873 matches
-
precum I.C. Brătianu, Ion Bălăceanu, pentru a cita doar doi dintre cei care desfășurau acum o intensă activitate diplomatică, reușeau să convingă cercurile oficiale franceze să-și manifeste întreaga disponibilitate pentru susținerea noii faze a problemei românești. Găsirea unei case domnitoare în Europa care să accepte ca un reprezentant al ei să preia conducerea Principatelor Române era o problemă extrem de serioasă. Dificultatea consta în faptul că cel ales trebuia să fie convins de seriozitatea demersului celor care deveanu reprezentanți sui generis
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în privința disponibilității ei de a accepta anumite concesii prin documentul publicat la 19/31 martie 1857, dintre care cea mai importantă putea fi considerată Unirea Principatelor Române într-un stat neutru, autonom, cu un principe ereditar luat dintr-o familie domnitoare a Europei 77. Egalitatea înaintea legilor a tuturor cetățenilor statului fără nici o deosebire, admiterea în funcțiile publice după criterii de moralitate și potrivit capacității solicitanților sunt doar câteva din ideile pe care liderul conservator le susținea în mod public poate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
european după încheierea războiului ruso-turc în 1828, un grup de boieri din Țara Românească redactau un memoriu în care solicitau unirea celor două Principate sub forma unei monarhii ereditare, "de sine și neatârnată de Turcia", cu un prinț aparținând familiilor domnitoare din Germania de Nord232. Ideea prințului străin nu dispare nici în timpul elaborării Regulamentului Organic, când Iordache Catargiu și Mihail Sturdza propun, în Comitetul moldovean de elaborare a Regulamentului Organic, Unirea celor două Principate sub conducerea unui prinț ereditar dintr-o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Germania de Nord232. Ideea prințului străin nu dispare nici în timpul elaborării Regulamentului Organic, când Iordache Catargiu și Mihail Sturdza propun, în Comitetul moldovean de elaborare a Regulamentului Organic, Unirea celor două Principate sub conducerea unui prinț ereditar dintr-o Casă domnitoare, dar fără să aparțină imperiilor limitrofe 233. Opoziția Rusiei era determinată de dorința perpetuării unui sistem care să-i permită cel puțin păstrarea influenței sale în statele de la nordul Dunării. Climatul internațional contribuia tot mai mult la plasarea Principatelor în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Dacă acestea erau pozițiile unor particulari francezi, atitudinea oficială a Franței devenea cunoscută întregii Europe prin vocea baronului Bourqueney, ambasador la Viena, ce anunța existența unui memorandum prin care se propunea unirea Principatelor sub un principe străin dintr-o familie domnitoare europeană 251. Era acum pentru prima dată când problema unirii și a prințului străin apăreau în dezbaterea internațională în mod neechivoc. Documentul amintit aducea, în același timp, argumente în favoarea monarhiei ca sistem de guvernământ și ereditatea domniei ca modalitate de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și București solicitarea unirii Principatelor Române sub un principe străin. Printre argumentele prezentate de Mihail Kogălniceanu, la 7 octombrie 1857, în favoarea ultimului deziderat amintit erau, pe de o parte, contribuția pe care o putea aduce existența unei legături cu familiile domnitoare ale Europei la stabilitatea noului stat, dar și compromiterea domniilor pământene, considerate a fi regimuri favorabile anarhiei și corupției 259. Destul de convingător în pledoaria sa pentru un prinț străin pe tronul Principatelor era și C. Hurmuzaki, care sublinia rolul unei
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Am primit cu emoție vestea pe care mi-ați anunțat-o frenetic. Oportunitatea deciziei în această chestiune pică acum în mâinile regelui, căruia m-am supus în urma comunicării voastre"375. Ceea ce nu menționa Brătianu în scrisoarea trimisă către tatăl viitorului domnitor al României era participarea sa la una din manifestările ce avusese loc pe Câmpia Libertății. Aici, în cadrul unei ceremonii marcată de elemente religioase (tribuna sfințită de un episcop, moaștele sfântului Dumitru erau luate de la Mitropolie și arătate participanților), I.C. Brătianu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ales după lovitura de stat din 2 mai 1864, produceau nemulțumiri importante și în rândul politicienilor din Moldova, nu doar al acelora din Muntenia. Acesta era poate și motivul datorită căruia, cel puțin pentru o perioadă de timp, acuzele la adresa domnitorului vizau mai mult favorizarea unei grupări ideologice și mai puțin susținerea unui lider politic dintr-o anumită regiune a țării 450. Faptul că forțele opoziționiste structurate mai întâi în vara lui 1863 în jurul Societății Progresului din care făceau parte Anastasie
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
