1,848 matches
-
vrut să-l mănânce. Cardinalul Își Îndepărtă mâna cu suficiență, apoi Îi făcu un scurt semn de binecuvântare pe frunte. - Ai insistat să Îmi vorbești. Ei bine, ce pot face pentru dumneata? Omul se Închină din nou, după care Își drese glasul. - Am nevoie de un sfat, eminență, despre cum să mă port În funcția mea, pentru ca faptele mele să fie mereu pe placul Bisericii. Înaltul prelat Înclină ușor din cap În semn de Încuviințare. - Oamenii mei au dibuit un șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dintre victimele sale, înainte de a pleca, fără nici un sentiment, să ia masa la Bourrache. Arătând cu capul spre cingătoarea subțire, l-am întrebat dacă el era cel care... — Da, mi-a răspuns înainte să apuc să rostesc cuvântul. Mi-am dres glasul și am spus: — Nu ați găsit nimic? A privit încet lucrurile din jur dulapul, scaunul, comoda, măsuța de toaletă, buchetele de flori împrăștiate peste tot, ca niște santinele parfumate, noaptea grea și fierbinte forțând ferestrele, perdeaua, patul, la căpătâiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
face un rezumat al celor ce-mi spusese Josăphine, Mierck îmi tăie vorba adresându-i-se: — Profesia? Josăphine deschise gura mare, se gândi două-trei secunde, dar era deja prea mult, judecătorul se grăbi: — E cretină sau surdă? Profesia! Josăphine își drese glasul, îmi aruncă o privire, apoi spuse în cele din urmă: — Recuperatoare. Judecătorul îl privi pe ofițer, își zâmbiră, apoi Mierck continuă: — Și ce recuperează? Era felul lui, propriu judecătorului, de a-l reduce la un nimic pe cel căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
drapelul albastru-alb-roșu în fața ei și cu frumoasa deviză pentru naivi: Libertate, egalitate, fraternitate, frumos sculptată în piatră - asta îi mai descurajează pe năvălitorii de operetă. Toată lumea se oprește. Tace. Așteaptă. Nici un zgomot. Iar la un moment dat, primarul iese. Își drege vocea. Se vede că spaima îi strânge mațele. E frig, dar el își șterge fruntea, după care începe brusc să vorbească. Întoarceți-vă acasă! le spune. — Îi vrem, răspunde o voce. — Pe cine? întreabă primarul. — Pe ucigași! spune o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
O... mereu spui lucruri deșuchiate. De ce nu vii mâine la schi, cu Marylyn și cu mine? — Ziua nu-mi plac fetele, a răspuns el sec, dar, socotind că fusese cam nepoliticos, a adăugat: Dar de tine Îmi place. Și-a dres. — Îmi place de tine În primul, În al doilea și În al treilea rând. Ochii Myrei au devenit visători. Ce poveste grozavă de spus lui Marylyn! Ea, pe canapea, cu băiatul ăsta așa de drăguț... și focul, sentimentul că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dar s-a hotărât să se poarte politicos, deoarece acel profesor, Margotson, se arătase predispus la bunăvoință față de el. Cel care-l convocase l-a primit cu o mină gravă și i-a făcut semn să ia loc. Și-a dres glasul de câteva ori, cu o expresie de bonomie conștientă pe față, ca atunci când cineva știe că se află pe teren minat. — Amory, a Început el. Vreau să discut cu tine o problemă personală. — Cum doriți, domnule. — Te-am remarcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cu toată energia ca în fotografia cu fratele Sophiei. Poziție de atac, sau cum s‑o mai fi numind și asta, într‑o mână pumnalul, cealaltă răsucită ușor și grațios în aer. Rezultatul: jalnic. Stai, Anni, știu cu ce putem drege rezultatul jalnic - cu baioneta tatei, pe care o păstrează ca amintire și pe care o are, la rândul lui, de la taică‑său; nici nu‑ți vine să crezi că monstrul ăsta a avut niște părinți care l‑au făcut cândva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și foarte puțin în rest: sprâncenele i se împreunau la mijloc și stăteau cocoțate deasupra genelor, ca un vultur care se pregătește de luptă; o bărbie lungă și șireată de vrăjitor și o mustăcioră în stilul lui Fairbanks. Korsch își drese vocea și începu să vorbească, dar pe un ton care era cu o octavă mai sus decât mă așteptam. — Brigitte Hartmann, citi el, în vârstă de cincisprezece ani, părinți germani. A dispărut pe 23 mai 1938. Corpul ei a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Korsch și Becker să facă atunci când vin? mă întrebă Deubel. — Spune-i lui Korsch să se uite prin ce-a mai rămas aici. Să vadă dacă nu cumva ne-a mai fost lăsat și vreun altfel de