14,485 matches
-
isteață). Femeile deștepte, decretează Chirică, au 2 coaste de drac. în sfîrșit, alegerea se oprește la răul cel mai mic: ,un puișor de fată" (minoră? o nimfetă?), bună, harnică, blajină și cu zestre, la care operația extragerii unicei coaste de drac - pentru a deveni o soție perfectă - e mai facilă. Iată materie pentru un masterat, dacă nu pentru un doctorat în studii de gen. Mai am destule exemple de atitudine revoltătoare față de demnitatea și drepturile femeilor, dar spațiul fiindu-mi limitat
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
vină că s-a născut cu un IQ mic, e înșelat de toată lumea. E drept că Ion Creangă îi dă o compensație - imorală și ea: fiindcă prostovanului naiv ,Nici nu-i pasă de Năstasă" (la 1876!), recurge la înșelătorii în draci și se îmbogățește ilicit. Se scapă deasupra nevoii" și ajunge să o ducă mult mai bine decît fratele lui ,harnic, grijuliv și chiabur". Născuți cu anomalii genetice sînt și Spînul, dar și Gerilă, Flămînzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă, ființe deosebite
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
-i dădusem numele meu de copil. câte-o jumătate de oră mă făcea s-aștept câte o jumătate de zi la intersecție nu zic că-n sat era mai bine. când gheorghe punea verde și în sfârșit traversam mă pomeneam dracului pe câte-o stradă fără nume. umblam printre inși despre care nu puteam să spun că există sau nu. păreau să comunice ei între ei dar eu cu atât mai tare aveam bănuieli. umblam pe străzi înguste mă-nghesuiau clădirile
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
fiecare, petele vizibile la suprafața ei sunt rudele noastre de acolo ("fiece selenit era legat de fiecare locuitor al Pământului printr-o legătură simpatică" sună superstiția consemnată de Jules Verne), care au mare nevoie de fier "ca să-și potcovească caii". Dracul, care e prost-prost, acceptă imaginea. De unde trei posibile concluzii pedagogice ale învățătorului Creangă: "omul nostru" din Lună ține de superstiție, superstiția e pentru proști, iar prostia e diavolul însuși sau, viceversa, diavolul e prostia întruchipată. Luna lui Slavici este banalitatea
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
surprize, prin caracterul inedit al unor "piese". Aflăm, astfel, că bis (v. imobilul 302 bis) înseamnă în ucraineană diavol, că miercurea (ziua ofensivei diavolești asupra Moscovei) reprezintă în folclorul religios răsăritean ziua căderii îngerilor răzvrătiți și ziua tradițională în care dracii se trezesc din amorțire și sunt buni de muncă, că, în aceeași sursă folclorică, se găsește și semnificația uleiului de floarea-soarelui vărsat de Annușka, pe care alunecă Berlioz și-și găsește sfârșitul, căci sufletele, în drum spre rai, sunt obligate
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
devenire și-i mulțumește mentorului , cu o caldă îmbrățișare. Toți s-au calmat ,nu era decât o scenă turnată în direct,erau obișnuiți cu astfel de spectacole oferite de regizorul cu origini italiane, ajuns un nume important la Hollywood . - Scoate dracului vesta aia și așează-te ,îi spune oarecum prietenos. - Ești plin de surprize Luigi,spune un altul de la masă,un bărbat cărunt ,cu vechime importantă în câmpul artistic. Ia spune tinere,ce rol interpretezi ? - Nu vrem să desconspirăm nimic deocamdată
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
pulbere în cerul desenat pe hârtie Nu știu în care coordonată a căzut umbră ei rostogolindu-se la picioarele mele care aleargă printre ani Și azi trag piciorul taraș prin curtea plină de gropi fiindcă trage destinul cu șapte sute de draci în spate Dar a venit încă odată o s-o prind de coadă și o s-o târăsc pe jos precum Rexha propriul cal înainte să intre la mireasă Vezi cum îmi bate inima de bucurie precum clopotul în timpanul urechii când
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
acolo. Despre „Dragostea olteanului” scrie poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți de cutume / Unde-ai fost ori ești în lume / Focul ei mocnit când arde / Frânge inimi, rupe coarde // Dragostea nu-i creștinească, / Ci trăire omenească / Vâlvătaia ei ucide / Doar plăcerile cupide // Iubirea nu-i pe vândute / În
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
