503 matches
-
tânără sau nu, îi văzu doar ochii negri și mari, mărginiți de o umbră, profunzi datorită licăririi de aur a cerceilor grei. Întinse mâna spre ea, iar ea, dintr-un impuls, cu o devoțiune orientală, i-o luă, o strânse drăgăstos și o sărută. O lăsă să-i strângă mâna, băgă de seamă că avea încheieturi subțiri și mâini călduțe, moi, foarte frumoase. Domus Gaj De pe imensul șantier pe care îl deschisese pe marginea colinei Palatinus, Helikon privi înspăimântat spre Foruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe o saltea subțire în fața ușii sale. Băiatul se trezi brusc și dădu să se ridice. Împăratul îi mângâie părul des, scurt și strălucitor ca blana unui ogar. Helikon îi luă mâna, și-o apropie de obraz și o sărută drăgăstos. Șopti: — Bărbatul de la Iunit Tentor... Mi-a fost teamă. Împăratul îi zâmbi și zise: După-amiază vino la mine cu proiectele acelea pentru Aegyptus. Vom vorbi despre ele... Pe când cobora, se hotărî deodată să se îndrepte spre camerele Miloniei și Drusillei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de dulăi latră în juru-i - luă o înghițitură de vin. Și de departe, pe cai - continuă, observând spaima care se așternea pe chipul lui Herodes -, sosesc vânătorii. Dădu cupa unui servitor. — Vino să ne așezăm, îi spuse. Aruncă o privire drăgăstoasă spre fiica sa, care râdea în brațele doicii. Începea al doilea spectacol. Din spatele scenei își făcu apariția Mnester, singur, desculț; purta doar un perizom minuscul, dintr-un material auriu. Furmusețea lui senzuală și lipsită de pudoare le tulbura chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de cuceritori ce au ajuns la cele mai îndepărtate granițe ale imperiului și reprodusă în numeroase basoreliefuri și statui triumfale, care i-a făcut pe soldații de la granița de pe fluviul Rhenus să-i dea copilului Gajus Caesar, în glumă, porecla drăgăstoasă Caligula, „cizmuliță“. O caliga se găsește în prezent la Muzeul din Cluny; probabil că a fost pierdută de un soldat în provincia numită pe atunci Gallia romană. Caligae s-au găsit chiar și în Britannia. Cupele de argint ale tribunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tremur abea perceptibil.Și simt, și cât îi este de bine. Apoi, coboară într-un somn profund și liniștit. Ca liniștea din miez de codru. Ori din vioara de aur a gândului. Ori din sipetul împovărat cu frumuseți, și cu drăgăstoase aduceri aminte, a inimii. O acopăr cu o păturică subțire. Și o las, așa, să i se sedimenteze, aceste clipe, cât mai adânc, și cât mai vindecătoare de sindrom,în întreaga ființă. ’’Drumețul tresare. Trezit, parcă, dintr-un minunat vis
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de oameni, altfel de cer pe acolo. Și munca - muncă grea! Ucigător de grea! Numeroși au murit. Au și mai supraviețuit. Copilul de trupă s-a făcut om în toată regula. S-a atașat de o femee; o localnică tare drăgăstoasă. Au trăit mai mulți ani. S-au împăcat bine. Numai, că, n-au făcut copii. Din care cauză, anume, nu se știe. Românii,împreună cu care Maricel a ajuns acolo, au muncit pe răzbitelea. Care a fost mai rezistent, a scăpat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
scrie acum în acest jurnal. L-au luat fiecare de câte o mânuță pe micuțul Boc, cel înfiat de șase ori până acum și până la desfierea inevitabilă, îl plimbă prin bâlciul de două parale a României de azi, îi zâmbesc drăgăstos, îl mai altoiesc din când în când, pe furiș, nu în văzul lumii și îl pune ca să toarne dulceață în galoșii românilor când li-i viața mai dragă. Și sună micul Boc ,din trâmbița dată de babacu’ Băsescu, de nu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să pregătească bucațile de slănină și să termine de topit untura. Frusina plecă să îl conducă pe George până la poartă. Acesta o luă în brațe și o sărută tandru, cu sărutări lungi. Apoi, mâinile îi alunecă spre coapse, cu mângâieri drăgăstoase. - Sina, haide să intrăm în casă pe ușa din față, că nu ne aude tatăl tău de la bucătărie, vreau să facem dragoste. - Dacă ai ști că abia așteptam să îmi spui lucrul acesta! Noroc că astăzi am lăsat ușa descuiată
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