cadou. Illmann își drese vocea: — Ar fi o idee ca unul dintre ei să fie de față la autopsie, zise el. — Te poate ajuta Becker. Pare să-i facă plăcere să se afle lângă un trup de femeie. Ca să nu mai zic de calificarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din cap cu resemnare: — Vă mulțumim că sunteți atât de sincer, Herr Vogelmann. — Cel puțin puteți spune că am încercat, Herr Steininger, zise Vogelmann. Nu exagerez când spun că am epuizat toate metodele obișnuite de cercetare. Se opri să-și dreagă vocea și, cerându-și scuze, își tamponă gura cu o batistă. — Ezit să vă sugerez asta, Herr și Frau Steininger, și vă rog să nu mă credeți un glumeț, dar când obișnuitul s-a dovedit inutil, atunci cu siguranță nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
liniștit, cum ar fi o floare sau o formațiune de nori. Făcu o pauză, astfel încât singurele sunete care puteau fi auzite erau respirația adâncă a oamenilor din jurul mesei și ticăitul unui ceas de pe polița șemineului. L-am auzit pe Vogelmann dregându-și vocea, ceea ce îl făcu pe Weisthor să vorbească din nou: — Încercați să vă lăsați să plutiți cu persoana de lângă dumneavoastră astfel încât să putem simți puterea cercului. Când Otto va stinge lumina, eu voi intra în transă și voi permite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
atenția că orice întâlnire de gradul trei, dacă e bine condusă, poate contribui la sporirea prestigiului stației în cosmos, nemaivorbind de eventualele avantaje materiale ce pot apărea dacă se ajunge la ideea unor schimburi. Așa că, învingându-și teama viscerală, își drese glasul și spuse tare salutul cosmonauților de pretutindeni: — Tot învârtindu-vă! — Să trăiți! răspunse tractoristul. „Hait!” gândi Aciobăniței. „Ăsta n-a fost în spațiu, nu știe saluta. Sau poate nu vrea.” — Suntem de pe Terra - spuse el mai departe - și milităm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de ei stăpânul nostru cel de sus, ni i-a smuls dintre atei, dar ne-a dat poete-n plus. dac-aș fi poet, cum nu-s, ce-aș mai trage o beție! ca apoi, pe gânduri dus, să mă dreg cu poezie. și cum toate-s trecătoare habar n-am ce-aș vrea să fiu: ori o frunză, ori o floare?... dar mă bucur că sunt viu. Referință Bibliografică: dac-aș fi poet... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DAC-AŞ FI POET... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364367_a_365696]
-
era prea mare. De cum a intrat m-a somat: „Coane, ai ceva de băut?”. Din (ne)fericire nu aveam... După câteva minute vede un borcan cu zeama rămasă de la niște gogoșari murați. „Dai, bre... un gât de acritură, să mă dreg și eu puțin?”. I-am spus că poate să o bea pe toată. Și... așa a și făcut... plescăind de plăcere. Văzând că nu e rost de o „tărie” nu „staționează” mult, invocând că trebuie să se întâlnească cu un
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
fost, nebun și-n moarte, și pe capul tău? Condamnat să aduci daruri, țării tale, mort - Ți-au acoperit calvarul foile de cort - Nicolae, Nicolae, sub drapelul roș, Ți se vede, goală pușcă, crucea ta de moș - Vino, moșule, și drege, ce mai e de dres - Ca pe-afară tragem linii, doar după deces - Nicolae, Nicolae, dac-ai înviat, Cântă internaționala limbii de la sat - Că ai fost și tu, țărane, moșule de soi, Doar un drept al țării tale, țara de
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
cauză obiectivă. Îmi aduc aminte că a fost atunci mare agitație, apăruse și un material în „Făclia...”, intitulat „Dealu-i deal și valea-i vale” semnat de Iuliu Curta. Dar totul s-a rezolvat, căci „omul le strică, omul le drege”. Era o primăvară timpurie, în martie, cred că pe 15, în anul 1966. Știam de eveniment. La Corbeni mă ducea, destul de des, nu numai dragostea de pescuit, ci și o altă dragoste, o fată frumoasă din clasa a XI-a
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
orice modificare pe eșicherul politic îi este favorabilă. Nu văd altă variantă viabilă. Totul e ca Antonescu să vrea să candideze! Presiunea axei este uriașă. În rest, marketing politic! Că a făcut nu știu ce când era șoim al patriei, că a dres când era pionier... Ca la români! Doar așa ne vom putea despărți de Republica a III-a, care s-a dovedit cea mai nocivă pentru români! Cu o decădere morală și mârlănie, nu numai în politică, greu de imaginat! Perioadă