domnit cu glorie un deceniu spre bucuria supușilor săi, dar mai ales a cabinetului de taină cum se spune în cărțile vechi despre spionii imperiali. Apoi a venit pe tron Negru Împărat, un om chinuit de o întrebare: oare cum dracu’ ajunsese el împărat, întrebare care nu-i dădea pace și-l făcea să pară o momâie cu hemeroizi. Asta însă nu împiedica de fel bucuria supușilor, fiindcă ei nu-și băteau capul cu prostii. Așa cum s-a întâmplat întotdeauna în
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
Adica, cum facem să băgăm basmu’ în capu’ electoratului că asta ne interesează, bă! Toți trei își aruncară ochii pe document dar numai figura tâmpă din naștere a bietului Muki se lungi a mirare: - Șefu, da’ io nu văz nici drac dă cuie p-acilea... Ce facem în situația asta? Ministrul zâmbi plin de bunăvoință și gândi că deja știe cine lasă locul liber, dar de rostit, rosti cu multă blândețe: - Lasă, băi, Muki că te mai ajut eu să înțelegi
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
blondă, dup-o clipă de uimire, Când tâmpă se uita la ea, Îi dă o palma și îi spune: ”Auzi ”fă„, cum îmi spui așa ceva? Când tu ai luat o notă proastă, De-mi e rușine mie de ea! Cum dracu te duci tu la ”măta„, Să-i spui ce notă ai luat? Crezi că-ți mai dă vre-un ban pe urmă, Cu-așa o notă de căcat???„ Stăteam și nu-mi venea a crede, Că două fete-așa frumoase
FETELE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380760_a_382089]
-
dezvoltase un limbaj straniu rezultat din comunicările frecvente cu broaștele și cu țânțarii. Însă consătenii, oameni de o rară inteligență, pricepeau ce spunea Lirică De exemplu: - Boacaca, zzzuacaca! - Hai, noroc băi, Lirică, ce mai faci!? - Tzuuu, tzuuu, ăăă! - Bă, dute’ dracu’, dă unde să-ț’ dau eu țuică!? Ce-ai înnebunit!? Car-o să nu te iau la pumni, puturosule! Deci, precum vedem, înțelepciunea oamenilor se împletea armonios cu generozitatea lor proverbială, dar și cu buna creștere. Rar era văzut mâncând
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
cum tragi niște focuri cu gloanțe oarbe, de avertisment, înainte de a trage în urmărit cu propriu zisele... Ce tot borborosești acolo!? făcu gradatul aruncând în zăpadă chiștocul de nici o centimă, dar care încă mai arse un timp, jos, de-al dracului, de capul lui. Ce ar fi vrut recrutul să spună, nu se putea spune decât românește, ceea ce și zise..." Pagina se termină... neterminată. Ca și începutul, ne-nceput.
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
urmă se aud/ lăutarii, înainte oamenii fug mereu spre/ bărcile de salvare. pielea nopții are miros de/ pâine arsă și de s(o)are. hamalii cară mâncarea/ învelită în foi de roman ascultând/ povestea ochilor frumoși ai nevestei,/ a ochilor dracului din sticla de băutură". Poezia Roxanei Sicoe-Tirea este precum imaginile formate într-un caleidoscop. Formele se schimbă la cea mai mică rotație, imaginile sunt superbe, dar ele au semnificații ambigue, greu de descris în cuvinte. Firește, este vorba de un
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
România. Nu-mi rămâne decât să sper că părintele Marchiș nu se referea, atunci când vorbea mieros despre felul în care Teoctist "îi apăra" pe prelați la aceste pretenții aberante ale slujitorilor Domnului de a se transforma în slujitori ai Ochiului Dracului. n P.S. Am publicat, acum două săptămâni, în România literară un articol în care citam fragmente dintr-un interviu al Oanei Orlea, apărut în revista "Elle". D-na Orlea îl desemna pe Radu Cosașu drept autorul unui articol denigrator la adresa
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
zice nevastă-sa Claustrina lui Haralampy. - Ce Serei, doamnă?! se burzuluiește la ea prietenul îngălbenindu-se. E S.R.I.-ul... Nu sunt acasă! Spune-i că sunt într-o documentare în Triunghiul Bermudelor... Și imediat se prelinge sub masa cu televizorul. - Dracu' te-a pus să vorghiești " dragu' lu' mami, îl apostrofează soacră-sa împingându-l cu piciorul... Este ora 18 și vreo jumătate, iar pe Etno Tv apar imagini cu Irina Loghin dansând cu Fuego în ritmul unei melodii interpretată de
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
