665 matches
-
în Sfatul Domnesc din 1404 până în 22 octombrie 1440. Giurgiu era fiul cel mai mic al lui Dragomir Albul, pomenit într-un document din 18 noiembrie 1393. Giurgiu a avut patru fii, Ivașcu, Stețco, Danco și Mihul Starostici (Stărostescul, după dregătoria de staroste). Ei sunt pomeniți, la 19 septembrie 1436, când depun, la Liov, jurământul de credință față de regele Vladislav al Poloniei. Genealogia familiei lui Giurgiu de la Frătăuți a făcut-o Mihai Costăchescu. Către sfârșitul secolului al XV-lea, urmașii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care aveau uric de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că Neagoe a murit la puțină vreme după aceea, pentru că, la 2 iulie 1453, verii săi vând Mihului logofăt satul unde a fost curtea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Alexandru cel Bun. Un caz interesant îl reprezintă și soarta domeniului lui Neagoe logofăt. Grămatic în 1414, ispravnic de acte între 1422-1424-1425, face parte din Sfatul Domnesc, unde ocupă de multe ori primul loc; deține și dregătoria de logofăt, dregătorie în care apare pentru prima dată într-un document din 1448. Se pare că Neagoe a murit la puțină vreme după aceea, pentru că, la 2 iulie 1453, verii săi vând Mihului logofăt satul unde a fost curtea lui Neagoe și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui, Ion și Toader, fiii Ilcăi și de asemenea, vărului lor, Giurgiu Vulpe, lor și copiilor lor și nepoților lor”. O altă moșie care se desface este aceea a familiei Costici. Hodco Costici a făcut parte din Sfatul Domnesc, deținând dregătoria de postelnic. Va figura în Sfatul Domnesc până la 25 ianuarie 1446. Dintr-un document din 24 noiembrie 1492, stăpâni peste satul Știubeiul, care făcuse parte din domeniul lui Hodco Costici, erau 34 de nepoți ai lui Hodco și ai fratelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria că Alexandru cel Bun“ tocmit-au și boieri mari în sfat, de chivernisala țărâi și a pământului Moldovei”. Din documentele de până la domnia lui Ștefan cel Mare cea mai mare parte a boierilor pomeniți în Sfatul Domnesc nu au dregătorii. Prezența în Sfat se datora averii lor și, în unele documente, boierii sunt menționați împreună cu copiii lor. Componența Sfatului a evoluat în funcție de nevoile pe care le impunea guvernarea țării. Nu se poate vorbi de un Sfat Domnesc care să ilustreze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut un aparat administrativ-fiscal fără de care nu puteau fi cârmuite. Nicolae Stoicescu considera și el că a existat de la început un Sfat Domnesc cu observația potrivit căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la început un Sfat Domnesc cu observația potrivit căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a apărut un gospodar de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a apărut un gospodar de geniu, ca Ștefan cel Mare, era firesc să fie perfecționate instituțiile statului. El s-a îngrijit de la început de organizarea militară, de introducerea, mai degrabă, a unei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a obiceiului pământului era implacabilă. Odată hotărâtă o pedeapsă pentru o infracțiune, ea se aplica automat. În privilegiile acordate mânăstirilor aflăm care erau funcționarii domnești însărcinați să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ea se aplica automat. În privilegiile acordate mânăstirilor aflăm care erau funcționarii domnești însărcinați să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc a fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc a fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de dinainte de 1457. În afară de mitropolit, apare în Sfat, pe primul loc, Cozma al lui Șandru, prezent în Sfatul Domnesc încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Manoil, fost pârcălab de Neamț, prezent și el în Sfatul Domnesc din 1436. Dintre dregătorii fugiți cu Petru Aron, Duma Braevici (al lui Brae), care apare ca primul boier din Sfatul Domnesc înainte de 1457, se întoarce și ocupă primul loc și în Sfatul lui Ștefan cel Mare, din 1460. Se întoarce, din 1459, Stanciul Marele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni portar al Sucevii. Duma, fiul lui Vlaicu, va îndeplini dregătoria de pârcălab. La fel Petrică al lui Iachim (Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Arbure, apărătorul Sucevii în 1447. În alegerea dregătorilor, Ștefan cel Mare s-a arătat “înțelept și cumpătat” în tot timpul domniei sale, fiind slujit doar de trei mari logofeți: Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare s-a arătat “înțelept și cumpătat” în tot timpul domniei sale, fiind slujit doar de trei mari logofeți: Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rest sunt prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza, fiul lui Stanciul, și Duma, fiul lui Vlaicul, care vor face uneori pereche cu pârcălabi de Cetatea Albă și Hotin, Vlaicul și Duma deținând dregătoria de staroste de Hotin. Până la campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Războieni, Sfatul Domnesc este alcătuit în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de lemn și pământ, “garnizoana” acestora făcând-o locuitorii satelor care țineau de târgurile respective. Ca forță militară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea să îl găsească pe domn în tabăra din Pocuția, se afla, deci, la comanda armatei ! S-a formulat și ideea potrivit căreia aparatul administrativ s-a format treptat, administrația țării revenind marilor boieri “în lipsa unui aparat de stat, de dregătorie, ce nu i-a format decât încetul cu încetul.” Și P. P. Panaitescu considera că în vremea lui Mircea cel Mare “administrația lui nu era prezentă oriunde”, autoritatea domnului exercitându-se prin dregătorii locali, “fie prin trimișii ce veneau periodic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]