502 matches
-
împodobească pentru a se prezenta cum se cuvine în fața clienților - doi negustori, doi generali și Oedip, conduși de Spyros pe drumurile înguste și prăfuite din Delphi, oraș construit după planul labirintului, capcană pentru necunoscători (I, p. 19). Fardată strident și drogată, Pythia își face apariția pe scenă într-un joc de lumini în stare să asigure o atmosferă misterioasă și șocantă (I, p. 25), amplificată de efectele scenice suplimentare (I, p. 26). Ea dă răspunsuri emfatice și greu de deslușit negustorilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mele vor rămâne ! Cum ? râde Maria. La radio nu te mai primește nimeni. N-ai ajuns într -o sală măcar curată, omule, de atâta timp. Publicul nu te mai urmează, ești demontat cu fiecare articol. Un bețiv. Un curvar. Un drogat și un libidinos. Câți te mai ascultă într-o seară ? Zece, poate doisprezece oameni ? Ei te vor duce mai departe ? Plăcile tale sunt de negăsit, iar dacă vreun activist le prinde, le va sparge într-o secundă. Cum să rămână
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Fisketjon/Peter Lawford), editorul haios de la Random House, Erroll McDonald (Sammy Davis Jr.) și McInerney (Jerry Lewis-ul grupului). Aveam și versiunea literară a lui Shirley MacLaine, în persoana Tamei Janowitz, care publicase o colecție de proze scurte despre niște golani drogați și seducători blocați în Manhattan, iar cartea se pare c-a rezistat luni de zile pe lista de bestselleruri din The New York Times. Eram super șarjați. Toate ușile se deschideau larg. Toată lumea ne primea cu brațele deschise și zâmbete luminoase. Am pozat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ca să poată colecta comisioanele cuvenite unui contract multimilionar. Dar mă înfruptam puternic din prafuri puternice, iar un turneu lung de șaisprezece luni era considerat de către editură ca o situație potențial „precară“, din moment ce eram, conform lui Sonny Mehta, „mai tot timpul drogat“. Apoi au lăsat-o mai moale. Aveau nevoie de mine pentru turneu și pentru a-i ajuta să recupereze avansul masiv pe care mi-l serviseră. (Le-am spus să-l trimită pe Jay McInerney în locul meu - nimeni nu și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ascunzi, idiotule. - A. M-am întors spre Aimee. Nu-i decât Jayster. - Lasă-mă întâi pe mine să ies, mi-a sugerat Aimee, grăbindu-se la oglindă, să se-asigure că totul era acolo unde trebuia. Dar am deschis ușa, drogat și nepăsător cum eram, iar Jay era acolo: cu părul geluit, pantaloni negri și o cămașă portocalie Helmut Lang. - Aha, m-am gândit eu că o să te găsesc în baie. Apoi Jay își întoarse privirea spre Aimee și zise, după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
falsele alarme de bombe -, atacul asupra domnului Lawrence n-a avut nici un impact real, deși unele voci au încercat să insinueze că atacul ar fi avut cauze antirasiale . - Cauze antirasiale? Și amenințările false? În Coleman? Unde fusesem în decembrie? Fie drogat, fie într-un program de dezintoxicare, era tot ce puteam presupune. - Conform celor spuse de domnul Lawrence, se pare că atacantul ar fi proferat un epitet rasial. Kimball continua să facă pauze, pentru care îi eram acum recunoscător, fiindcă mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
continua jocul video. - Nu, nu... M-am înfiorat în timp ce în minte mi s-au perindat câteva clipe imaginile visate de la Halloween încoace. De ce întrebi una ca asta, iubito? - Cred că sunt monștri în casă. Spuse asta cu voce groasă, de drogată, îmbrățișându-și păpușa. Nu m-am dat seama că am zis: - Sigur, poate uneori, iubita, dar... decât atunci când fața i s-a cutremurat și a izbucnit în plâns. - Iubit, nu, nu, nu, ei nu sunt adevărați, iubita. Sunt doar închipuiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
respect și că asta dă totul peste cap? Am discutat sau nu despre asta, doamnă Fajita? - E Faheida, mă corectă ea blajin. - Dr. Fajita, nu înțelege nimeni că n-am vrut să... - O, asta e ridicol, strigă Jayne. E un drogat. A început din nou. - Nimic din toate astea n-are nimic de-a face cu a fi sau nu drogat, am strigat drept răspuns. Are de-a face cu faptul că n-am vrut să am un copil! Tensiunea crescuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ea blajin. - Dr. Fajita, nu înțelege nimeni că n-am vrut să... - O, asta e ridicol, strigă Jayne. E un drogat. A început din nou. - Nimic din toate astea n-are nimic de-a face cu a fi sau nu drogat, am strigat drept răspuns. Are de-a face cu faptul că n-am vrut să am un copil! Tensiunea crescuse. În camera se făcuse liniște. Jayne mă fixa. Am inspirat adânc, apoi am început să vorbesc încet. - N-am vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
