954 matches
-
plini de lacrimi cad amintirile în salbă, și stele albe de zăpadă se văd în vraja unui vers; mi-e sufletul adâncă mare și doru-aprinde-n zări ispite și este atâta depărtare de când nu te-am văzut, iubite, erai un biet drumeț de seară ce tremurai înfrigurat; azi depărtarea ne omoară și timpul ne-a însingurat... luni, 2 februarie 2015 Referință Bibliografică: iubite / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1494, Anul V, 02 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IUBITE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376206_a_377535]
-
iulie 2016. Cumpărați, cumpărați! Cumpărați, cumpărați amintiri pierdute, Flori de adevăr sub bocanc strivite, Umbre de mioare la răscruci ivite, Lacrimi de luceferi peste câmp căzute! Cumpărați, cumpărați! Viața asta trece - Strigă un bătrân la un colț de stradă Îmbiind drumeții în cuvânt să-i creadă Fluturând din mână : timpul vă petrece... Cumpărați, cumpărați urme pe-acest loc, Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrân Rătăcind ca orbul fără de noroc... Cumpărați, cumpărați loc de primenire, Doinele de jale
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Citește mai mult Cumpărați, cumpărați!Cumpărați, cumpărați amintiri pierdute,Flori de adevăr sub bocanc strivite,Umbre de mioare la răscruci ivite,Lacrimi de luceferi peste câmp căzute!Cumpărați, cumpărați! Viața asta trece -Strigă un bătrân la un colț de stradăîmbiind drumeții în cuvânt să-i creadăFluturând din mână : timpul vă petrece...Cumpărați, cumpărați urme pe-acest loc,Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrânRătăcind ca orbul fără de noroc...Cumpărați, cumpărați loc de primenire,Doinele de jale și-un
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
în inimă și o situație cu care se poate identifica. Ceea ce e admirabil pentru că, în felul acesta, cartea e pentru toate vârstele, gusturile, condițiile sociale, fără discriminare, la fel cum izvorul de munte, cu apa-i cristalină, potolește setea tuturor drumeților obosiți. Un amănunt interesant privitor la această carte: oarecarele cititor nu poate îngurgita dintr-o dată înțelepciune, peste măsura inteligenței și spiritului său. E nevoie de o deschidere totală și o voință spre cunoaștere pentru ca toate acestea să fie gustate și
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ARMONII DIVINE Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Armonii divine La margine de apă , în liniștea naturii, Pe brazda bătucită de alți câțiva drumeți, Privesc pătruns de gânduri, având în colțul gurii, Un zâmbet ce străluce ca roua-n dimineți. În unda cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi de Paște Și-uimit revăd
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
neliniștea metafizică devin dominante. Este critic cu el însuși, căutând perfecțiunea. În subcapitolul “Cabana iubirii“ poetul aduce ofrandă pasiunii arzătoare, prin vers. Mugurel Pușcaș scrie dintr-un plin sufletesc ce se revarsă cu generozitate într-un roșu tril, ,,mereu pribeag, drumeț spre alte zori”, adumbrind cu nonșalanță, uimire, plăcere și dor popasul inimilor noastre, aducând un omagiu etern și nedisimulat femeii, iubirii ca cea mai înaltă și minunată trăire umană, pătrunzând cu alese cuvinte în intimitatea cititorului, răscolindu-l... Poetul trăiește
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
fără odihnă, Ne vom iubi frumos și clandestin, Vom transpira sub pături de zăpadă, Vom degusta al trupurilor vin. Dual, placizi, îmbrățișați în noapte, Vom face loc tristeții între noi... Eu? Voi pleca din munți spre mai departe, Mereu pribeag... Drumeț, spre alte zori. ( vol. " Catarge peste timp ", ed.Nico, dec.2016 ) Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova Referință Bibliografică: CABANA IUBIRII / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017
CABANA IUBIRII de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362191_a_363520]
-
ce-și recunoscură îndată prietenii. Domnul Binder, cabanierul, le ieși în întâmpinare cu zâmbetul pe buze. - Bine ați venit, dragii mei! - La mulți ani, nea Binder și bine v-am găsit sănătoși! Ne primiți cu plugușorul? - și cântară un fragment. Drumeții se scuturară de zăpadă și pătrunseră în vestita sală de mese, unde pereții erau împodobiți cu tablouri cu peisaje montane, iar ramele acestora erau decorate cu diferite specii de licheni. - Am adus făclii, artificii și rachete luminoase pe care să
