5,649 matches
-
Muntele Athos, Editura Prodromos, 2010, 250 pag. 15 lei; 36. Florian, Mircea, Logica recesivității, Craiova, Editura Aius, 2006, 270 pag., 30 lei; 37. Ghenoiu, Gherontie, Îndrumătorul bunului creștin, f.l., 2006, 328 pag., 15 lei; 38. Grigorie al Nyssei, Despre rugăciunea Domnească, București, Editura Institutului Biblic, 2009, 100 pag., 10 lei(2); 39. Grigorie al Nyssei, Despre fericiri, București, Editura Institutului Biblic, 2009, 132 pag. 11 lei; 40. Grigorie al Nyssei(Sf.), Despre înțelesul numelui de creștin, București, Editura Inst. Biblic, 2009
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
-lea devenind împăratul legitim din Bulgaria. Tihomir rămase așadar să întemeieze singur „Țară nouă” așa cum doreau boierii olteni și spera în ajutorul lor. Deocamdată însă, cutuma alegerii domnului deși era foarte veche, era precis stabilită. Puterea voievodală ca și puterea domnească, se transmiteau atunci după principiile ereditar-elective, primând primul principiu: cel care moștenea tronul trebuia să fie de “os domnesc”. A doua regulă, să fie fi ban, banoveț, cneaz sau voievod peste anumite teritorii dacă ar fi dorit tronul domnesc. Treptat
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
puterea domnească, se transmiteau atunci după principiile ereditar-elective, primând primul principiu: cel care moștenea tronul trebuia să fie de “os domnesc”. A doua regulă, să fie fi ban, banoveț, cneaz sau voievod peste anumite teritorii dacă ar fi dorit tronul domnesc. Treptat, puterea devenind și electivă, chiar și rude îndepărtate sau fii nelegitimi ai voievodului puteau deveni voievozi. Ori, Constantin și Tihomir fuseseră confirmați ca valahi de viță domnească de însăși arhiepiscopul din Ohrida . Mai mult, acesta le recunoscuse drepturile de
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
a Domnului să venim cu umilință în fața Sa, a Celui care cunoaște cele mai tainice sentimente și stări ale noastre și să Îl rugăm să ne curățească sufletul de orice întinare, pentru că acolo să se nască, să crească și să domneasca Domnul Domnilor și Regele Regilor! Adina Sas-Simoniak - Chicago, Illinois www.orizontcrestin.org Referință Bibliografica: Isus Hristos - Singură și adevărată împlinire a vieții noastre / Adina Sas-Simoniak : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 41, Anul I, 10 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
SINGURA SI ADEVARATA IMPLINIRE A VIETII NOASTRE de ADINA SAS-SIMONIAK în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349008_a_350337]
-
tău, Va dovedi Armaghedonul, că oștile toate nu fac din tine un hău! Noi venim la tine cu flori, te iubim în multe culori, oraș pământesc; Noi credem Cuvântul Sfințit, cu dor așteptăm Ierusalimul ceresc ! SHALOM Shalom în curțile tale domnești, sub ziduri regești, De la noi, că venim înspre tine cu gânduri frățești; Pribegie-i cuvântul ce astăzi și ieri ne-nfrățește Nădejdea ni-i visul ce în noi și în tine trăiește. Shalom între hotarele tale, cetate înfrățită cu cerul
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu i-au putut găsi ac de cojoc. Într-o zi, Mihail Sturza, domnul Țării, a
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
și au invocat blestem arhieresc peste cei care nu-l vor recunoaște. Bineînțeles că boii au fost mânați să tragă brazda de hotărnicire puțin altundeva față de locul unde au fost troienii cei vechi. Biserica era acum, în sfârșit, pe moșia domnească. Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se răzvrăti asupra celor consfințite prin invocarea Proniei Cerești?! Și uite așa, prearâvnita strană a bisericii celor două obști
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
Pentru grupuri de peste 4 persoane este necesar să se facă rezervare pentru cazare, prin telefon. La hramuri privegherile durează 15 ore, de la ora 19,00 seara până la ora 10,00 dimineața, când se incheie cu masa de prasnic (agapa). Ctitorii Domnești și Românești în Sfântul Munte Athos După căderea Constantinopolului sub turci, mănăstirile din Sfântul Munte erau nevoite să plătească un bir ca preț al libertății lor. În acestă situație, domnitorii români, precum au oferit ajutorul Patriarhiei de Ierusalim, Mănăstirii Sfânta
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
Botez, „Rajasthan”, nr. 3, scris de Eugen Cojocaru din Stuttgart, „Florăria din centrul vechi” aparținând doamnei Florentina Loredana Dalian, „Însemnările unui cititor greu de mulțumit: Fascinații orientale”, aduse pentru dumneavoastră de către doamna Mihaela Roșu Bînă, „Schițe umoristice (1) - Un nume domnesc” sub semnătura domnului Dorel Schor din Tel Aviv. Nu, nu intenționam să vă părăsesc fără a vă liniști spunându-vă că și poezia este prezentă în acest număr al revistei noastre! Iată, îndrăznesc să vă prezint un „debutant” în aceste
INVITAŢIE LA LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349205_a_350534]
-
care se mândrea cu această mică avere, când au revenit în living pentru a servi cafeaua. În mijlocul salonului era o masă grea, ovală, din lemn de nuc sculptat iar în jurul ei șase scaune înalte din același material, ca niște jilțuri domnești. Pe lângă pereți se găseau aranjate diferite obiecte de mobilier sculptate și cu incrustații aurite, deasupra cărora trona colecția de artă a doamnei Trăistaru. Una dintre măsuțe avea și un bar din care s-au văzut, când Maria a deschis ușița
