49,733 matches
-
a sinucis Aglaja, de ce a fost într-atît de deprimată, de tulburată, încît s-a decis să renunțe la viață... Imaginea finală a filmului este însoțită sonor de cuvintele încredințate de scriitoare, benzii de casetofon: fraza în care se împletesc expresia dorinței de a trăi cu cea a neputinței de a o mai face... La sfîrșitul întrevederii care a avut loc în biroul lui Ludwig Metzger, la WDR în Köln, el mi-a mărturisit că acesta a fost primul său film despre
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
nicidecum jefuitorii, prădătorii, condamnații de morala cea dreaptă. Din imaginea distrugerii nu pot lipsi chipurile de „Iuda”, acele personaje care nu au puterea anticipației actelor lor catastrofale sau poate nu vor să le conștientizeze ca să-și poată îndeplini în liniște dorințele imediate. Dacă suntem un popor, căruia i-a fost dată o dată din plin tema distrugerii, nu ne rămâne altceva de făcut decât să intrăm pe un alt registru, de unde să schimbăm procedeul componistic. Ni se oferă formele tripartite, bitematice ale
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
la fel de frumoasă ca și poezia”. S-a conservat răsunătorul Elogiu al Elenei, o apărare a nevinovăției frumoasei, datorată lui Gorgias. Dacă n-a fost răpită cu forța, poate că a fost convinsă printr-un discurs, ori a fost învinsă de dorință. Ea n-a fost vinovată pentru că a fost victima unor forțe superioare, pe care nu le-a putut stăpâni. Discursul epidictic, o formă de laudă publică, era în stare să creeze convingeri. Adânc cugetător, tocmai pentru că era format în lumina
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
al sîngelui cu sufletul, al țesuturilor cu cuvintele: „scenă repetată exasperant la infinit./ noaptea cad în mine însumi/ de la cea mai mare înălțime a mea./ sub propriii mei ochi are loc propria mea prăbușire./ cu plăcere perversă, cu o nedisimulată dorință de cruzime,/ cum se uitau spectatorii romei la gladiatorii sfîșiați de lei,/ așa mă uit eu la mine cum cad și/ mă fac praf. dimineața/ adun ce-a mai rămas. un braț,/ inima golită (ce s-a ales și de
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
face, periodic, rapoarte pentru cei care-i finanțează. Nimic rău în asta. Înțeleg de asemenea că sponsorii așteaptă rezultate. În cazul de față, liste cu nume și întâmplări care să motiveze „investiția”, dar și continuarea „afacerii” în viitor. Înțeleg și dorința „antenelor locale” de-a stârni reacții publice în România, pentru a le dovedi superiorilor că au un impact grozav. Cam așa se procedează în întreaga lume oneghistică, indiferent de „obiectul muncii”, așa că sunt întru totul înțelegător cu aceste mărunte tertipuri
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
și amestecul de erotism și hasidism adoptat de prietenul nostru Haiml să nu coexiste într-un oraș al jocurilor, într-o lume a jocurilor, un fel de Coney Island unde fiecare - bărbat sau femeie - să-și poată face jocul potrivit dorințelor sale. Sunt convins, doamnă Slonim, că ați vizitat Coney Island nu numai o dată. - Da, dar nu am ajuns niciodată la concluziile dumneavoastră filozofice. ș...ț - Doctore Feitelsohn, Țuțik și-a găsit o mireasă pe strada Krochmalna. Feitelzohn își lăsă jos
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
vocale. Nimic din toate acestea n-are să mă facă mai fericit. Începusem, asemeni poporului meu, să mă consolez cu eternitatea lor ca și cu iminența bolilor vârstei a treia: reumatismul, calviția, țesuturile adipoase, scleroza, ochii lăcrimoși, damblageala, surzenia și diminuarea dorinței sexuale. Dar aș putea fi, poate, măcar mulțumit — împreună cu poporul meu —, dac-am scăpa și de prezența lor, și de lista de beteșuguri enumerată mai sus.
