KorAP: Find »[drukola/base=drojdie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...125 >

3,110 matches

Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889

numele de Complexul zimazic al lui Buchner. 2.2. Relația dintre fermentație și respirație (Efectul Pasteur și Efectul Crabtree) Realizarea fermentației caracteristice mediilor care conțin diferite substanțe hidrocarbonate reprezintă caracteristica biochimică și biologică de bază a drojdiilor. În mod obișnuit, drojdia este considerată un organism fermentativ, în sensul că ea poate realiza fermentația alcoolică, a cărei formulă generală este: Levurile implicate în procesele fermentative au capacitatea de a se dezvolta bine, cel puțin parțial, în condiții de anaerobinoză. Există însă numeroase

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
metabolic ca organisme facultative, care au capacitatea de a produce energie pentru uz propriu din compuși organici convenționali, atât în condiții aerobe, cât și anaerobe. Metabolizarea moleculei de zahăr în condiții aerobe (la 2CO și OH 2 ) furnizează celulei de drojdie cantitatea maximă de energie. În lipsa oxigenului, producerea de energie per moleculă de zahăr este mică, astfel încât în condiții anaerobe fermentația zahărului duce în primul rând la formare de etanol. Absența oxigenului nu este singura condiție care duce la fermentația alcoolică

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
concentrație mai mare de zahăr în prezența oxigenului poate duce de asemenea la apariția fermentației. O concentrație de glucoză în exces de 5% inhibă total sinteza enzimelor respiratorii și formarea mitocondriilor cu aspect normal. Pasteur a demonstrat primul că o drojdie fermentativă, când este ținută în condiții aerobe, își micșorează activitatea fermentativă și parte din glucoză este transformată prin respirație în 2CO și OH 2 . Când concentrația de zahăr este menținută la un nivel scăzut, condițiile de aerobioză intensă determină ca

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
oxidarea este posibilă, celula utilizează glucoza într-o proporție mai mică în condiții anaerobe. Această descreștere a rației de utilizare a glucozei (efectul Pasteur) este probabil problema cea mai importantă și mai complexă a reglării metabolismului energetic în celula de drojdie. Efectul Pasteur, al cărui mecanism a determinat formularea mai multor ipoteze, este explicat acum ca o consecință a mecanismelor fundamentale de reglare, care implică diferite enzime cheie ale metabolismului glucozei. Aceste mecanisme fac posibilă o ajustare precisă și imediată a

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
și imediată a rației de utilizare a glucozei pentru necesitățile metabolice ale celulei, privind energia și cheletele carbonice. Descoperirea așa-numitului efect Crabtree la numeroase levuri facultativ anaerobe este considerată ca cel mai interesant eveniment, mai recent, în domeniul fiziologiei drojdiilor. Acest efect constă dintr-o represie a respirației în cursul fermentației anaerobe desfășurată cu viteză mare, ca urmare a prezenței glucozei în concentrații relativ mari (3-6%). Glucoza în concentrații mari, în prezența oxigenului, nu este complet oxidată ci parțial fermentată

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
în mai multe laboratoare, nu este clarificat. Ceea ce este bine stabilit este că absența zaharurilor rapid fermentescibile tinde să slăbească mașinăria respiratorie chiar în condiții de aerobioză, ducând la o situație mai mult sau mai puțin similară cu cea a drojdiilor crescute în anaerobioză. Indiferent de interpretare, mecanismul represiei prin catabolit are o importanță practică evidentă în procesele de fermentație și obținerea de mase microbiene cu ajutorul drojdiilor. 2.3. Biotehnologia obținerii vinului Tehnologia preparării vinurilor, atestată de peste 5000 de ani, cunoaște

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
aerobioză, ducând la o situație mai mult sau mai puțin similară cu cea a drojdiilor crescute în anaerobioză. Indiferent de interpretare, mecanismul represiei prin catabolit are o importanță practică evidentă în procesele de fermentație și obținerea de mase microbiene cu ajutorul drojdiilor. 2.3. Biotehnologia obținerii vinului Tehnologia preparării vinurilor, atestată de peste 5000 de ani, cunoaște în ultimul timp modernizări, determinate de procesele realizate în elucidarea metabolismului levurilor. Vinul, produsul final al fermentării mustului de struguri conține peste 500 de componente responsabile

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
diferența de culoare vinul roșu are o aromă mai puternică decât vinul alb din cauza prezenței a unui număr de produși chimici numiți tanini care sunt extrași din coaja de strugure în timpul fermentației. Este o practică în multe distilerii să ucidă drojdiile sălbatice prezente în must adăugând dioxidul de sulf (listat pe sticlă ca sulfite) la un nivel de aproape 100 de părți per milion (ppm). S. cerevisiae var. ellipsoideus este rezistent la această concentrație de sulf și este adăugat ca și

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
vinului roșu după 3-5 zile de fermentație, suficient tanin și culoare au fost extrase într-un nou tanc, în mod obișnuit pentru altă perioadă de timp. Următorul pas este numit separarea; vinul este separat de sedimente care conțin celule de drojdie și precipitat, și apoi stocat la temperatură joasă pentru a se învechi pentru dezvoltarea aromei și limpezire. Limpezirea finală poate fi grăbită prin adăugarea unor compuși numiți stabilizatori cum ar fi cazeina, taninul, argila bentonită sau vinul poate fi filtrat

