669 matches
-
ca noi, nemții ar trebui să-l facă pe Beckenbauer Obermareșal, iar argentinienii să-l ungă pe Maradona șef suprem peste manutanță, secția cocaină. Întotdeauna, avem impresia că venerația sufletească pentru marii campioni e insuficientă, simțim nevoia să le dăm dregătorii, onoruri militare și pămînt, ca oștenilor care se întorceau de la Plevna cu cușma găurită pe-o ureche. Meritele acestor oameni (adăugați-l pe listă și pe Emeric Ienei) sînt imense, însă are vreun rost să le înghesuim sub o vipușcă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
judecătorilor la noi, care judecă până în veacul al XVIII-lea, presupune că justiția a fost împrumutată de domnie de la obști și a rămas în stare de funcționare, chiar și sub monarhia feudală. Dreptul de judecată îl aveau domnul țării și dregătorii, începând cu cel mai înalt și isprăvind cu dregătorul sătesc. Îl mai aveau de asemenea proprietarii în favoarea cărora domnul renunța uneori în mod expres, printr-un hrisov, la o parte mai mare sau mai mică din dreptul său de jurisdicție
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
leșești venită să-l întroneze în Moldova pe Alexăndrel. Să revenim însă la tema monografiei și a descrierilor anterioare! Între timp, Bârladul devenise reședința marelui vornic al Țării de Jos. Primul dregător învestit în această funcție se numea Huru. Această dregătorie exista deja în luna februarie a anului 1541, când la Bârlad era primit cu mare cinste Petru Rareș care venea cu oaste turcească pentru a ocupa tronul Moldovei a doua oară. Unirea Țărilor Române sub sceptrul lui Mihai Viteazul în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu ne-am fi găsit, Ca și când anii mândri de dor ar fi deșerți.” (M. Eminescu, I, 127), „Nevasta lui Bocioacă se uita la el parcă i-ar fi fost frate, nu alta.” (I. Slavici, Mara, 264), „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără să-și dobândească dreptatea potrivit cu mărimea vinei celor vinovați.” (P. Ispirescu, 161) Observații: Locuțiunea ca și cum precede, însă, foarte rar, și dezvoltarea propozițională a funcției sintactice de atribut: „Ei, asta e așa ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ură.” (M. Eminescu, P.L.,48), „- Am venit, băiatule, într-aripat, încărcat de aripi imense și grele, întinse pe orizont. Ți le doresc, făr-a ți le povățui.” (T. Arghezi, IX, 129) sau prin conjuncția subordonatoare fără să: „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără să-și dobândească dreptatea...” (P. Ispirescu, 161) COORDONAREA OPOZITIVĂTC "COORDONAREA OPOZITIV|" Raportul de coordonare realizat, în limba română contemporană, prin conjuncția ci este considerat în G.A. (și în celelalte gramatici
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau diaconii cari primesc asupră-le slujbe sau purtări de grije civile (...) canoanele dumnezeiești și sfințite îi supun depunerii. Deci aceasta și noi întărind-o, rânduim că, DACĂ VREUNUL DIN CEI CE SE NUMĂRĂ ÎN CATALOGUL SACERDOTAL AR ÎNTREBUINȚA LUMEȘTI DREGĂTORII (...), ACELA SE SCOATE DIN CLER; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, precum zice nemincinosul glas al lui Hristos, adevăratului Dumnezeului nostru". 4 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 825, 1 august 1927, p. 1, în Nae
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici la oaste, nici la dregătorie lumească să vie. Sau aceasta îndrăznind-o și necăindu-se ca să se întoarcă la aceasta, care pentru Dumnezeu mai-nainte o au ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să vie. Sau aceasta îndrăznind-o și necăindu-se ca să se întoarcă la aceasta, care pentru Dumnezeu mai-nainte o au ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
îl silește să se refugieze și să își realizeze vocația în domeniul privat "cât timp va ține domnia nedreaptă, neconstituțională": Fiind el drept și liberal în toate cugetările și simțămintele sale, nu se putea apropia nicidecum de lumea birocratică - de dregătorii statului; dar lui îi era și mai plăcută viața retrasă de zgomotul cel deșert și ruinător al viețuirii publice de atunci lipsită de orice scop comun și mai înalt 72. Aceasta e situația-tip. În absența unei posibilități de a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
