3,549 matches
-
tristă teamă Că vom trece pe la vamă Fiu cu fiu, mamă cu mamă, Și-n exod de grea răscruce Ne vom risipi, ne-om duce Răstignind crucea pe cruce. Mândru sunt că sunt român, Dar mă zbat și mă înfrân Duca-n lume să amân, Ci mă simt ca-ntr-o cireadă Și presimt că vom fi pradă Ca mioara din baladă Și ca baciul tristei turme Cu dușmanii vechi pe urme, Stâna sfântă să i-o curme. Mândru sunt că
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
Stroe Publicat în: Ediția nr. 978 din 04 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului CĂTRE PARLAMENTELE ROMÂNIEI ȘI MOLDOVEI CĂTRE GUVERNELE ROMÂNIEI ȘI MOLDOVEI CĂTRE ACADEMIA ROMÂNĂ Domnului academician prof. univ. dr. IONEL HAIDUC CĂTRE ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI Domnului DUCA GHEORGHE CĂTRE TOATE ORGANIZAȚIILE CULTURALE ALE ROMÂNILOR DIN ÎNTREAGA LUME Senatul Academiei DacoRomâne TDC, Garda DacoRomână a Blocului Unității Naționale - BUN și conducerea Partidului României Europene (care, probabil, din toamna acestui an se va numi Partidul Dacilor Liberi - D.L.) sunt
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
și albăstrele... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul meu oferindu-mi șoapte din dorurile tale de ducă de lac de drag de plopi de stele... de ea... luna cea de atunci și cea de acum alunecă pe umeri de umbre se ascunde în teii care ard în neliniști și tremură ... Citește mai mult trăiesc în cea mai
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
amăgește În templul Nesfârșitului mi-ești Zeu. ...De-acuma simt un dor absurd de tine Și nu mai știu cum să m-ascund de gând Nu știu dacă-i mai rău, sau de-i mai bine Să mă salvez cu duca, să mor, stând? ...Și nici nu vreau să-ți plâng și să m-alint Și nu mai are rost să-ți spun ce simt, Că nu mai pot, pe mine, să mă mint... Antonela Stoica 5 Iunie 2017 © Referință Bibliografică
DE-ACUMA... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366474_a_367803]
-
Toate Articolele Autorului gând fugar bătăi de vânt adulmecând a toamnă și a miros de tămâioasă grea, pădurea mea își schimbă haia -n galben, amurgul e-n culori de peruzea. în vecernie înoată-n depărtare un soare obosit de-atâta ducă, se-neacă ca un zeu ucis în mare, în turme de văzduh ca o nălucă. mergând tăcut nu știu ce mi se-ntâmplă e o eroare-a nopții visul orb, mi-au cam căzut zăpezile pe tâmplă și-mi dă ocol neobositul
GÂND FUGAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366549_a_367878]
-
Te chem, Copilărie, și curge, curge rândul. Mi-e dor de vremea-n care toți cinci copii eram, Și ziulica-ntreagă, întruna ne jucam. Leșie din cenușă, când tu făceai mămucă, Iar noi, pe după ușă pândeam de-i rost de ducă La zbenguit oleacă. . .Zburdam așa ca mieii, Curați ca ghioceii, întruna pe toloacă!. Când văruiai în casă și aranjai frumos, Așa de bucuroasă, schimbai totul pe dos, În altă parte masa, ba patul, ba găleata, Făceai pe șmecheroasa când seara
COPILĂRIE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366572_a_367901]
-
puterea, străduie din răsputeri să-i domine ei pe cei ce își doresc libertatea și egalitatea. Asistăm astfel la modul cum, mafiot și pe ascuns, manipulând chiar organisme ale statului în care sunt influenți, procedează cei din jurul președintelui gata de ducă, dar și la modul direct, agresiv, lipsit de rușine față de aspirațiile populare care nu se pot cuantifica în bani, al celor care, din păcate realist, apreciază că puterea reprezentativității politice depinde de averea lor și se poate cumpăra pentru ei
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
pragul Și s-a-nstrăinat pribeagul A plecat de-acasă dorul, Nici stăpânii nu mai voru-l, Nici nevasta, fiica, fiul Stâlp la casă nu mai știu-l, Nici bătrânii nu mai strigu-l Când dă foamea, apa, frigul... A plecat de dor de ducă Și durerea ce-l usucă, A plecat aproape-n fugă Ca să prindă loc de slugă, A plecat doar ca să plece Cât e vremea rea și rece... A plecat dorul să-și poarte Și să-și afle-n suflet moarte, Plin