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
strugurilor; b) Tancuri în care are loc fermentația; c) Butoaie în care are loc învechirea. În oenologie, prin levuri se înțelege acei agenți microbieni indispensabili transformării zaharurilor în alcool și în principal a mustului de struguri de vin. Termenul de drojdie (lat. levere= a ridica) reflectă efectul vizibil al acțiunii fermentative și anume eliberarea sub formă de bule de 2CO care împinge în sus depozitul (drojdia) format în lichide în sens de fermentație sau provoacă afânarea și creșterea în volum a

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
transformării zaharurilor în alcool și în principal a mustului de struguri de vin. Termenul de drojdie (lat. levere= a ridica) reflectă efectul vizibil al acțiunii fermentative și anume eliberarea sub formă de bule de 2CO care împinge în sus depozitul (drojdia) format în lichide în sens de fermentație sau provoacă afânarea și creșterea în volum a aluatului de făină și apă (fr. levain=aluat dospit). În prezent, clasificarea de referință a drojdiilor este cea stabilită de Kreger van Rij (1984). Această

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
de bule de 2CO care împinge în sus depozitul (drojdia) format în lichide în sens de fermentație sau provoacă afânarea și creșterea în volum a aluatului de făină și apă (fr. levain=aluat dospit). În prezent, clasificarea de referință a drojdiilor este cea stabilită de Kreger van Rij (1984). Această clasificare prezintă unele modificări față de cea precedentă, realizată de Lodder (1971). Astfel, în clasificarea lui Lodder erau cuprinse 39 de genuri și 349 de specii, în timp ce în clasificarea actuală sunt incluse

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
Chain Reaction) analiza RFLP (Restriction Fragment Length Polymorphism) și electroforeza pe gel a ADN-ului cromozomal realizată în câmp pulsatoriu. Conform clasificării lui Kreger van Rij, levurile sunt grupate în subdiviziunile Ascomycotina (Ascomycetes), Basidiomycotina (Basidiomycetes) și Deuteromycotina (Deuteromycetes). În interiorul acestora drojdiile sunt regrupate în ordine, familii, subfamilii, genuri și specii. În subdiviziunea Ascomycotina sunt incluse drojdii care se reproduc prin mitoză (înmugurire), dar care au proprietatea genetică de a forma ascospori prin meioză sau copulare. Cea mai importantă este familia Saccharomycetaceae

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cromozomal realizată în câmp pulsatoriu. Conform clasificării lui Kreger van Rij, levurile sunt grupate în subdiviziunile Ascomycotina (Ascomycetes), Basidiomycotina (Basidiomycetes) și Deuteromycotina (Deuteromycetes). În interiorul acestora drojdiile sunt regrupate în ordine, familii, subfamilii, genuri și specii. În subdiviziunea Ascomycotina sunt incluse drojdii care se reproduc prin mitoză (înmugurire), dar care au proprietatea genetică de a forma ascospori prin meioză sau copulare. Cea mai importantă este familia Saccharomycetaceae cu 4 subfamilii și 23 de genuri. Familia Saccharomycetaceae cuprinde numeroase drojdii cu implicații deosebite

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
Ascomycotina sunt incluse drojdii care se reproduc prin mitoză (înmugurire), dar care au proprietatea genetică de a forma ascospori prin meioză sau copulare. Cea mai importantă este familia Saccharomycetaceae cu 4 subfamilii și 23 de genuri. Familia Saccharomycetaceae cuprinde numeroase drojdii cu implicații deosebite în procesele fermentative sau de alterare, cu implicații în industria alimentară. Subdiviziunea Basidiomycotina cuprinde 4 familii, ce include drojdii care se reproduc sexuat prin formare de basidiospori, rar întâlnite în industria alimentară. În subdiviziunea Deuteromycotina sunt incluse

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
copulare. Cea mai importantă este familia Saccharomycetaceae cu 4 subfamilii și 23 de genuri. Familia Saccharomycetaceae cuprinde numeroase drojdii cu implicații deosebite în procesele fermentative sau de alterare, cu implicații în industria alimentară. Subdiviziunea Basidiomycotina cuprinde 4 familii, ce include drojdii care se reproduc sexuat prin formare de basidiospori, rar întâlnite în industria alimentară. În subdiviziunea Deuteromycotina sunt incluse drojdii (asporogene) care se reproduc numai prin mitoză clasificate în două familii: Cryptococcaceae - cu 15 genuri, levuri cu aplicații în industria alimentară

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cu implicații deosebite în procesele fermentative sau de alterare, cu implicații în industria alimentară. Subdiviziunea Basidiomycotina cuprinde 4 familii, ce include drojdii care se reproduc sexuat prin formare de basidiospori, rar întâlnite în industria alimentară. În subdiviziunea Deuteromycotina sunt incluse drojdii (asporogene) care se reproduc numai prin mitoză clasificate în două familii: Cryptococcaceae - cu 15 genuri, levuri cu aplicații în industria alimentară și Sporobolomycetaceae - cu 2 genuri. O clasificare selectivă a levurilor, realizată după Kreger van Rij (1984) este reprezentată în