învățământul epocii și dă scutiri fiscale boierimii și clerului. Lui Dimitrie Cantemir, apreciat pentru cultura și buna cunoaștere a vieții turcilor, cronicarul nu-i dezaprobă politica orientată spre Petru cel Mare. Cronica, antiracovițeană, îl încondeiază pe Mihai Racoviță, ce împărțea dregătoriile rudelor, era rău platnic și lacom de bani, pe care îi storcea prin înscenarea de procese. Cronicarul este martor ocular al războiului purtat cu nemții, în 1716-1717, urmat de molime, foamete și înăsprirea birurilor, inventariate tipicar și cu obidă. Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
săraci decât unul den feciorii de boiari sau decât o rudă de ale voastre, voi să nu dați acelora cinstea și boeriia, în fățărnicie; ci să o dați aceluia mai sărac, deaca iaste vrednic și harnic și-și va păzi dregătoria cu cinste. Că mai bun îți iaste săracul cu cinste decât boiariul de ocară.” Ideea este nu numai foarte curajoasă, ci și foarte modernă. Cărturarului nu i-o puteau sugera textele bizantinilor, la fel cum nu putea găsi acolo idei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
entitate prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul pontodanubiano carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici (cărora Hasdeu le dă credit), la instigarea acestuia, Tomșa îl înlătură de la domnie pe Despot (Ioan Iacob Heraclidul), pe care îl asediază la Suceava, ucigându-l apoi (la 6 noiembrie 1693), deși
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
atins Unul și s-a înseninat, / pământula atins Unul și s-a liniștit, / spiritele au atins Unul și-au devenit divine, / valea a atins Unul și s-a umplut, / cele zece mii de lucruri au atins Unul/ și s-au născut / dregătorii și regele au atins Unul / și-au ajuns conducătorii Subcerescului. Unul le face pe toate să fie astfel [...].“ „Dao a născut Unul, / Unu a născut doi, / doi a născut trei, trei naște cele zece mii de lucruri.“ „Cele zece mii de lucruri
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
țării, anticipând terminologia managementului actual: pentru funcția de "mare dregator" se folosea un termen de origine sârbească, vlastelin, pe care îl regăsim și în documentele de epocă; pentru funcțiile mai mici erau utilizate forme cvasi-terminologice precum: praviteli (dregători) și pravitelstva (dregătorie), san (funcție, demnitate, rang), sanovniki (demnitari, funcționari). Persoanele din rândul cărora Neagoe Basarab recomanda să se recruteze dregătorii erau numite constant siromahi, termen utilizat de 5 ori în textul slavon (D. Butiurca, 2014). Sunt termeni monosemantici, trăsatură care le asigură
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pe care îl regăsim și în documentele de epocă; pentru funcțiile mai mici erau utilizate forme cvasi-terminologice precum: praviteli (dregători) și pravitelstva (dregătorie), san (funcție, demnitate, rang), sanovniki (demnitari, funcționari). Persoanele din rândul cărora Neagoe Basarab recomanda să se recruteze dregătorii erau numite constant siromahi, termen utilizat de 5 ori în textul slavon (D. Butiurca, 2014). Sunt termeni monosemantici, trăsatură care le asigură caracterul specializat. Datorită caracterului plurivoc al Invățăturilor, pentru unitățile selectate nu exista o motivare extralingvistică - așa cum se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Printre aceste obligații erau provizii de război, care cu boi, materiale pentru construcții. O serie de cetăți au fost refăcute cu ajutorul meșterilor munteni (Giurgiu, Brăila, Cladova). Bineînțeles, permanent plătea haraciul, bacșișuri și peșcheșuri. Datorită generozității, Brâncoveanu a fost supranumit de dregătorii otomani - prințul aurului. Dărnicia domnului muntean l-a ținut pe tron, atunci când Tӧkӧly și Cantemir au Încercat să Îl Îndepărteze de la domnie. Anual, prin aceste plăți, Îi era reconfirmată domnia, pentru ca În 1699, să fie recunoscut domn pe viață. Poate
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Hudici, a fost în sfatul domnesc între 2 noiembrie 1464 și 24 noiembrie 1492, având rol însemnat în divan în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Era singurul boier din divanul domnesc care a stat o perioadă atât de îndelungată fără dregătorie, probabil din cauza gradului înalt de rudenie cu domnul Moldovei. Astfel, numele familiei Hudici din prima jumătate a secolului al XV-lea se leagă de numele satului Hudinți după cum și numele satului este legat de numele acestei familii. Istoricul Mihai Costăchescu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să devină decât o chestiune de timp. Putem discuta și de un imbold rus în construcția statului modern după modelul francez. Astfel s-a înființat un aparat funcționăresc la care a avut acces boierimea mică și mijlocie prin preluarea feluritelor dregătorii. Putem fi îndreptățiți să vorbim de o formă incipientă de democratizare care s-a produs în țările noastre. Bineînțeles, una cu un impact limitat atât timp cât Adunarea Obștească, puterea legislativă, a rămas în mâinile marii boierimi. Așa a apărut însă cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-l alunge în zadar din minte. Așa că aștepta răbdător să fie lingușit de boieri pentru că avea scoase la mezat câteva isprăvnicii și moșii... Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor moșii și isprăvnicii 55. Tronul și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului. Trebuia să-l facă să plesnească
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
funcționarilor (a dregătorilor) se făcea, conform obiceiului, de către domn. Dregătorii erau numiți și revocați de domn în baza încrederii întemeiate pe rudenie, avere sau priceperea candidatului. Tot așa, numirea se făcea la începutul domniei și al fiecărui an, când toți dregătorii erau obligați să depună însemnele dregătoriei, urmând ca domnul să-i confirme din nou ori să-i schimbe. Nu oricine putea deveni dregător; numirea se făcea din rândul proprietarilor de pământ, neexistând, mai ales în funcțiile înalte, dregători care să
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
obiceiului, de către domn. Dregătorii erau numiți și revocați de domn în baza încrederii întemeiate pe rudenie, avere sau priceperea candidatului. Tot așa, numirea se făcea la începutul domniei și al fiecărui an, când toți dregătorii erau obligați să depună însemnele dregătoriei, urmând ca domnul să-i confirme din nou ori să-i schimbe. Nu oricine putea deveni dregător; numirea se făcea din rândul proprietarilor de pământ, neexistând, mai ales în funcțiile înalte, dregători care să nu fie în același timp și
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
din Transilvania În comitate, Maramureșul opune rezistență și se cunosc numeroase conflicte cu noii veniți. Abia În 1385 voievodatul Maramureșului devine comitat, având În frunte un comite numit de rege. În această nouă titulatură s-au menținut Încă mulți ani dregătorii români. În 1414 prințul Teodor Koriatovici, devenind comite, a colonizat zonele Bereg și Ung cu peste 40.000 de ruteni, dar, timp de aproape un veac, ei nu au pătruns pe teritoriu Maramureșului. Catagrafia Întocmită după 1751 contată că „În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
etc. Nobilimea din regiunea Harkov descindea În mare măsură din boierimea Moldovei refugiată Împreună cu domnul Moldovei Dumitrie Cantemir după Înfrângerea oștilor rusești și moldovene În bătălia de la Stănilești. Multe exemple de personalități celebre ale românilor pot fi aduse Însemnând Înalte dregătorii În societatea ucraineană din vechime și contemporaneitate. Nivelul demografic la care se situează românii din Ucraina este temeiul spre a se acorda românilor drepturi democratice, egale cu ale majorității ucrainene. Mulți dintre deportații teritorilor române ocupate de Ucraina au ajuns
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
mare influență asupra românilor. boier - termen folosit în Moldova și în Țara Românească, echivalent cu nobilul din Transilvania, pentru a denumi feudalul din acest spațiu; proprietar (în Evul Mediu) al unor suprafețe de pământ, numite moșii; uneori deținea și o dregătorie, mai mare sau mai mică, la curtea domnească. Brâncoveanu - familie de mari boieri, care a dat Țării Românești pe domnitorul Constantin Brâncoveanu (vezi Constantin Brâncoveanu). Brâncoveanu Constantin - vezi Constantin Brâncoveanu. Brătianu - veche familie boierească din Țara Românească, care a dat
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
studiile la Școala Domnească din Iași. Inteligent, sociabil și dornic de afirmare, se impune repede ca unul dintre cei mai instruiți tineri din protipendada Moldovei; stăpânește limbile greacă, franceză, turcă și slavonă și este solicitat de timpuriu în câteva importante dregătorii. La vârsta de 28 de ani era ispravnic de Tecuci, între 1814 și 1818 vornic de aprozi și vornic de politie la Iași, între 1823 și 1827 era al doilea răspunzător de vistierie și conducea Departamentul Afacerilor Străine, iar între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]