruginite), aproape în ruină, ferestre cu arcade, mese împărătești, împodobite cu bucate alese și înconjurate de paji, feți-frumoși și crai cu bărbi albe[18], domni cu mitre și boieri sfătoși, curți regești, împărătești ori domnești, cavaleri cu platoșe și zale, domnițe cu veșminte somptuoase se perindă dinaintea noastră majestuos, în „Călin (file de poveste)”, „Luceafărul”, „Mănușa (după Fr. Schiller)” sau „Scrisoarea a IV-a”[19]. Castelul medieval devine un laitmotiv prezent și în scrieri fără
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Și au loc cu de prisos,/ Că merg trei călări alături/ Și mai au loc pe de lături/ Caii mândri să și-i joace/ Când încolo, când încoace”; tronul domnului se-nalță pe șapte trepte, este acoperit cu baldachin, coroana domnească este de aur, iar pe umerii suveranului stă o hlamidă cu flori de aur cusute, boierii „șed în blane de samur”, au pieptare cu mâneci de oțel, sunt încălțați cu cizme roșii „împintenate”, au platoșe și cămăși de zale („Dragoș
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
comună, intrată în conștiința colectivă. Este drept că viziunea istoricilor - inclusiv a lui Nicolae Iorga - s-a schimbat radical ori s-a nuanțat mult când, după Primul Război Mondial, un somptuos mormânt voievodal (din secolul al XIV-lea) de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș arăta opulență, vestimentație feudală și inele și alte simboluri de aur, toate de tip cavaleresc occidental. Prin urmare, primii noștri voievozi din secolele al XIII-lea și al XIV-lea, deși se aflau în fruntea unor comunități de
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
noctambuli se roteau pe la havuz împinși de inerții rătăcitoare, alungați de paznicul piațetei. Între aceștia se-nseila tot mai des unul ce nedumerea prin aspect și a cărui vestimentație parcă avertiza că e ferice, că nu-și mai dorește nimic peste domneasca-mplinire. Aroganța emanată îl înfășura ca un halou, separându-l absolut de oricine, îndepărtându-l umilitor chiar și pe gardian... Și-ntr-o noapte, specimenul, unic plimbăreț atras de forțe oculte, trecu lucrătura de piatră delicat sculptată a ghizdului fântânii
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1441531922.html [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
toate ac �tele martirice și viețile sfinților mucenici subliniază în același ton miezul ritualului liturgic al Euharistiei, mulțumirea și împărtășirea. în martiriul mucenicilor scilitani citim că "toți au zis: mulțumim lui Dumnezeu. Și astfel, împreună, s-au încoronat cu martiriul domnesc cu Tatăl și cu Fiul și cu Sfântul Duh, în vecii vecilor". Prin urmare, Taina lui Iisus Hristos și a Bisericii Sale se împlinește în Taina Euharistiei, a jertfei, a muceniciei și a martiriului, din care și de la care noi
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_martiriu_si_jertfa_.html [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Articolul UNIC Se dispune radierea din Registrul general al instituțiilor financiare nebancare a Societății Comerciale INTEROMEGA IFN - S.A., cu sediul în municipiul Galați, Str. Domnească nr. 2, bl. P12, ap. 2A, județul Galați, înregistrată la registrul comerțului sub nr. J17/1559/2003, cod unic de înregistrare 15887750, înscrisă în Registrul general ținut la Banca Națională a României la secțiunea k) "Activități multiple de creditare" sub nr. RG-PJR-18-110072. Guvernatorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236798_a_238127]
-
în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, o spirală și un segment de roată dințata în argintiu conturat în negru; în cartierul inferior, în cîmp albastru, un zid crenelat de argint, cu două turnuri laterale crenelate; între ele două personaje domnești în roșu ținînd în mîini un copac dezrădăcinat, în culori naturale. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LA SCHIT, LA VALEA ORLEI Istorie și timp și har, Nimic nu este în zadar. Între colinele cu vii Este cătunul pentru fii. Uitat de lume, părăsit Într-o poiană s-a ivit Casa Domnească a lui Iisus, Pe dealul cel mai de sus. Lăcaș de rugăciune să ne fie De-atunci și până în vecie. Din vremea lui Mircea dăinuiește, Pe credincioși îi ocrotește. De vitregii a fost ferită, Deși din lemn e construită. Încinsă
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1429461436.html [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