o să duceți lipsă de nimic! După cununia civilă, Petre se mută la Frusina. Prima noapte de dragoste a fost un eșec pentru amândoi. Petre era un tip iute, nu prea tandru, să o mângâie, să-i șoptească la ureche cuvinte drăgăstoase; totul i se cuvenea de parcă era proprietatea lui. De aceea, ea se înhiba de fiecare dată și nu putea să fie pe aceeași lungime de undă cu el, așa cum era cu George. Credea că totul este de moment dar lucrurile
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
poate întrece în frumusețe și nici un ghiocel în delicatețe. Mâinile sale erau agere și catifelate. Glasul său melodios îmi străbate inima și mi-o umplea de bucurie și fericire, iar privirea sa era blândă și luminoasă. Era o persoană sensibilă, drăgăstoasă, care spunea direct când ceva nu i se părea la locul lui, o fire descurcăreață, iar atunci când era pusă în situații dificile făcea față cu brio. Uneori mă certa și îmi spunea lucruri care nu-mi plăceau, iar mai târziu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
împreună, de câteva ori era să mă pierd întârziind prea mult sub înfățișarea mea umană; trupul lui, însă, era, pe zi ce trece, tot mai vlăguit, mintea-i era rătăcită și slăbise îngrozitor. Pesemne dragostea mea îl istovea, mușcătura mea drăgăstoasă îi consuma suflul vital. Mă privea cu ochii lui tot mai mari, pe fața descărnată, implorându-mă parcă să dispar. Mi-era greu să hotărăsc ce era mai bine pentru el, să moară devorat de istovirea iubirii sau de dorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
comandat-o? Întrebă oricum. Veniero Încuviință Încă o dată. În ochi parcă Încă Îi strălucea amintirea acelor zile. Dante se Întoarse brusc spre femeie. — Și dânsa? De acolo a venit, odată cu aurul și cu arama acelui pământ? Căpitanul Îndreptă o privire drăgăstoasă spre Antilia. — Da, și e comoara sa cea mai prețioasă. Fericiți zeii acelui pământ, care sunt cinstiți cu dansul ei. — Dar pentru ce să păstrezi secretul? De ce să ucizi ca să ascunzi o dezvăluire prețioasă pentru Întreaga omenire? Veniero lăsă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
chinezi, asemenea medicilor taoiști, au acordat mult mai multă atenție detaliilor anatomiei feminine decât celei masculine și că punctul principal de concentrare a atenției lor era întotdeauna acea poartă misterioasă, magică de „un inch pătrat”, cunoscută sub numele atât de drăgăstos de „Poarta de Jad”. Artele taoiste de dormitor au scopul de a prelungi cât mai mult posibil vizita „Ambasadorului” în „Palatul Ceresc”, învățându-l pe bărbat protocolul adecvat și oferindu-i „recomandările” corecte ca maestru în arta iubirii. Majoritatea bărbaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a devenit și mai puternică și cu atât mai vizibilă cu cât nu i-au crescut gene. Deși clipea ca orice om, reflexul era aproape imperceptibil, așa încât părea că Lea nu închide niciodată ochii. Chiar și căutătura ei cea mai drăgăstoasă semăna cu a unui șarpe și puțini puteau s-o privească în ochi. Aceia care puteau, erau răsplătiți cu sărutări, cu râsete și cu pâine înmuiată în miere. Iacob a privit-o drept în ochi, iar ea s-a topit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și mai înalt, era tandru cu cei mai mici. Simon era un drac - frumos și arogant, pretențios și aspru - dar i se ierta totul datorită pistruilor. Levi era un șoricel timid și sclavul lui Simon. Iuda era un băiat tăcut, drăgăstos cu toată lumea. Era mai deschis la ten decât ceilalți frați și Iacob îi spunea Leei că seamănă cu fratele lui, Esau. Când Lea era însărcinată cu Simon, Ruti a lui Laban s-a dovedit și ea însărcinată și a născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mătușa cea frumoasă. Rahela era complet singură în noaptea ei întunecată. Bilha a simțit tristețea Rahelei și a venit la ea, unde stătea ghemuită între pături. Sora cea mică s-a întins alături de ea și a luat-o în brațe, drăgăstoasă ca o mamă. - Lasă-mă să intru la Iacob în locul tău, i-a șoptit Bilha. Lasă-mă să-ți port un copil și să ți-l aduc la picioare. Lasă-mă să fiu pântecul și sânul tău. Lasă-mă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
iepure, dar așa ceva era de necrezut, pentru că dacă ar fi avut buză de iepure, ar fi fost aruncată la naștere. Când venea la Mamre, Esau trecea mai întâi pe la mama lui și vedea ce trebuințe avea ea. Era politicos și drăgăstos chiar, dar se grăbea apoi să-l întâlnească pe Bunicul și-l însoțea înapoi la Arba, unde cei doi se bucurau în liniște și savurau vinul de seară. Stăteau până târziu în noapte, povestind și râzând, serviți de Debora cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