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
cu inele de șarpe și colți. Îi povestea despre felul cum s-a născut lumea și despre locul către care se îndreaptă ea. Swimmer îi mai vorbea despre vrăjile pe care le învățase el ca să facă să ți se împlinească dorințele. Îi povestea despre farmecele prin care aduci pe capul altora nenorocirea, boala, moartea, despre felul în care pedepsești prin foc răul care ți s-a făcut, despre felul în care poate fi ocrotit drumețul singur aflat noaptea pe drum și
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
pasaj semnificativ în care Mordehai, evreul, îi vorbește în umbra spînzurătorii tiranului Haman: „Să te închini în fața unei puteri nemăsurat de tiranice care nu lasă loc nici unui singur fir de praf să curgă în direcția contrarie alunecării tuturor firelor, unei dorințe atît de absurde de putere încît ar ucide orice frunză ce nu ar îngălbeni în aceeași zi de toamnă, unei atît de mari pofte de adevăr absolut încît nu ar admite nici un singur «poate» (...) ar însemna a te lua drept
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
ar părea ea de spontană, se sprijină întotdeauna pe memoria unei rigori analitice, după cum semnul plastic, desenul, modulul definit ca atare, ies din hieratica axiomei grafice, explodează în structuri irepresibile și forțează, pînă la anulare, limitele pînzei. Există în această dorință de organizare și de acoperite a suprafețelor mari, a spațiilor din tablou și de dincolo de ramele sale, o puternică tentație a posesiunii, a supunerii simbolice a realului, a codificării lumi vizibile în totalitatea ei, dar și o spaimă profundă de
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
rescriu, sau, cu un termen mai snob, foarte la modă în alte părți, “revizitează” poveștile lui Perrault, devenite între timp clasice, dîndu-le amprenta modernității lor. Să nu uităm că Perrault a susținut, într-una din dedicațiile sale programatice, cea la Dorințele ridicole, că nu materia, subiectul (cîrnații de porc, visați de tăietorul de lemne cel sărac, în basmul cu pricina) au însemnătate într-o poveste, ci modul de a spune. Și aceasta justifica într-adevăr gestul lui de pionierat, la sfîrșit
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
clasici ai genului au reunit o sută (Andersen) sau chiar două sute (frații Grimm). Dintre poveștile în versuri, deși apreciate de criticii și academicienii epocii, doar Pielea-de-Măgar a rezistat cu bine la proba timpului și poate, într-o măsură mai mică, Dorințele ridicole, în timp ce Grizelda păcătuiește în ochii publicului contemporan prin lungimi greoaie și broderii supărătoare. Căutînd să surprindem specificitatea poveștii lui Perrault, am găsit o ezitare jucăușă, surprinzătoare și derutantă totodată, între adeziunea și distanțarea față de povestea tradițională, fapt mai evident
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
oraș, între casă și palat, între crud și gătit. Prezența feminină este percepută în toată splendoarea unei frumuseți luminoase, angelice, divine - în Frumoasa din Pădurea adormită, de exemplu, dar și în slăbiciunile și maniile ei, ironizate de atîtea ori în Dorințele ridicole, Motanul Încălțat, Degețel, Zînele. Miraculosul, despre care s-a spus deja că e raționalizat la Perrault, primește așadar o nouă dimensiune și apare uneori ca domesticit, îmblînzit, relativizat. Șăgălnicia jucăușă poate atenua simbolul: regele este rareori la Perrault autoritatea
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
la parteneri, la nuanțe, la spectatori. Eu cred că momentul acesta este important pentru Teatrul Nottara. Anvergura unui regizor atrage multe după sine. Poate împinge totul chiar și pînă la conceperea unui loc pentru care trebuie pregătire, nebunie, știință și dorință de a face și altfel, performant, profesiunea. Spectacolul acesta nu este un experiment. Este un exercițiu profund de căutare în sine, în interiorul artistului, al disponibilităților știute sau nu, în efortul de a scăpa de rutină și manierisme. Și asta la
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
Cătălin Constantin Mărturisesc de la bun început că mi-a fost greu să duc pînă la capăt lectura cărții lui Matei Georgescu, Ipostaze ale morții într-un timp al dorinței, de curînd publicată la editura Paideia, și că a fost nevoie, în repetate rînduri, să mă întorc asupra paginilor citite. Cartea e un lung eseu despre imaginarul morții din perspectivă antropologică și psihanalitică și, secundar, un discurs despre nesiguranța constitutivă
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
De pildă, după excursia pariziană, se pare că pe lângă ce-am plătit fără să știm pentru sejur, vom scoate din buzunarele găurite și o sută de milioane de euro pentru cele patru avioane Airbus ca și contractate. Nu știu dacă dorința României de a-și reînnoi flota e legată de venirea la conducerea Tarom a cumnatei lui Adrian Năstase. Nici n-are rost să întreb, pentru că mi se va răspunde previzibil: „Vai, dar cine se poate gândi la așa ceva?!” Uite că