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
în totalitate Dumnezeului tău!” De aceea, cu rugăciune smerita în odăița mea, doresc ca El să-mi îmbrace inima cu: Pace, Bucurie, Credință, Blândețe, Bunătate, Dragoste, Facerea de bine, Înfrânarea poftelor și Îndelunga răbdare... Și astfel, Roada Duhului Sfânt să domneasca în inima mea. Pentru că acestea sunt lucrurile după care sufletul meu tânjește cu adevarat, dorind să am tot mai mult din Dragostea Tatălui meu Ceresc. ----------------------- Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 14 iulie 2014
O INIMĂ PLINĂ DE DORINŢE... (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349437_a_350766]
-
să-i biruiești/ Acum și corbul încă o arată /Domnului Konstantin într-această dată/ Dându-i lui putere cu nădejde bună/ Ca să stăpânească că-i de viță bună. Numărul relativ restrâns de tipărituri din epoca lui Brâncoveanu, promotor al mecenatului domnesc , păstrate până azi , ce ilustrează începuturile perfecționării esteticii cărții, a pedagogiei sociale desprinse din conținutul versurilor politice la stemă, din prefețe sau colofon, nu face decât să sporească valoarea bibliofilă a acestora, iar valoarea documentară să deschidă noi orizonturi de
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
țin odoarele însemnate ale bisericii: sfinte icoane, obiecte de cult de mare valoare din aur și argint, împodobite cu pietre prețioase, evangheliare aurite ori argintate, înrămate în fildeș sau lemn prețios, broderii țesute cu fir din aur și argint, scaune domnești sculptate, adevărate comori de artă... Mă aflu la Putna, piatră de hotar, ce adăpostește mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin voia căruia au fost ridicate patruzeci de lăcașuri creștinești, după fiecare bătălie câte una, dăruite cu odoare scumpe
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
peretele din dreapta este dominat de o pictură murală originală, bine conservată, reprezentându-l pe domnitorul Ștefan cel Mare, urmat de Maria Voichița, cea de-a treia soție, și de fiul Bogdan cel Orb, protejați de Sf.Gheorghe. Alături veghează jilțul domnesc folosit de Ștefan cel Mare atunci când participa la slujbe. În fața catapeteasmei se află o icoană veche, aurită. Mă închin pioasă cu gândul la doamna marelui voievod, cea care a dăruit-o bisericii. Admir pe îndelete comorile de sfințenie și frumusețe
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
umbre și răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
tine albul fiecare colonie de fiori îl crede simbol el e natură moartă mă crezi mă crezi? de câte ori dau stelele de pereți se înfurie ochii pe legea mea nu ofer fantomelor niciun gram de curaj descifrez mesaje dintr-o sticlă domnească hmm tu vezi trăsnetul cu două roți eu l-am zărit înhămând dragostea sigur mai are de tras cetate bătrână cetate bătrână nu-i închide porțile un colț mai ține în tine și trece prin toate canoanele foamete îi mai
TRĂSNETUL CU DOUĂ ROŢI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349957_a_351286]
-
ani, cănd revine din nou la Alexandria, în timpul împăratului Iulian, care recheamă pe toți episcopii aflați în exil. Se dedică pacificării taberelor semiariana și ortodoxă, ținând, în acest scop, un sinod la Alexandria (362). Iulian nu dorea că pacea să domneasca printre creștini, în consecință el îl expulzează pe Atanasie prin decret imperial, numindu-l "distrugător al păcii și dușman al zeilor". Iulian moare în 363, iar Atanasie revine pe tronul episcopal, însă nu pentru multă vreme. Va fi din nou
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
Carpați și Nipru. După el au mai deținut conducerea Ucrainei, Ștefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino și Ene Drăghici, iar cu mari funcții au fost și Simeon Paliș și Sandu Colțea (17). Consecință a stăpânirii lui Duca Vodă (care a ridicat curți domnești la Țicanova pe Nistru și Nimirov pe Bug) Moldova continuă până la 1765 să administreze și malul stâng al Nistrului(18). Importantele centre ale Transnistriei erau Movilăul, Dubăsari, Silibria, Iampol, Jaruga, Rașcov, Vasilcău. În noua oblastie formată de ruși la Oceakov
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
trebui să fie elementul dinamic, menit să îi asigure comunicarea, libertatea, să destrame întunericul. Ea își exprimă credința în perfecțiunea cuplului edenic, primii părinți, Adam și Eva, revenind mereu la ei, în versurile pe care le scrie. ”cred în aerul domnesc al perechii, cred în semne și tipare... da, ăsta e tâlcul! noi ne punem, unul pe altul, în rânduială, în lumină! și Dumnezeu se va bucura de această lucrare-mesaj!” (Passiflora). Divinitatea Însăși e chemată să Se bucure de unirea ei
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a dreptei credințe în fața expansiunii catolicismului din nord, o vamă a frumuseților naturale, o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
murit la 31 ianuarie 1418, pe la vreo 60 de ani și a fost îngropat la Mănăstirea Cozia. A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuințate obișnuit în secolele XII-XV. Pe mormânt s-a pus o piatră mare care a fost distrusă, mormântul fiind profanat de mai multe ori. În vara anului 1821, după uciderea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]