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu Băi). Încă din vremuri străvechi, pământul scăldat cu torente și izvoare era binecuvântat, ca loc de rodire și bunăvoință cerească. Iar legile ospitalității dacilor erau cunoscute prin ceea ce i se oferea drumețului, apă rece, cristalină de izvor și o baie caldă, picioarelor obosite de drum. Dar dacă această apă, de mulți știută, mai era și tămăduitoare, ca aceea de la Germisara?! Preamărind virtuțile acesteia, romanii au preluat moștenirea, ridicând temple și amenajând termele
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
mai văzuse. Văzu un om care ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi repede-l înșfăca și intra cu dânsul într-un bordei; pe urmă iar ieșea, îl punea la soare și tot așa făcea. {EminescuOpXI 160} Drumețul nostru, nedumerit, se opri și zise: - Bună ziua, om bun! - Mulțumesc dumitale, prietene! - Da' ce faci aici? - Ia mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordei, ca să am lumină; și nici că-l pot. - Bre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opri și zise: - Bună ziua, om bun! - Mulțumesc dumitale, prietene! - Da' ce faci aici? - Ia mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordei, ca să am lumină; și nici că-l pot. - Bre! ce trudă, zise drumețul. Na-i vrun topor? - Ba am. - Ia-l de coadă și fă ce ți-oi zice eu: sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa și lumina soarelui intră în bordei. - Mare minune, om bun, zise gazda
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ți-oi zice eu: sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa și lumina soarelui intră în bordei. - Mare minune, om bun, zise gazda! De nu te-aducea D-zeu eram să îmbătrînesc cărând soarele cu oborocul. Drumețul plecă. A doua zi ajunse într-un sat; din întîmplare, se opri la un om; omul de gazdă, fiind rotar, își lucrase un car și-l înjghebase în casă, în toată întregimea lui, ș-acum, voind să-l scoată afară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucrase un car și-l înjghebase în casă, în toată întregimea lui, ș-acum, voind să-l scoată afară, trăgea de proțap din răsputeri, dar carul nu ieșea. Știți pentru ce? - Așa; ușile erau mai strâmte decât carul. Noroc că drumețul l-au învățat să desfacă carul în toate părțile lui, să le scoată pe rând afară, ș-apoi iarăși să-l înjghebe la loc. - Foarte mulțumesc om bun, zise gazda; bine m-ai învățat: cât pe ci era să dărâm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
carul în toate părțile lui, să le scoată pe rând afară, ș-apoi iarăși să-l înjghebe la loc. - Foarte mulțumesc om bun, zise gazda; bine m-ai învățat: cât pe ci era să dărâm casa din pricina carului. De aci drumețul nostru merse tot înainte până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă? Un om c-un țăpoi în mână voia s-arunce niște nuci din tindă în pod. - De ce te frămânți așa, om bun? - Ia, vreu să zvârl
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
te trudești! Ai un oboroc? - Da' cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ia-l pe umăr și le suie în pod; țăpoiul e pentru fân și paie, iar nu pentru nuci. Omul ascultă, și treaba se făcu îndată. Drumețul merse mai departe, până ce ajunse să mai vadă și altă năzbutie. Un om legase o vacă cu funia de coarne ș-o trăgea în podul grajdului; vaca răgea cumplit, și el nu mai putea de ostenit. - Măi omule! zise drumețul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Drumețul merse mai departe, până ce ajunse să mai vadă și altă năzbutie. Un om legase o vacă cu funia de coarne ș-o trăgea în podul grajdului; vaca răgea cumplit, și el nu mai putea de ostenit. - Măi omule! zise drumețul, făcîndu-și cruce; dar ce vrei să faci? - Ce să fac mă-ntrebi? Da' nu vezi? - Ba văd; numai nu pricep. - Ia haramul ăsta e himisit de foame și nu vrea nici în ruptul capului să se suie-n pod să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vacă! - Da' nu s-a irosi? - Nu fii scump la tărâțe și ieftin la făină. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață. - Bine m-ai învățat, om bun! Pentru un lucru de nimica era să-mi ucid vaca. Așa, drumețul nostru mirîndu-se și de astă mare prostie, zise în sine: Pisica tot s-ar fi putut întîmpla să dea drobul de sare jos de pe horn; dar să se care soarele în casă cu oborocul, să arunce nucile cu țăpoiul și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar fi putut întîmpla să dea drobul de sare jos de pe horn; dar să se care soarele în casă cu oborocul, să arunce nucile cu țăpoiul și să se tragă vaca în pod la fân, n-am mai gîndit!... Apoi drumețul se întoarse acasă și petrecu lângă ai săi, pe care îi socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa. Ș-am încălecat pe-o șa Ș-am spus povestea așa; Și-am încălecat pe-o roată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din urmă neproductivi; e foarte important să dormim cele opt ore pe noapte. A treia direcție este sportul mișcarea. Exercițiile fizice ne ajută la echilibrarea minții și trupului. Să ne jucăm în aer liber împreună cu copiii sau familia, să facem drumeții, să înotăm. Depinde doar de noi să trăim o viață frumoasă și plină de fericire sau să trăim plini de îngrijoare, bolnavi de stres. Secretul constă într-o atitudine, atitudinea de învingători. Viteza de citire Pentru început vom număra și
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2982]
-
o coadă care arată bine. Probabil unica teribil de arătoasă. O formează nu rufoșii pămîntului, răumirositorii, ci stilații ei, răspîndind cele mai nebănuite parfumuri. E o zi, nu mai știu care anume, cînd Luvrul își deschide gratuit porțile și ușile drumeților lumii. M-am simțit pentru prima dată, în anii optzeci, bine la o coadă: nu se "dădea" nimic. 26 ianuarie Deși modernismul european ar putea debuta chiar cu robustul Corot, la început de secol 19, Matisse e cel care-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au nici o obligație de transport față de stat. La 1 ianuarie 1818, vătavul de harabagii a fost subordonat hatmanului de menziluri, care avea în sarcina sa conducerea serviciului poștal, „precum și asemenea și a madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și nezăticnire neguțitorilor drumeți, ca să aibă toată liniștea și îndestulare”. Era firesc ca serviciul de harabagilic să fie atașat la menziluri. Din păcate, asupra acestei măsuri s-a revenit: la 15 august 1827, vătăjiile de harabagii au fost transferate „dregătorilor de ținut”, care căpătau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îți trece prin cap despre minciună. Discută însemnările cu colegul de bancă. O altă variantă este brainstorming-ul ilustrat, în cadrul lecției Doi călători de Alexandru Mitru. Desenează orice obiect îți vine în minte pentru cuvintele din următoarea serie sinonimică. călător drumeț trecător pasager nomad migrator voiajor Metoda 6-3-5 Această metodă am utilizat-o la clasa a X-a, în cadrul studierii romanului obiectiv, realist Ion de Liviu Rebreanu. Metoda se aplică la caracterizarea personajului: Credeți că Ion, personajul principal, a procedat corect
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
și a diferențelor atât în ceea ce privește condițiile naturale specifice, cât și a celor create de om (favorabile - nefavorabile). Admirarea frumuseților naturii trezește în sufletul elevilor sentimente de înaltă trăire sufletească, dragostea pentru natură, dar și revolta pentru nepăsarea și distrugerea ei; - drumeții; - vizite la fabrici de produse alimentare - fabrica de pâine, fabrica de conserve din legume; - vizite la mini-ferme agricole de creștere a animalelor⁄de cultură a plantelor; - vizite la Stațiuni de Cercetări Experimentale; - vizite la Grădini Botanice, Zoologice, Muzee de Științe
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A. Cihac (1879), ce cuprindea 5765 de cuvinte, relevă că două cincimi din ele sunt slave și doar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sarbedul român Ce stase-n loc la umbră, sub un stejar bătrân, Și mult se minunează și nici că-i vine-a crede, Când crucea ,,Sfântul Gheorghe” pe sânul lui o vede. Ș-oprește regimentul, iar bravul colonel Se-nchină la drumețul, s-apropie de el Și-i zice cu blândețe : ,,De unde vii străine ?” ,, Vin tocmai de la Plevna.” ,,Cum e acolo ?” ,, Bine. “ ,,Dar aste decorații, cum, cine ți le-au dat ?” ,, Chiar domnitorul nostru ș-al vostru Împărat.” ,, Dar pentru care fapte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]