Joia Mare, urmând ca în Sâmbătă Mare să se coaca pasca și cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite. Patru lucruri sunt prăznuite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cină Domneasca la care s-a instituit Taină Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. Există și câteva superstiții referitoare la această zi: - nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
care se mândrea cu această mică avere, când au revenit în living pentru a servi cafeaua. În mijlocul salonului era o masă grea, ovală, din lemn de nuc sculptat iar în jurul ei șase scaune înalte din același material, ca niște jilțuri domnești. Pe lângă pereți se găseau aranjate diferite obiecte de mobilier sculptate și cu incrustații aurite, deasupra cărora trona colecția de artă a doamnei Trăistaru. Una dintre măsuțe avea și un bar din care s-au văzut, când Maria a deschis ușița
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
dintâi școli ale noastre. Ce se învață din ele se știe din mărturii mult mai târzii, dar care se potrivesc foarte bine și pentru anii 1300 și 1400......erau (...) și alte școli, pentru slavona și caligrafie, din care ieșeau scriitorii domnești. Astfel de școli nu erau însă deschise oricui și nu aveau decât un ucenic, doi: erau înseși locuințele caligrafilor curții și dascălilor de slavonește.(...) Boierii nu știau carte, ei nu scriau, nu citeau, nu înțelegeau limba bisericii și a statului
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
PE FRUNZA TOAMNEI” - versuri - 2010; -„ LEGENDA PANGHIEI - FATA CARE S-A ÎNDRĂGOSTIT DE SOARE” - legendă populară în versuri - 2011; Toate volumele au apărut la Editura „GENS LATINA” Alba Iulia). Premii câstigate: -Premiul I la Concursul Național „Pe Aripi De Dor Domnesc” - secțiunea poezie, ediția 2010; -Premiul IV la Concursul Internațional de Poezie pentru românii de pretutindeni, ”STARPRESS” ediția 2010; -Premiul Asociației Naționale „Cultul Eroilor”- Filiala Argeș, în cadrul Concursului Național „Pe Aripi De Dor Domnesc”-ediția 2011. Colaborări: -Revista internațională de cultură
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_editoriala_marca_armonii_culturale_din_colectia_lirik_victor_burde_descantec_de_roua.html [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
la Concursul Național „Pe Aripi De Dor Domnesc” - secțiunea poezie, ediția 2010; -Premiul IV la Concursul Internațional de Poezie pentru românii de pretutindeni, ”STARPRESS” ediția 2010; -Premiul Asociației Naționale „Cultul Eroilor”- Filiala Argeș, în cadrul Concursului Național „Pe Aripi De Dor Domnesc”-ediția 2011. Colaborări: -Revista internațională de cultură româno-canadiană, “Starpress” ; -Revista “Pietrele Doamnei” - Domnești, Argeș; -Revista „Cetatea Rodnei” -Rodna-Bistrița Năsăud; -Revista „Dor de Dor”-Botoșani; -Revista “Speranța” Alba Iulia; -Revista “Gând Românesc” Alba Iulia; -Revista “Armonii Culturale” Adjud - Vrancea; -Diverse rețele
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_editoriala_marca_armonii_culturale_din_colectia_lirik_victor_burde_descantec_de_roua.html [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
Dascăli Dacoromâni au țesut în faldurile misticii cugetului lor gândul alb, vorbirea aleasă și scrierea cu mireasma sacralității, ca în cuprinderea lor să se reverse aroma limbii liturgice a protodacilor din care au odrăslit Cântarea Cântărilor, Psaltirea, pisaniile Voievodale, hrisoavele domnești, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodoxă. Peste vocea de clopot a primului mare Dascăl bisericesc Vasile cel Mare, răsunau pașii Mântuitorului în cadența serafică, care resfira nesfârșirea eterului. Sfântul Vasile cel Mare entuziasmat de autorul Genezei, își începe astfel Omilia
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
tineri cursanți, cu douăzeci de tineri români, dintre care amintim pe Iacob Mureșanu, Ioan Axente (Sever), Petru Popovici, Enea Hodoș, Ioan Pipoș, Vasile Fodor. După terminarea celor trei ani, în 1843 se întoarce la Vidra sa natală, îmbrăcat în haine domnești, spre dezamăgirea mamei sale, de pe vremea când își lepădase straiele țărănești la plecarea lui la gimnaziul din Zlatna. Acasă, printe moți, caută să le cunoască suferințele, procesele lungi și nemiloase în care erau târâți aceștia prin tribunalele vremii. Voinicul de