avem pe Marta, copiii sunt plecați toată ziua... - Dar pot avea și eu grijă de ei, vreau să zic, atunci când ajung acasă și... Jayne se ridică brusc în picioare. - Dar nu vreau să ai grijă de ei pentru că ești un drogat și un alcoolic, tocmai de-asta avem nevoie de angajați, de-asta nu vreau să-i mai duci pe copii cu mașina, de-asta probabil o să... - Jayne, cred că ar trebui să stai jos. Dr. Faheida arătă spre fotoliu. Jayne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
goală, pe noptieră, domnule Ellis. Nu mai știu cine a zis asta. - Și credeți că asta dovedește - ce? am reușit să îngân. - Domnule Ellis, luați medicamente? - Da. Iau. De fapt chiar iau. Am răspuns asta în stilul defensiv al unui drogat. - Ce fel de medicamente? - Asta nu vă privește, domnule, dar iau niște doze minime de Klonopin pentru tulburări anxioase. (Ironia sorții: nu m-am simțit în viața mea mai treaz ca în momentul acela.) Cei patru polițiști schimbară priviri severe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nu știm ce sunt Adevărul și Binele, dar mai suntem și imorali, perverși și decadenți. Singurul nostru Dumnezeu e plăcerea, îmi explică examinatorii mei, în Occident, noi nu mai știm să deosebim binele de rău, suntem cu toții materialiști, efeminați, alcoolici, drogați, sterili, egoiști, cupizi, perverși, sinucigași, delincvenți. Indicele criminalității, mă informează ei, este de douăsprezece ori mai mare în Statele Unite decât în Iordania. Consecința: noi nu mai știm să murim pentru credința noastră sau măcar, în lipsa ei, pentru ideile noastre... Întunecat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
În cele din urmă să treacă de ea și să se scoată cu o rețetă pentru zece dramuri. Cabinetul doctorului era În teritoriul mărfii, pe Strada 102, departe de Broadway. Doctorul era un bătrîn ticăit și nu le putea rezista drogaților care Îi umpleau cabinetul și erau, de fapt, singurii lui pacienți. Parcă-i dădea un sentiment de importanță să se uite și să vadă o sală plină de oameni. Îmi imaginez c-ajunsese Într-o fază În care putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
zonă aglomerată. Este zona mărfii. Marfa bîntuie cafeneaua, cutreieră străzile din jur și uneori traversează jumătate din Broadway, ca să se odihnească pe una dintre băncile din insulă. O fantomă la lumina zilei pe o stradă aglomerată. Aici găseai mereu cîțiva drogați, În cafenea sau atîrnînd pe-afară, cu gulerele sacourilor ridicate, scuipînd pe trotuar și scrutînd strada În sus și-n jos, În așteptarea legăturii. Vara stau pe băncile din insulă, adunați ca niște vulturi În costumele lor Închise la culoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
zică nimic”. Louie era un șuț care nu mai avea nici un pic de sînge-n el, cît o fi avut vreodată. Purta niște pardesie negre, ponosite și lungi, care-i dădeau un aer de moș care caută prin gunoaie. Hoț și drogat - asta era prima impresie pe care ți-o făcea. Louie o scotea greu la capăt. Am auzit că fusese o dată ciripitor, dar În vremea-n care l-am cunoscut era considerat În regulă. George Grecul nu-l plăcea pe Louie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
el. La injecția de seară mi-au dat niște cloral hidrat Într-un pahar. În noaptea aia au fost aduși În salon cinci nou-veniți. Asistentul salonului a Întins brațele disperat. - Nu știu unde o să-i bag. Acum am aici treiș’unu de drogați. Printre nou-veniți se afla un bărbat distins, cu părul alb, de șaptezeci de ani, pe nume Bob Riordan, escroc, dealer de droguri și șuț veteran. Arăta ca bancherii pe la 1910. A venit cu doi prieteni cu mașina. Pe drumul spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