să realizeze o evidență mai clară a ocupațiilor avute de etnicii evrei din Moldova 556, fapt care provoca nemulțumirea acestora. Luând în considerare probabil contribuția pe care o puteau aduce evreii la dezvoltarea economică a statelor pe care le conduceau, domnitori precum Mihail Sturdza, dar și Al.D. Ghica nu ezitau să intervină în favoarea breslelor evreiești în momentul în care acestea formulau diferite solicitări către ei557. Anul 1848 debuta în mod nefericit cu un prim incident izbucnit între evrei și autoritățile
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mecanism prin care elementul evreiesc să devină o parte componentă viabilă și profitabilă tuturor, a societății românești și nu un permenent pericol, o continuă amenințare. În aceste condiții, un discurs public în care se vorbea despre faptul că "politica religiei domnitoare nu poate privi cu nepăsare înmulțirea acestui element contrar religiei și naționalității române, din cauza neîncrederii în ei, nu erau primiți în armată și atunci ei au putut să-și vadă doar de interesele lor... Ei nu erau ocupați de alte
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politică în țară, dar și presiunile unor cancelarii străine asupra spațiului românesc pentru impunerea unor soluții conform intereselor lor făceau ca tot mai multă lume să subscrie la necesitatea aducerii în fruntea Principatelor Române a unui reprezentant dintr-o dinastie domnitoare în Europa. Dificultățile întâmpinate în realizarea acestui proiect veneau din necunoașterea de către elita politică europeană, dar și opinia publică internațională a "problemei românești". Ceea ce a permis popularizarea acestei probleme a fost intrarea într-o nouă fază a crizei prin care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Altceva trebuie spus: l-au prins și pe el evenimentele acolo, a semnat ce i s-a dat, după cum a semnat și actul de abdicare, la 30 decembrie 1947. Cred că prințesa româncă Bibescu (am avut prinții noștri, din familii domnitoare strălucite) a avut mare dreptate când a spus ca să se știe: „Mihăiță a început să vorbească la patru ani și de atunci n-a mai spus nimic!”. Totuși a învățat și fostul rege ceva; a învățat să ceară și să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
diplomatice europene în orașele și satele Moldovei și Țării Românești, trezind nădejdi și speranțe. Adunările ad-hoc din ambele țări românești au hotărât: unirea într-un singur stat cu numele de România, autonomia și neutralitatea teritoriului, prinț străin dintr-o familie domnitoare din Europa a cărui urmași să fie crescuți în religia țării, guvern reprezentativ și o adunare (Parlament) unică. Luând în discuție aceste cerințe fundamentale, Conferința puterilor, întrunită la Paris în 1858, care adoptă Convenția de la Paris, noua legiuire de organizare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Cercetări Islamice a publicat integral textul mesajului. Un anume paragraf mi-a sărit imediat În ochi. Paragraful respectiv se găsește În mijlocul unui pasaj În care Bin Laden vorbește despre relele diverse comise de conducătorii lumii arabe, În principal de către familia domnitoare saudită. „Așadar, situația tuturor țărilor arabe Înregistrează deteriorări majore ale tuturor aspectelor vieții, de la chestiunile religioase la cele lumești“, afirmă Bin Laden. „Este de ajuns să știm că economia tuturor țărilor arabe este mai slab dezvoltată decât economia unei țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
venit. De față și Weimar. Mers cu trăsura la castel. Ovații. Dejunat, venit Rudolf de Austria. Tur de vizite cu Elisabeta. Generalul Winterfeld, maiorul Prittwitz, care comandă regimentul meu. Ora 5 cină în familie la kaiser, 65 membri ai caselor domnitoare, ținut până la ora 7. Ora 9 soarea la contele Radolinsky, unde vin aproape toți. Teatru și tablouri, foarte amuzant. Salutat pe toți cunoscuții, rămas până la ora 1. Acolo Carola și Albert, kronprințul și kronprințesa, Wales, Hessen etc. În piesă joacă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Articolul 1 Starea civilă se dovedeste prin actele întocmite în registrele păstrate de ofițerul stării civile. Articolul 2 Actele stării civile ale Membrilor Familiei Domnitoare se întocmesc potrivit legilor speciale. Articolul 3 Competința ofițerului stării civile este teritorială. Ofițerul stării civile va primi declarațiuni de naștere și moarte și le va înscri în registrele stării civile; va primi declarațiunile de căsătorie, va proceda la facerea
LEGE nr. 493 din 21 februarie 1928 privind actele stării civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134241_a_135570]
-
prevăzute la alin. 1 următoarele categorii de zboruri: a) zborurile V.F.R.; ... b) zborurile militare efectuate de aeronave militare românești, iar în cazul aeronavelor militare străine, pe bază de reciprocitate; ... c) zborurile efectuate exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al familiilor lor apropiate, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... d) zborurile de căutare și salvare autorizate
LEGE nr. 130 din 21 iulie 2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129605_a_130934]
-