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
Toate Articolele Autorului ce să-ți spun eu ție bădiță Mihai că tot în sărăcie pe-un picior de plai încă ne-om mai zbate o mie de ani sunt acum de toate n-avem însă bani nația-i pe ducă fiii-s risipiți ca frunza caducă veșnic osândiți îngerul iubirii l-am dat la străini orbi de-a strălucirii coroanei de spini starea țării-i gravă totul e pe dos toți suntem o pleavă și curgem în jos doina ta
CE SĂ-ŢI SPUN EU ŢIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361730_a_363059]
-
stins demult și cărările s-au înmulțit. Unde e cărarea cea bună? Acest spectru întunecat, sumbru, gri, cenușiu, îl însoțește pe poet, provocându-i gânduri amare. Toate acestea provoacă întrebări grele, care rareori găsesc răspunsuri: “Unde ești? Ce dor de ducă / Te-amețește și te-mbie? Ești doar vis? / Ești o nălucă / Ce-mi provoacă însomnie? // Unde ești? / Te simți mai bine / Printre stele căzătoare? / Întreb aștrii despre tine, / Te tot dau în căutare...” (Unde ești?) Tematic, poemele decurg unul din
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
că vestitul nostru „dor” ar fi intraductibil în alte limbi! El are echivalent chiar și în germană, cu condiția să se precizeze exact, după stil nemțesc, cauza suferinței (se spune la ei fie dor de casă - „Heimweh” sau dor de ducă - „Fernweh”). Revin însă la tema adevărată a acestui articol și continui pe exemplul limbii lui Goethe: emblematică e stupoarea și consternarea cu care reacționează orice om nededat finețurilor germanei atunci când intră pentru întâia dată în contact cu ea. Spre deosebire de majoritatea
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
denumiri geografice, fiindu-ne lăsate moștenire denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Comuna, într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940), deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători, aparținând ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
confesiuni poetice de prin 2003 în volume, în țară și prin Canada, unde are oarece treburi scriitoricești la Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, ocupându-se de dorurile acestora, după cum zice într-un poem „Jos la răscruce, gata de ducă/ Ce mă mai ține, mă tot hurducă./ Dorul atârnă frunza săracă/, Dragostea vine, dragostea pleacă ... / Prind, ca din palme, să se resfire/ Cioburi păstrate în amintire ... / Ca o minciună consolatoare,/ Vremea mă ninge, clipa mă doare ... Al. Florin Țene‚ drăgășenean
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
rime. Mă doare marea, Doamne, și mă-ngână Cântecul ei venind din istorie pe ape, O rog și azi la glezna iubitei să rămână Martoră la bucurii și la agape. Iar dacă vapoarele îi tulbură tăcerea E vremea dorului de ducă încolțit în noi Și călătoria noastră dulce ca mierea Ne înălbăstrește ochii cînd marea urcă în ploi. Furtuna își cioplește chipul în sare Iar marea lovită-n călcâi mugeste sub vapoare... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Călcâiul vulnerabil al mării
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351423_a_352752]
-
îl vom descoperii fugind pe câmp, tocmai el, cel ce coordonase asaltul cerului, urmărit de instruitele trupe ale vânătorilor de munte, trimise de un monarh ce avea deprinderile unui ofițer prusac. „Umbla până la sfârșitul vieții, îl va surprinde I. G. Duca într-unul din cele patru volume de memorii, bătând din talpă și azvârlind din picioare cu o mișcare ce ar fi putut să pară tabetică dacă n-ar fi fost la el o reminiscență a parade-marșului cu care se obișnuise
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