în glas, dar și ușor disperată: - Apoi, aiasta nu-i Mihăiluța noastrî ? Noroc că Mihaela Rădulescu tocmai zicea cu hotărâre, pentru a-și convinge telespectatorii că ea era chiar ea: - "O să vă obișnuiți cu mine, o să fiu și mai a dracului!" - Uraaaa! Bis!, am strigat eu către micul ecran. - Vai nouă!, a gemut prietenul având deja vreo trei tescovine sub frunte. Important a fost, însă, că am recunoscut-o imediat cu toții și, liniștindu-ne, ne-am apropiat și mai mult de
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
și femei, militari și civili, bicicliști, ochelariști, săraci sau recent sărăciți dormeau cu mâna pe mânerul valizei în care erau pregătite lucrurile de luat în caz de arestare. Mediu în care bolnavi de ulcere stomacale, de emfizem pulmonar fumau în draci. Când se filma o descindere cu tâlc, autoritatea scotea din sertarele celor tocmai arestați pachete de Kent - semn clar că urma pedeapsa cu moartea. A te trezi duminică dimineața la tine în pat, fără ca totul să fie un vis, era
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
mă chinuiesc. Totuși, am cumpărat carnetul în care scriu astăzi. Am treizeci și cinci de ani. Numele meu este Morvan Tonnerre. ș?ț Fără mine, bolnavii ar fi murit de mult de foame. Morarii se tem de mine. Sunt tot șchiop ca dracu și solid ca un hamal, dar am și învățat să fac bilanțul, să țin contabilitatea, să nu mă las furat. Nenorocirea altora este o sursă infinită de nerușinare și abuzuri. Nici celui mai amărât negustor de lemne, dacă vindea la
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
să-i zic în gând Diogene, amărât cum era. Venea, cum vor să se vadă între ei, din când în când, vechii combatanți ai unor campanii glorioase, să-și depene amintirile, cum era și cum mai e, iar Sănducu, dat dracului cum era și teatragiu, - că venea îmbrăcat dinadins în țoalele cele mai sărace - era de părere că... nimicuța nu se schimbă, dragul meu, decât cum e mai bine să se jupoaie unii pă alții... Sigur, îi dădea mâna! încolo, ...Diogene
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
de abstras, consacrat literaturii, legitimîndu-l prin energia sa practic inepuizabilă ori delegitimîndu-l prin retragerea acesteia. Conform d-sale, orice critică autentică e una de "identificare": "Orice critică este și una de identificare, altfel nu e sau e - vorba lui Gogol - dracu știe ce. Criticului, printre scriitori, îi plac și cărțile altora. Nu-l citisem pe Levinas cînd am pus ca moto la un volum (Critica - formă de viață) fraza unui gînditor român: Putința de a trăi noi înșine în sufletul altuia
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
la înțelepciune. Dacă în logica anterior expusă, adăugăm, fie și numai de dragul de a adăuga (nu însă oricum), conceptul de consens, calitativ și cantitativ (adică interesul comun care unește), logica exprimării deja cucerește, iar dacă vrei să faci manipulare, nici dracu (cât ar fi el de experimentat) nu te mai oprește! Să nu credeți că vreau să vă învăț la prostii! M-ar bucură să știți însă, măcar cum să vă păziți de ele. Acum, pentru ca tot am tras, cumva, focul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și o idee mai alăturate, adică puse în rândul lumii, literele, bineînțeles, (științific s-ar chema într-o logică a limbajului) și spectacolul e la el acasă. Nu vă grăbiți, nu e pe gratis! Plătim cu vârf și îndesat. „Lucru dracu, ba nene!”, vorba lui Moș Gogu, unul de pe la mine din sat, „e că circul noi l-am vrut, noi îl avem! Iar după aceea, ce să mai zici?!”. Problemă se complică rău, dar rău de tot, când, vorba aceluiași gălbejit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ar fi, tot ar spune ceva. Ba chiar mai mult decat vă închipuiți. Nu degeaba se zice: ,,ați prostit poporul cu televizorul”, iar de aici telembizarea, ca maladie cu forma de manifestare, la nivel național, nu este o glumă. „Lucru dracu în casa popii!”îmi zice iar Moș Gogu, „câtă vreme nu mai e vaccinul. Pe vremea mea, cănd dădea boală în tine, venea unul, Gorici, făcut sanitar pe front, iti aruncă, din pragul ușii, o seringă plină cu penicilină, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți/trebuie înlăturați profesorii/de valoare/ care se bucură de popularitate.../ Locurile lor trebuie ocupate/de oameni numiți de noi,/având un nivel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]