937 matches
-
șoseaua Clujului spre Gherla, când autoduba s-a oprit. Ofițerii au venit și ne-au amenințat că dacă nu încetăm ne vor executa. Le-am replicat că nu vor mai avea ce, doar cadavrele noastre asfixiate. Au deschis apoi ușa dubei, iar milițienii așteptau cu armele în poziție de tragere. În 1015 minute duba s-a aerisit. Ni s-a dat apă, dar o vomam. Fără explicație, am pornit iarăși la drum. În dubă nu se mai degajau gaze și fum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne-au amenințat că dacă nu încetăm ne vor executa. Le-am replicat că nu vor mai avea ce, doar cadavrele noastre asfixiate. Au deschis apoi ușa dubei, iar milițienii așteptau cu armele în poziție de tragere. În 1015 minute duba s-a aerisit. Ni s-a dat apă, dar o vomam. Fără explicație, am pornit iarăși la drum. În dubă nu se mai degajau gaze și fum. Deci orificiul era reglat de bunăvoința stăpânilor. Se jucau cu viața noastră după
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cadavrele noastre asfixiate. Au deschis apoi ușa dubei, iar milițienii așteptau cu armele în poziție de tragere. În 1015 minute duba s-a aerisit. Ni s-a dat apă, dar o vomam. Fără explicație, am pornit iarăși la drum. În dubă nu se mai degajau gaze și fum. Deci orificiul era reglat de bunăvoința stăpânilor. Se jucau cu viața noastră după bunul lor plac, cu scopul de a fi noi obsedați de gândul supliciului și nu al salvării, fie chiar prin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-și murdăreau mâinile, numai cugetul. Aceștia erau pilații moderni. Câteva ore drumul a fost acceptabil. Socoteam că ar fi orele 16-17, când gazarea și fumegarea a izbucnit cu intensitate. Bătăilor disperate în pereți nu li s-a răspuns. După cum circula duba ne-am dat seama că suntem fie pe un traseu aglomerat, fie într-un oraș. După timpul parcurs trebuia să fim la Alba Iulia sau la Sibiu. Atunci ne-am gândit să recurgem la un act limită pentru a-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
stradă. Am început Sfântă tinerețe legionară. Faptul a avut efect. Unul din securiști ne-a spus că nu vor mai da drumul la gaze dacă nu vom mai cânta. Le-am răspuns că nu vom mai cânta, dacă se aerisește duba, pe drum să ni se lase vizeta permanent deschisă și să ni se dea capacul tinetei. Mulțime de oameni se adunase în jurul dubei; milițienii îi țineau la distanță cu armele și unul dintre ofițeri încerca să le explice că în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
gaze dacă nu vom mai cânta. Le-am răspuns că nu vom mai cânta, dacă se aerisește duba, pe drum să ni se lase vizeta permanent deschisă și să ni se dea capacul tinetei. Mulțime de oameni se adunase în jurul dubei; milițienii îi țineau la distanță cu armele și unul dintre ofițeri încerca să le explice că în dubă sunt criminali periculoși. Oamenii clătinau din cap, dar în fața armelor se retrăgeau cu pași înceți. Din oraș au venit și alți milițieni
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe drum să ni se lase vizeta permanent deschisă și să ni se dea capacul tinetei. Mulțime de oameni se adunase în jurul dubei; milițienii îi țineau la distanță cu armele și unul dintre ofițeri încerca să le explice că în dubă sunt criminali periculoși. Oamenii clătinau din cap, dar în fața armelor se retrăgeau cu pași înceți. Din oraș au venit și alți milițieni care au împrăștiat mulțimea. Nu pricepeam de ce făceau scandal în jurul transportului unor oameni așa de docili. Voiau să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mine, acționa asupra voinței și nu-l puteam îndepărta, resemnându-mă. Nu știu cât a durat această stare; la un moment dat m-am trezit ca dintr-o moțăială. Ușa s-a deschis și am fost poftit în curte, unde ne aștepta duba. La aer mi-am revenit; soarele era sus, spre ora 10. Fețele unor camarazi mai erau roșiatice sau puțin colorate și toți aveau o indiferență în priviri și mișcări. Nu ne puteam vorbi și ne priveam mirați, unii pe alții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
grefierul scria ceva. Așa o fi scris la toți? Te-au pus să iscălești? Nu! Și chiar dacă mi-ar fi cerut, aș fi refuzat. Pe Vamanu și pe încă unul nu i-au mai chemat. Ne-au scos apoi la dubă. La Gherla v-a cântat mierla!, ne ironizau ofițerii. Ce satisfăcuți erau: paiațele lui Erasmus. Iarăși la Jilava Aveam să aflăm că cei din grupul Țurcanu au fost executați și că strigaseră, prea târziu: „Să știe toată lumea că securitatea este