românești care efectuează zboruri militare, iar în cazul aeronavelor militare străine care efectuează zboruri militare, pe bază de reciprocitate; ... c) aeronave utilizate pentru intervenții în zone calamitate; ... d) aeronave care efectuează zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al membrilor apropiați ai familiei, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... e) aeronave care efectuează zboruri de
ORDONANŢĂ nr. 29 din 22 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul aerian civil***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132385_a_133714]
-
din 8 iulie 2014. b) aeronavele militare străine, pentru care există acorduri bilaterale în acest sens, încheiate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la cererea Ministerului Apărării Naționale; ... c) aeronavele care execută zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al membrilor apropiați ai familiei, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... d) aeronavele care execută zboruri în
ORDONANŢĂ nr. 29 din 22 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul aerian civil***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132385_a_133714]
-
românești care efectuează zboruri militare, iar în cazul aeronavelor militare străine care efectuează zboruri militare, pe bază de reciprocitate; ... c) aeronave utilizate pentru intervenții în zone calamitate; ... d) aeronave care efectuează zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al membrilor apropiați ai familiei, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... e) aeronave care efectuează zboruri de
CODUL AERIAN din 22 august 1997 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa nr. 29 din 22 august 1997 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132390_a_133719]
-
din 8 iulie 2014. b) aeronavele militare străine, pentru care există acorduri bilaterale în acest sens, încheiate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la cererea Ministerului Apărării Naționale; ... c) aeronavele care execută zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al membrilor apropiați ai familiei, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... d) aeronavele care execută zboruri în
CODUL AERIAN din 22 august 1997 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa nr. 29 din 22 august 1997 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132390_a_133719]
-
care s'a primit renunțarea Alteței Sale Regele Principelui Carol la succesiunea Tronului și la toate drepturile, titlurile și prerogativele de care, în virtutea Constituției și a Statutelor Regale, se bucură că Principe Moștenitor al României și ca Membru al Familiei Domnitoare. Declară, de asemenea, anulată legea promulgată prin înaltul decret regal cu Nr. 14 din 4 Ianuarie 1926 , prin care Reprezentanta Națională primește Regenta numită de Majestatea Să Regele Ferdinand I. În consecință, pe temeiul art. 77 și 79 din Constituție
LEGE nr. 144 din 8 iunie 1930 pentru anularea legii prin care s'a primit renunţarea Altetei Sale Regele Principelui Carol la succesiunea Tronului şi legii prin care Reprezentanta primeşte Regenta numita de Majestatea Sa Regele Ferdinand I. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140222_a_141551]
-
Articolul 1 Art. 6 și 7 din legea privitoare la actele civile ale Membrilor Familiei Domnitoare din 5 Ianuarie 1926 se abroga. Articolul 2 Legea promulgată prin înaltul decretul regal Nr. 13 din 4 Ianuarie 1926 , publicată în Monitorul Oficial Nr. 4 din 5 Ianuarie 1926, prin care s'a primit renunțarea Alteței Sale Regale Principele
LEGE nr. 142 din 8 iunie 1930 pentru abrogarea art. 6 şi 7 din legea privitoare la actele civile ale membrilor Familiei Domnitoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140223_a_141552]
-
s'a primit renunțarea Alteței Sale Regale Principele Carol la succesiunea Tronului și la toate drepturile, titlurile și prerogativele de care, în virtutea Constituției și a Statutelor Familiei Regale, se bucură, ca Principe Moștenitor al României și ca Membru al Familiei Domnitoare, se anulează. Votat de Senat și de Adunarea deputaților la 8 Iunie 1930. ------------
LEGE nr. 142 din 8 iunie 1930 pentru abrogarea art. 6 şi 7 din legea privitoare la actele civile ale membrilor Familiei Domnitoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140223_a_141552]
-
rea, reparațiuni și avarii serioase, care pun navele în imposibilitate de a naviga etc. sau o specială aprobare a guvernului român, obținută pe cale diplomatică. 3. Dispozițiunile art. 1 nu se aplică: a) Navelor de razboiu străine și yachturilor aparținînd familiilor domnitoare sau Statului sub pavilion de razboiu, la bordul cărora se află suveranul sau șeful Statului, membrul unei dinaștii domnitoare, șeful unei misiuni diplomatice acreditate pe lînga guvernul român, precum și navele ce fac parte din escorta; ... b) Navelor de razboiu străine
DECRET nr. 296 din 28 februarie 1934 pentru aprobarea regulamentului privitor la admiterea şi staţionarea în porturile şi apele teritoriale ale României a navelor de razboiu străine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136664_a_137993]