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
Cornelia Ștefănescu Cronica de față este determinată de apariția romanului Frământări, al 18-lea volum din ansamblul ineditelor Agârbiceanu, care debutează cu volumul 13. Noua angajare editorială răspunde, peste ani, dorinței scriitorului de a-și fi văzut publicată opera, în întregime. În 1962, când a înțeles că dorința îi rămâne numai la stadiul dezideratului, Ion Agârbiceanu solicită Editurii pentru Literatură restituirea manuscriselor, gest mărturisit poetului Ion Brad, în scrisoarea datată Cluj
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
de apariția romanului Frământări, al 18-lea volum din ansamblul ineditelor Agârbiceanu, care debutează cu volumul 13. Noua angajare editorială răspunde, peste ani, dorinței scriitorului de a-și fi văzut publicată opera, în întregime. În 1962, când a înțeles că dorința îi rămâne numai la stadiul dezideratului, Ion Agârbiceanu solicită Editurii pentru Literatură restituirea manuscriselor, gest mărturisit poetului Ion Brad, în scrisoarea datată Cluj, 28. III. 1962. Limbajul solicitării respiră printre rânduri, intransigență și scepticism. La vedere însă, rămâne doar îngăduința
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
Comitetul Central al Partidului Comunist și i se distruge un volum de poezii în curs de apariție, apoi exclusă din Uniunea Scriitorilor Sovietici. În 1950, sub semnătura ei apar într-un ziar petersburghez versuri elogioase la adresa lui Stalin, fapt explicabil prin dorința ei de a-i fi eliberat fiul din lagărul siberian. Aceste poeme vor apărea abia în 1989 la Moscova sub titlul Recviem, sugestiv pentru tema suferințelor poporului rus în perioada dictaturii staliniste. Poemul fără erou, cea mai lungă lucrare a
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
de o săptămînă, și care se joacă în continuare la Casandra, toată stagiunea, sînt elaborate, sînt analize pe text pe care le simți, regizoral, interpretativ, scenografic, sînt soluții atent căutate pentru fiecare student, sînt încercări de deșteptare ale valențelor, ale dorințelor artistice, sînt nuanțe - ca în Vassa Jeleznova - la care nu m-am gîndit, dar care mi se par absolut plauzibile. Și, oricum, întărite de argumente scenice. Încă ceva, înainte să trec la analizele-flash ce urmează. În fiecare seară, după reprezentații
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
prea adînc în ele. Unele firme de pompe funebre umplu sicriele cu resturi menajere sau cu reviste porno. Păstrează pentru asta resturile menajere și hîrtia veche. Sicriele umplute nu sună. Vreau un sicriu care să sune. Asta e ultima mea dorință. (Fragment din romanul Om vedea ce-o mai fi în curs de apariție la Editura DAOS.)
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
cazul lor cronicile sale n-au fost și "ditirambice"! N-am proclamat niciodată asemenea cărți ca fiind mari, excepționale, unice, extraordinare, cum se mai întîmplă chiar sub condeie dintre cele mai reputate, ci le-am supus unui stil descriptiv, din dorința profesională de-a lua din cînd în cînd pulsul fenomenului poetic la nivelul său de actuală manifestare medie. Spre a da un exemplu: chiar despre poetul comentat mai sus, Ștefan Aug. Doinaș s-a pronunțat cu o munificență pînă la
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
file de calendar, cu sfaturi și informații de tot soiul: ŤBulgarii pot fi buni înotători. Datorită stimulării timpurii a motricității, bulgarii sînt mai degajați, mai dezghețați și mai activi, nu se lasă atît de ușor intimidați, știu să-și impună dorințele, dau dovadă de o mai bună stăpînire a corpului. Profesorul Bethke afirmă că înotul este la fel de important pentru bulgari ca și vaccinulť. în realitate, Tomiță citise distrat: era vorba de sugari...". Decantatelor cinisme li se adaugă autocinismele ce, prin complementaritatea
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
furișat în măruntaiele fenomenului sonor cult, a înghițit mereu tot ce era vechi, uzat, ori că muzica e o fiică a cărei mamă nu vrea (sau nu poate) să-i supraviețuiască. A visa înseamnă a crea. A crea este o dorință ca o chemare. Chemarea deschide drumul călătorului ce-și urmează himera. Să construiești o himeră e ca și cum ai provoca realitatea. Iar parcurgerea celor cinci ipostaze ale compozitorului-călător este o realitate conform căreia muzica savantă și-a oficiat pe deplin aventura
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
obligatoriu celuilalt model, de rostire a numelor literelor: RATB devine re-a-te-bé. Totuși, la siglele pronunțabile nu se poate stabili o regulă de citire: e suficient să comparăm SAI: sai cu MAI: me-a-í. În evitarea unor "citiri legate" ar putea conta dorința de evitare a omonimiilor suplimentare. După cum, în alte cazuri, asemenea omonimii sînt chiar dorite (Alianța DA - da; poate că o intenție de semantizare se reflectă și în sigla PUR?!). Din punctul de vedere al formării unor cuvinte noi prin abreviere
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]