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ia uite! semințe de dovleac, trompeta lui, bă, da urît mai fac! răsună zidurile blocurilor, multiplu de fiecare metru, și-a greșit muzica, revine la Orfeu tînguit pe goarnă, trenul prinde și el glas, fîșîie să sară de pe macazuri, întrecem duba jandarmeriei, patrulează prin Canta, bucuria cetei sărace începe umanitatea și ea îmbată, Narcis! veselie în disperarea muzicii, bolboroseala înec de cîmpuri de noapte, bulbuci de lumină și cîte o clădire fraza pe portativ, peisajul vizual, trenul sonor, afară mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
actrițe franceze Brigitte Bardot, orașul risca a se umple de câini ce datorită foamei generale puteau deveni extrem de agresivi. Pentru a se evita aceste mari neplăceri, medicul Beldeanu propunea următoarele: „Rog să binevoiți a dispune să se ia măsuri pentru ca duba de prins câinii să fie însoțită de un gardian (subl.ns.) care să intervină în caz de conflicte”. Această măsură extremă era cerută datorită numărului mare de cazuri de turbare înregistrate atât la oameni cât și la alte animale mușcate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în fața tuturor, violent. — Domnilor, doamnelor, continuă mustăciosul, ne cerem scuze pentru deranjul provocat. Să aveți o seară liniștită în continuare. Iar polițiștii îl iau pe Cristi pe sus și îl scot afară, unde este imediat băgat cu forța într-o dubă. După el intră și ofițerii și câțiva polițiști, mustăciosul urcă în față lângă șofer, și imediat gonesc în mare viteză de la Roata lumii, unde toți, de la ospătari la orchestră și clienți, rămân înmărmuriți ; până și bucătarii ieșiseră să vadă ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
zdravăn de polițiști, primind câteva coate în ficat și în stomac. Și nu doar că nu putea riposta sau să se apere, având mâinile încătușate, la spate, dar mai ales nu vedea când și de unde vin loviturile, în bezna din dubă. — De ce mă loviți, fraților ? striga indignat, dar nu primea niciun răspuns. Auzea însă răsuflările oamenilor legii în întuneric și une- ori chiar și câte-un bufnet de râs. Liniște câteva secunde și apoi iar primea un pumn zdravăn, fie în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
început să zbiere la fiecare atingere, spre deliciul polițiștilor, care se amuzau. Iar când nu era lovit, zdruncinăturile mașinii erau atât de puternice, încât simțea că toate organele i se întorc pe dos și e oricând gata să vomite. Apoi duba s-a oprit deodată, au fost deschise imediat ușile și a fost azvârlit afară, căzând în gol și julindu-se de asfalt. Lumina puternică a unui felinar l-a orbit cum a încer- cat să deschidă ochii, după ce stătuse atât
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
adevărat, să trăiți ! strigă Cristi, cu sângele șiroindu-i pe buze și pe bărbie. — Nu ? — Nu, domnule... — Întoarceți-vă puțin, domnule Vasile. Cristi execută ordinul și în sfârșit îi vede la față pe cei care îl loviseră tot drumul în dubă și chiar când i se făcuse rău pe culoarele mizerabile ale penitenciarului. Aceiași doi ofițeri cu care se confruntase la restaurant cu câteva săptămâni în urmă, care atunci, într- adevăr, plecaseră cu capetele plecate, iar acum se distrau nemaipomenit de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să-i huiduie pe distinșii domni care găsesc plăcere în a lovi un om legat de mâini, din întuneric. — V-ați atins de domnul Vasile ? i-a întrebat imediat colonelul. — Nu, domnule, nici vorbă. Este posibil să fi adormit în dubă, mă iertați, și să fi avut un coșmar teribil, le zâmbește Cristi, a cărui sângerare s-a mai potolit. — Domnule Vasile, aveți ceva împotriva uniformei ? — Din contră. Tatăl meu a murit pentru țara asta în război. Am fost crescut cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