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
făcut după 6-8 zile de cultivare la 28 Co S-a caracterizat aspectul coloniilor și culturilor în striuri pe eprubete după 3 zile și o lună de dezvoltare. 4.2.3. Determinarea capacității de sporulare a levurilor Acest test separă drojdiile sporogene, ce aparțin clasei Ascomycotina, de cele nesporogene, care aparțin clasei Deuteromycotina (fungi imperfecți), el fiind deci de o importanță deosebită pentru identificarea levurilor. 2. Mediul morcov - gelozat Se iau 450 g morcov ras și se pun în 3600 ml

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
și fermentarea glucidelor) Se practică mai multe tipuri de teste cu scopul de a diferenția tipurile de levuri (uneori și genuri), în funcție de capacitatea lor diferită de a utiliza pentru dezvoltare anumiți compuși organici ca unică sursă de carbon. În taxonomia drojdiilor aceste teste sunt în mod curent de asimilație, când se testează capacitatea de utilizare a surselor de carbon în semi - anaerobioză. Astfel, pentru testele de asimilație s-au utilizat următoarele surse de carbon: Monozaharide - hexoze (D-glucoză, D-galactoză); Dizaharide

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
mm), câte 4,5 ml, la care s-au adăugat separat sursele de carbon; s au pregătit pentru fiecare sursă de carbon două eprubete. Pentru inoculare s-au pregătit culturi proaspete (48 ore) pe mediu agarizat glucoză - peptonă - extract de drojdii. Apoi s-au efectuat suspensii în apă distilată sterilă, încât acestea să conțină aproximativ 61025 × celule/ml. Fiecare eprubetă a fost însămânțată cu o picătură din suspensiile standardizate, termostatarea făcându-se la 28 Co . Creșterea s-a apreciat după 7

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
fi monozaharidele (glucoza, galactoza), dizaharidele (zaharoza, lactoza, maltoza) și un trizaharid (rafinoza). Fructoza nu se introduce în testare deoarece ne bazăm pe teoria lui Kluyver (1914) confirmată și de Lodder și Kreger van Rij (1952), conform căreia o specie de drojdie care produce fermentația glucozei produce și fermentația fructozei și manozei. Fermentarea rafinozei este un test foarte important. Există drojdii care pot fermenta în întregime rafinoza, altele deloc, altele o scindează iar din componentele rezultate fermentează o parte, după zestrea de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
ne bazăm pe teoria lui Kluyver (1914) confirmată și de Lodder și Kreger van Rij (1952), conform căreia o specie de drojdie care produce fermentația glucozei produce și fermentația fructozei și manozei. Fermentarea rafinozei este un test foarte important. Există drojdii care pot fermenta în întregime rafinoza, altele deloc, altele o scindează iar din componentele rezultate fermentează o parte, după zestrea de enzime pe care le conține. Fermentarea hidraților de carbon s-a desfășurat folosind în principiu aceiași metodologie ca pentru

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
în principiu aceiași metodologie ca pentru testele de asimilare a surselor de carbon, dar se creează condiții de anaerobioză și se utilizează tuburi Durham (50/6 mm) pentru colectarea 2CO degajat. Dacă în eprubetă sursa hidrocarbonată este utilizată pe cale aerobă, drojdia va crește la suprafața mediului de cultură. Apoi celulele de drojdie adaptate cad la fundul eprubetei unde concentrația de oxigen este mică; aici drojdia poate cataboliza zahărul printr-un mecanism anaerob, eliberând bule de gaz ( 2CO ). Termostatarea probei s-a

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
de carbon, dar se creează condiții de anaerobioză și se utilizează tuburi Durham (50/6 mm) pentru colectarea 2CO degajat. Dacă în eprubetă sursa hidrocarbonată este utilizată pe cale aerobă, drojdia va crește la suprafața mediului de cultură. Apoi celulele de drojdie adaptate cad la fundul eprubetei unde concentrația de oxigen este mică; aici drojdia poate cataboliza zahărul printr-un mecanism anaerob, eliberând bule de gaz ( 2CO ). Termostatarea probei s-a realizat la 2 Co . Citirile s-au efectuat după o săptămână

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
50/6 mm) pentru colectarea 2CO degajat. Dacă în eprubetă sursa hidrocarbonată este utilizată pe cale aerobă, drojdia va crește la suprafața mediului de cultură. Apoi celulele de drojdie adaptate cad la fundul eprubetei unde concentrația de oxigen este mică; aici drojdia poate cataboliza zahărul printr-un mecanism anaerob, eliberând bule de gaz ( 2CO ). Termostatarea probei s-a realizat la 2 Co . Citirile s-au efectuat după o săptămână, eprubetele au fost agitate zilnic pentru a favoriza sedimentarea drojdiilor. Deoarece unii cercetători

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]