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avram_iancu_craiul_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
se dea timp de șase luni tot ce dorește, ca să prindă puteri ... Domnitorul s-a învoit cu acesta și i-a făgăduit nu numai libertatea, ci și pământurile cale de o zi în jurul iazului. El a fost adus la curtea domnească, unde i s-a dat să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroș și pentru biserica Sâmbăta de Sus din juețul Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu Năsturel, fiul cărturarului Udriște Năsturel; hrisovul domnitorului Antonie din Popești din 10 mai 1669, prin care a hotărât
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Prima verba, 1872 Dinspre Bărăgan sufla un viscol, ciupind usturător obrajii puținilor trecători de prin zona Gabroveni din București, unde trona hanul cu același nume, atribuit lui Constantin Mavrocordat, pornind de la însemnările francezului Jean Claude Flachat din 1739. Fostul secretar domnesc notează în memoriile sale că fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin, care a înălțat, ca să-și veșnicească gloria în toată strălucirea ei, un „bezesten”, care nu poate fi ocupat decât de negustori străini, greci, turci, sau unguri, dar niciunul din aceștia
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
despre cultura vremii. Trebuie remarcat că „în perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești binec onturate. Acestea sunt: construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici , mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” „Un moment de răscruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc” Ținând cont de legile esteticii, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, prezintă nu doar sensibilităților de excepție
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î by http://confluente.ro/Stil_traditie_si_civilizatie_in_dezvoltarea_arhitecturii_in_perioada_de_domnie_a_binecredinciosului_voievod_stefan_cel_mare_si_sfant_o_carte_de_george_roca_sydney_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
și bune pentru a le lăuda, și rele spre îndreptarea lor" "Predominante în seria articolelor d-lui Ionel Cadar - spunea Mara - au fost articolele pe teme spirituale, motivația dânsului fiind că acestea sunt imperios necesare și întotdeauna de actualitate Rugăciunea domnească, bisericile, în special cele ortodoxe din Georgia, faptele bune ale liderilor spirituali- pastori și preoți, precum și ale enoriașilor acestor biserici, au constituit rând pe rând subiectul articolelor citite cu mult interes de cititorii diverselor publicații la care a colaborat". "Ortodoxia
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1443420513.html [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Cînd va duhni și sila ca varza în butoaie și-or să se ude-n stradă batistele cu spirt, va izbucni ca floarea speranța din gunoaie, vor chefui fantome domnești în orice birt. Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci de dimineață și cu noroc pe el, ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă, cînd o să-i iasă dama de pică din inel. Și
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
spitale să te înscrii la casă prin luare de cuvînt. Citește mai mult Cînd va duhni și sila ca varza în butoaieși-or să se ude-n stradă batistele cu spirt,va izbucni ca floarea speranța din gunoaie,vor chefui fantome domnești în orice birt.Dar pîn-atunci urează-ți cîte-un rahat în stradă,să calci de dimineață și cu noroc pe el,ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă,cînd o să-i iasă dama de pică din inel.Și
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
grație al HOREI, al Jocurilor. Hora este un cuvânt pelasg -primordial și atestă în pământul și în sufletele noastre permanența Thraco - Daciei, ca Patrie a lumii. Pelasgo-Thracii au transmis acestui binecuvântat pământ Dac, gustul niciodată desmințit al unui înalt fast domnesc și regal, transpus în veșmânt, în port, în podoabă, în gingășie. Noi, Dacoromânii, am ridicat eleganța vestimentară a ținutei populare la treapta unui principiu eminamente divino-moral. Mândrețea, mândria ca atribut vestimentar s-a instaurat ca o virtute serafică. Însuși cuvântul
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]