TABLETA DE WEEKEND (51): DESPĂRŢIREA DE REPUBLICA A III-A (OBIECTIV 2014) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363799_a_365128]
-
piept și pe umeri cu fir de argint. Pe cap purta un căuc negru din mătase care-i înălța bustul cu câțiva centimetri. - Ce te aduce la mine după o absență atât de lungă, fiule rătăcitor? rosti el. Negustorul își drese de câteva ori glasul întârziind să-și înceapă discursul și, fiindcă avea gura uscată de emoție, căută din ochi o cană de apă. Bău cu lăcomie și înghițituri sonore de care se jenă și pe care încercă să le disimuleze
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
era înnebunită după mâncarea gătită de mama ei. Întotdeauna, fără să ceară ori doar să exprime vag ce-și dorește, mama o aștepta cu felurile ei preferate... Au început cu o ciorbă de păsăre acrită cu borș de putină, acru, dres cu smântână și ou. Mâncau cu poftă și voie bună, dar nu conteneau să vorbească, fiecare căutând să afle cât mai mult din cele ce ce a mai făcut fiecare. Emanuela, despre părinți, iar părinții despre ea, despre soțul ei
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
noastră. Ca popor. Ce se întâmplă oare de nu ne încadrăm în nicio schemă? Civilizată! De parcă am fi venit de pe lună, deși suntem aici dintotdeauna! Chiar dinaintea venirii noastre! După cum susțin unii. Dacii, cei mai... dacii au făcut, dacii au dres! Despre daci, observ că unii știu mai multe decât însuși dacii! Ce aflăm din documente? Din textul de pe inscripția de la Dionysopolis și de la Iordanes&Co, aflăm că sub Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
Serah. Cel numit așa intră în încăpere avînd în mână un sfeșnic luminat și veni în fața arhiereului făcând o plecăciune. -Pace bună mărite arhiereu Caiafa! -Spune Serah, care mai sunt noutățile de la Pilat? Acesta se apropie de arhiereu și își drese vocea. -Procuratorul Ponțiu Pilat dorește ca Baraba să fie prins și apoi răstignit la prima greșeală și se pare că a pus pe cineva să-l urmărească, însă nu am putut afla pe cine, fiindcă se pare că are aici
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
în goana calului ce trăgea căruța plină cu sticle cu sifon striga „Soda!”. O meserie interesantă, de mult uitată cred, era cea de „doctor de oale sparte”, adică cel care știa să refacă din cioburi o oală de pământ sparta, dregând-o cu sârmă asemeni unei plase. Acesta striga „Drotoș” - cuvânt derivat din maghiarul drótostótok. Acesta era și pe post de sperietoare pentru copii zburdalnici deoarece avea haine destul de ponosite si nu prea era simpatic... carând mereu in spinare colaci de
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
surori,și-i întind mâna protectoare.Se uită la mine căpiatși-mi cere iarăși bani.... V. ZANMAI, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1180 din 25 martie 2014. Și fu iarăși lumină când se hotăra să se plimbe cu mâinile drese-ntr-o cupă pe langă bulevarde largi, despicate-n scuaruri potopite de vedeață. Pe jos, pietre încremenite mirosind a bastonașe și cerneală, se scurg pe langă tălpile lungi, de înțelept repetent, și păsuie adierea trecerii sale. Apă uscată se prelinge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
sale. Apă uscată se prelinge și ea nevazută-n splendoare ca să-nmoaie fântâni de tăcere și apoi gata, gândul muri. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/03/25/zanmai/ ... Citește mai mult Si fu iarăși luminăcând se hotărâsă se plimbe cu mâinile drese-ntr-o cupăpe lângă bulevarde largi,despicate-n scuaruri potopite de vedeață.Pe jos, pietre încremenite mirosind a bastonașe și cerneală,se scurg pe langă tălpile lungi,de înțelept repetent,si păsuie adierea trecerii sale.Apa uscată se prelinge și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
vieții de oraș. Primăvara, soarele prietenos își revarsă razele prin aerul curat, mângâindu-ne domol privirile, aducând din nou viață în crângurile din Plaiuri, din deal la Ică, din Podul Lepii sau al lui Curcă. „Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. Păsările-și dreg glasul prin buceacul de sub luncă. Iar pe la tulpini, la umbră, fluturii, flori zburătoare, Se-ndrăgesc-n-mpărechere, pe sân alb de lăcrimioare. Și ca roi de pietre scumpe, gândăceii zmălțuiți, Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți”. Începe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]