picioru’ ăsta? i-a zis el lui McCarthy. O să ți-l bag drept În gîtlej. - Nu mă-ncurc eu cu marfă, domnu’ Morton, a zis McCarthy, pentru că nu vreau să merg la-nchisoare. - Ce făceai la colțul străzii cu ceilalți drogați? - Doar treceam pe-acolo. Mă Regal-am, domnu’ Morton. (Termenul se referă la berea Regal, un produs din New Orleans). Torn Regale În mine de cîte ori am ocazia. Uitați-vă aici! McCarthy a scos niște cartoane din portofel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
am semnat declarația. Un infirmier mi-a luat hainele și eu m-am Întins pe pat, așteptînd o injecție. Soția mea a venit să mă vadă și mi-a spus că administrația clinicii nu știa o iotă despre droguri și drogați. - CÎnd le-am zis că ți-e rău, au Întrebat „Ce problemă are?”. Le-am zis că ți-e rău și că ai nevoie de o injecție cu morfină și-au zis: „Oh, credeam că e vorba doar de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fapt foarte religios și făcea-n fiecare an pelerinaj la Chalma, parcurgînd ultimii patru sute de metri În genunchi, pe pietre, cu doi oameni susținîndu-l. După asta era rezolvat pe un an. Fecioara din Chalma pare să fie sfînta patroană a drogaților și hoților mărunți, fiindcă toți clienții Lupitei fac pelerinajul acesta o dată pe an. Jigodia Neagră Închiriază o firidă la biserică și vinde plicuri cu marfă Îndoită nerușinat cu lactoză. Îl vedeam din cînd În cînd pe Jigodia Neagră prin zonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de mai mulți agenți. Și nu doar de agenți, ci de un tip diferit de agent. Ca În timpul prohibiției, cînd boschetarii și derbedeii inundaseră Fiscul, acum dependenți ajunși agenți intră-n departament ca să aibă marfă pe gratis și imunitate. Un drogat știe să recunoască drogații. Agenții dependenți reușesc să-și ascundă dependența sau, poate, sînt tolerați fiindcă obțin rezultate. Un agent care trebuie să găsească un furnizor sau intră-n sevraj va acționa cu un zel special În munca lui. Cash
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
zis: - Demență! Asta-i cea mai tare! Am tras cîteva fumuri și m-am simțit un pic amețit și m-a ars pe gît. Johnny Însă a cumpărat din coaja aia cu miros Înfiorător, cu gîndul să le-o vîndă drogaților disperați din State. După zece minute a Început să mi se facă rău de la peyote. Toți mi-au zis: - Ține-o, omule. Am mai rezistat zece minute și am pornit-o spre toaletă, gata să arunc prosopul, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
însă nu moși și babe ca la noi. Nu vedeam nici un om despre care să pot spune: „Bietul de el, e terminat!“. Întâlneam rar cerșetori, dar nici la ei nu mă interesa anii, ci faptul că erau puțini. Un tânăr drogat care cerșea nu era un milog, ci doar un drogat. La Haga, am locuit o lună întreagă vizavi de un azil pentru năpăstuiții lumii de toate vârstele. Am aflat că e un azil pentru străini abia după ce unul dintre pensionarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nici un om despre care să pot spune: „Bietul de el, e terminat!“. Întâlneam rar cerșetori, dar nici la ei nu mă interesa anii, ci faptul că erau puțini. Un tânăr drogat care cerșea nu era un milog, ci doar un drogat. La Haga, am locuit o lună întreagă vizavi de un azil pentru năpăstuiții lumii de toate vârstele. Am aflat că e un azil pentru străini abia după ce unul dintre pensionarii cu care m-am salutat câteva dimineți, așa cum ajungi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ca un medicament care înșeală, la suprafață fiind dulce, dar de fapt el fiind destul de amar. - Vrei să-ți fac o listă cu motivele mele? - Toți avem motivele noastre. Asta ar însemna să fim cu toții niște epave de alcooliști și drogați? Ochii cenușii și împăienjeniți ai bărbatului se fixară asupra ei. Vântul îi răscolea părul în șuvițe mici care combinate cu starea și înfățișarea lui, îl transforma într-o ființă diabolică. În momentul acela Carlina ar fi vrut să-l pălmuiască
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
la faza asta. Becky, cred că e timpul să te culci. — Da. Așa cred și eu. Ne vedem mai târziu. Intru clătinându-mă în apartament, arunc toată corespondența pe canapea și mă duc direct spre dormitor, la fel de hotărâtă ca un drogat care tânjește după doza lui. Somn. Am nevoie de somn... Luminița de la robotul telefonic începe să pâlpâie și, în timp ce mă lungesc în pat, mă întind și apăs pe buton. — Bună, Becky! Robyn sunt. Am sunat doar ca să-ți spun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]