partidelor avea să rămână în istorie, va stopa ascensiunea „nifiliștilor”. Carol I, căci despre el este vorba, „tânărul și micul principe venit din Sigmaringhen pe tronul principatelor dunărene ( ... ), primul și ultimul rege al României Mici, cum îl va caracteriza I.G. Duca, politicianul longeviv, ce va ocupa în decursul carierei sale funcția de prim ministru, pe lângă cea de ministru de culte și de instrucție, era o fire vicleană (ura Franța deoarece aici se găsea focarul de republicani), urmărind să tragă de partea
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
cea de ministru de culte și de instrucție, era o fire vicleană (ura Franța deoarece aici se găsea focarul de republicani), urmărind să tragă de partea sa adversarii cei mai redutabili. „N-a fost o plăcere mai mare, va remarca Duca în excelentele sale memorii, decât să aducă pe dușmanii săi îmblânziți la picioarele tronului. Pe Candiano Popescu care la 1870 făcuse revoluția de la Ploiești împotriva lui nu numai că l-a izgonit din armată sau l-a persecutat ci dimpotrivă
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
decât opiniile unui muritor de rând, unui om aflat sub vremi și, nu în ultimul rând, între ciocan și nicovală. De când se cunosc primele date privind organizarea Bisericii, cimitirele au fost în grija sectorului administrativ. Poate chiar de pe vremea lui Duca Vodă! Faptul că acum s-a simțit nevoia să se înființeze un sector special pentru cimitire în administrația bisericească e, probabil, concluzia sectorului pentru cercetare și dezvoltare. Motive ar fi numeroase. Vom cita câteva, care ni se par mai „puternice
MINISTERUL CIMITIRELOR (1) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350774_a_352103]
-
locului de unde veneam. (valurile mării se aud acum foarte clar, aproape) VOCEA : Ai dreptate, Costache. Ți-ai făcut datoria, dar vinovat tot ești. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Da, Doamne...(se trezește. Deschide ochii mari, îi are sticloși. Se vede ca este pe ducă) Am vorbit singur, a vorbit adâncul meu cu mine, a vorbit inconștientul meu cu conștiința mea. ( plângându-se) Îmi e rău... Mă simt vinovat. De ce m-aș simți vinovat?...Caci știu că datoria de om și de artist mi-am
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
nu vor să mai stea cuminți în acele cuibare de tăceri ale sufletului acum prins în vraja primăverii! - Când ați fost ultima dată România? - Aproape în fiecare vară merg în România fiindcă este neostoit în mine cântul doinei dorului de ducă. Mă duc să-mi văd plaiurie natale și oamenii cu toată zestrea lor primită de la Cel de Sus. “M-am născut cu duhul plecărilor” - La ce lucrați în prezent și ce planuri de viitor aveți? - Scriu ca și până acum
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
Pierderea spasmodică în ritmurile universale e, în fond, un exercițiu de purificare, o regăsire a plasmei originare. Albumul semnat de Floarea Cărbune este un superb omagiu adus unui pictor care a pornit să cucerească marea, ca experiență de dor de ducă prin reîntoarcere. Cel pornit să cucerească orizontul ca Ulisse are ca temei valul de sub carenă și dorul de casă și femeia iubită spre care zilnic se reîntoarce cu gândul să o ducă mai departe, cât mai departe, spre cucerirea altor
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
Farmec > GRADINA DELICIILOR Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 405 din 09 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ,, Nihil est sine ratione" Se asează o umbră de cuvânt, legământ doar legământ peste gene, peste somn, peste pasarea din zbor ca sa duca în eter gândul meu rămas stingher, ce ofteaza si stranută asteptând iubirea nudă, dezbrăcată-n adevăr ca o floare, flori de măr, aruncat în val de cânt glasul tău adus de vânt și asteaptă prins de soare o chemare, o
GRADINA DELICIILOR de PETRU JIPA în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351630_a_352959]