un profil nobil și ținută mândră, avea un cap chel ca un ou. — Iertați-mă, domnule James, spuse el după ce Își strânseră mâinile. După cum vedeți, mi-am luat libertatea de a-l aduce pe fiul meu cu mine. Se uită drăgăstos la copilul care se Împrietenea deja cu Tosca. — Îmi amintesc ce emoționat am fost, când eram de vârsta lui, să Îi fiu prezentat lui Thackeray de către tata - Întâmplător, nu departe de locul acesta, ne plimbam prin Kensington Gardens - și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
niște buni prieteni de-ai mei. Mai puțin eu, spuse tot Adi. Eu sunt iubitul ei. A! Ce șmecheraș! Și te uiți după fete frumoase când Emilie este iubita ta? Ce mai vrei? Eh, și eu ca băieții, o strânse drăgăstos în brațe și o pupă pe obraz. Atunci mie îmi zbură gândul la Angi. Sunt niște ștrengari, las' că știm noi că își plimbă Porche-ul ăla decapotabil prin toate locurile posibile! Glumi Mireille. Fac paradă, comentă Emilie. Ei, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
nimica, va păși pe Calea Victoriei, dar numai pe firul dinspre strada Academiei. Casa fraților lui e Vărsătorul de Apă. La inundație născut, la inundație ridicat fi-va în plasă... Vesel, blând, cuvios la toți oamenii pe care-i întîlnește... Uscățiv, drăgăstos, isteț la scrisoare, cu semne de răni sângeroase rămase pe trup, va trece, la 12 și un sfert, prin fața magazinului Delta Dunării și-a restaurantului Havana. La toate noroc va avea, dar să se păzească de ciob, candelă și icoană
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Știa că Nick o iubea, în felul lui, dar erau momente când Susan se simțea ca o menajeră fără salariu, care, din când în când, mai are parte și de-o partidă de sex. Nici unul dintre ei nu se manifestau drăgăstos în public. De fapt, în seara respectivă, nici măcar nu se ținuseră de mână. Din perspectiva colegilor lui Nick, ea putea foarte bine să fi fost soră-sa sau o prietenă din școală, cu care nu avea decât o relație platonică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
brusc, bărbatul se simți mai puțin ridicol. — O, Virgil. A doua chemare. Ochii lui se deplasară până ce îi întâlniră pe ai lui Dolores și ce le văzu strălucirea. Se trezi plin de farmecul acelor ochi atât de vii, atât de drăgăstoși. — Doamnă, spuse el, timp în care frica îi străbătea trupul, doamnă, mă tem că aș putea să nu fiu... — Dolores, îi zise ea. Nu doamnă. Dolores. Bărbatul deschise gura. Numele țâșni, purificându-l. — Dolores, rosti el. — Virgil. Din nou tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
O, Doamne! a spus Deggle și a închis ochii, gândindu-se la Imperiu. Apoi i-a deschis. Ea era tot acolo și-l sorbea din priviri. Nu în seara asta, Josephine, s-a rugat el. — Dolores, l-a corectat ea drăgăstoasă, apoi s-a întors în pat. Nicholas Deggle transpiră din greu. TREIZECI — Valhalla, spuse Virgil Jones. Valhalla: locul unde războinicii care muriseră continuau să trăiască în desăvârșită splendoare, purtându-și în fiecare zi bătăliile trecute, retrăind momentul de glorie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pentru el. Existau destine mai rele decât cel de a petrece o eternitate în compania acelor ochi. Și, cum o asculta pe Elfrida, simțea chiar o anumită simpatie pentru Ignatius Gribb. în ochii ei Gribb era un om grijuliu și drăgăstos, iar ochii ei nu se înșelau. Dar treptat s-au adumbrit, ca și când siguranța ei s-ar fi clătinat... apoi umbra a fost izgonită și ochii au scânteiat din nou. Chiar și antipatia Elfridei față de Iocasta și casa acesteia n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
atât de tare, că-i dau lacrimile. Și când Îi văd cum stau acolo Îmbrățișați și fericiți, mă gândesc brusc: Tu plătești pentru asta, Kate. Plătești la propriu. Plătești o femeie ca să stea pe canapeaua ta și să-ți giugiulească drăgăstos copiii. Așa că o Întreb pe Paula dacă nu are ceva mai bun de făcut și mă detest pentru tonul pe care o fac: pedant, ipocrit, de stăpână a castelului. Și se uită toți la mine cu ochii măriți de uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]