nu declar ceea ce-am făcut. Și după ce ați recunoscut s-a încheiat ancheta? Da. Toată treaba asta s-a terminat aproape de ajunul Crăciunului. Și în ajunul Crăciunului ne-au legat în cătușe și la ochi, ne-a băgat în dubă, și ne-au dus la Securitate la Oradea. Și acolo am stat 3 luni de zile, până la sfârșitul lunii martie când am avut procesul, tot acolo la Oradea. Cum s-a desfășurat procesul? Procesul a fost simplu de tot... Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
oameni morți... Pe lângă asta, știu că la Pitești au murit 30 de studenți în timpul reeducării... Prin urmare, ați stat în Pitești fără să fiți judecați... Da, am stat până la jumătatea lunii aprilie a anului următor, când am fost îmbarcați în dube și trimiși la Cluj pentru proces. Și procesul s-a săvârșit în Vinerea Mare a Paștelui anului 1949. Cum a decurs procesul? Procesul a decurs așa cum au decurs toate procesele astea ale comuniștilor. Adică n-ai avut voie să spui nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu mai mult, că trebuia să vină alții în locul nostru... Asta a fost concluzia ce-am tras-o eu dup-aceea, pentru că după ce-am fost în camera de jos, cu Toldișan, nu peste multă vreme, am fost îmbarcați în dube și trimiși la Gherla. Acolo l-am cunoscut pe Popa Țanu... Am nimerit în cameră cu Popa Țanu, cu Calciu, cu Cornel Luca... De-ăștia-mi amintesc și-acuma. Poate nu știți, dar Calciu a căzut și el, la Gherla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mari, printre care eram și eu, cu lanțuri la picioare... și trimiși mai departe. Am ajuns la Jilava, și acolo am stat în celulele alea mari câteva zile, tot lotul nostru împreună cu alții, până am fost din nou îmbarcați în dube și trimiși la Brăila. La Brăila am fost îmbarcați pe niște bacuri și trimiși la Grind, o colonie mai mică, care ținea de cea mai mare, Periprava, colonie de muncă pentru deținuți politici. Acolo am stat toată iarna respectivă... Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am fost împreună cu bărbații, bineînțeles. Singura dată când am avut așa, o apropiere de bărbați a fost când am venit de la Pitești spre Jilava. Au fost bărbați în lanțuri, ceea ce înseamna că aveau pedepse mari. Și când am coborât din dubă, atunci, acolo, în zarva aia care s-a făcut până să ne repartizeze la celule, am îmbrățișat bărbații și i-am sărutat, că n-aveam nici pâine, nici mămăligă, nimic să le dau, dar așa, pentru încurajare, i-am sărutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
închisorii cu pedepse mari. Printre ele, Paula Wentzel și Lia Popescu. Eu nu le cunoșteam, că n-am avut cum, dar ne-am cunoscut când am ajuns la Văcărești, în celulele de sosire, că până acolo am fost separate în dubă. Și acolo ne-am întâlnit, și eu arătam ca o fetiță și Lia, care era profesoară, mi s-a adresat: De unde ești, fetițo? De la Arad. Chiar din Arad? Da. Da’ îl cunoști pe doctoru’ Vuia? Zic: Tot Aradul îl cunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
curte, prin rotație, și ne ducea sus... N-au fost cazuri de tortură, atmosferă era suportabilă, mâncarea a fost bunișoară... Am stat câteva luni la Timișoara și de-acolo într-o zi ne-a îmbarcat pe un vagon d-ăsta, dubă, și ne-a dus la Aiud. Acolo am stat câteva zile, pentru triere, și care am fost mai tineri, elevi, am fost selectați pentru Târgșor. Acolo a fost înainte închisoare pentru femei... Când am ajuns noi pe femei le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
19 ianuarie ’49 și-am stat până în 3 aprilie ’51. De acolo unde v-a mutat? Din penitenciarul Galați tot mereu plecau loturi în diferite părți... Pe noi, nu știu efectiv cam câți am fost, ne-a încărcat într-o dubă și ne-a dus la Poarta Albă, la Canal. Cum era regimul de detenție la Poarta Albă? Începuse munca la Canal... După o lună de zile într-o brigadă constituită numai din ăștia cu pedepse mari și cu preoți, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dintr-un sportiv de 75 de kile să am doar 50 de kile. Câteodată ne chema la vorbitor la Peninsula. De la Mangalia făceam 50 de kilometri în camioane, ca să ne dea un pachet, niște țigări, zahăr și veneam înapoi în dube... Și le-am sugerat o idee: Domnule, de ce ne cărați 40 de kilometri? Lăsați să vină părinții la Mangalia. Și pe urmă s-a transformat vorbitorul la Mangalia. Între sârmi era vorbitorul... Vă mai amintiți cine era comandantul închisorii unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]