991 matches
-
construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de
Ziua Muncii () [Corola-website/Science/307015_a_308344]
-
în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele de agricultori, zidari, dulgheri sau lăcătuși nu erau practicate de evrei. Ei vorbeau în limba idiș, ca și în germană sau în română. În această perioadă, cu aprobarea tacită a autorităților românești, au fost aleși viceprimari evrei și anume dr. Rafael Mueck (1927-1929) și
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
văi cată și adună nouă meșteri mari Dan, Iașu, Sasu, Micu, Rodovan, Faur, Maș, Albu și Calu, cu toți se-nvoiesc să-i facă lui Vodă cea mai frumoasă mânăstire. Se zice că Manole se sfătuia mereu cu prietenul său , dulgherul Dan cum să fie bine să nu îl supere pe Vodă. Când fu la coperiș veni Vodă cu oștenii săi să se-nchine. De pe coperiș meșterii îi zic: - Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ați făcut, dar acum, dacă ar
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
Manole sări primul dinjos de mânăstire, apoi ceilalți și unde cădeau din lacrimile lor se formau izvoare cristaline. Pe unde căzură se făcură văi cu așezări omenești. La noi Valea lui Dan, Dănești și Valea Danului. Toți dănenii mândri de dulgherul Dan dădură pruncilor la naștere numele de Dan, Dănilă, Dăniloiu, nume care se păstrează până azi. Mai apoi pe ambele maluri ale văi se așezară Stângă cu cei trei copii Matei, Niță și Dina ca fiind dregători ai Domnului alături de
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
fost și este agricultura. Creșterea vitelor constituie o altă îndeletnicire importantă pentru locuitorii din zonă, aceștia mai practicînd și o serie de ocupații complementare cum ar fi: stupăritul, pomicultura, viticultura, precum și meșteșuguri mai restrînse practicate în sat de către lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante și pentru locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind, întâlnită în Somușca este „Opru Szentek” sau „Sfinți Mărunți”, care are
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Jos. El este construit în secolul al XIV-lea și făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Printre elementele componente ale acestei incinte se află
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
orașului. Modul în care arăta acest turn este cunoscută astăzi datorită unor picturi în acuarelă realizate de pictorul amator Johann Böbel (1824-1887). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. În a doua jumătate a secolului al XIV
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
formată din ziduri cu turnuri de apărare, precum și cu porți de acces în cetate. Din cea de-a III-a incintă fortificată a orașului mai există în prezent trei turnuri aflate pe strada Cetății (Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor), alte câteva turnuri de apărare, un turn de poartă, precum și fragmente de curtine. Acestea sunt datate în perioada 1357-1366. Odată cu construcția celei de-a treia incinte de fortificație a orașului, s-au construit și porți de acces în cetate, printre
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
era alcătuită în două rituri religioase: (ritul "spaniol"), sefarad, și (ritul "german"), așkenaze. Încă dinaintea constituirii orașului modern, evreii erau prezenți și în Cerneți, stabiliți din 1829. În 1910, în Turnu-Severin erau înregistrați 172 de negustori evrei, 3 croitori, 1 dulgher și 10 alte meserii diverse. Prima școală de rit sefarad din Turnu-Severin este constitută în 1871, cu un număr de 58 de elevi. În 1910, numărul lor era 170. Școala va fi închisă în timpul Primului Război Mondial. Comunitatea așkenaze va inaugura propria
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
mozaicurilor pentru decorarea caselor și palatelor. În arhitectura romană materialele și tehnicile utilizate în realizarea diverselor edificii este foarte importantă. Astfel ei foloseau diferite categorii de meșteșugari cum ar fi: ingineri, specialiști în betoane, fundații, construcții hidraulice, sisteme de încălzire, dulgheri pentru realizarea schelelor și părțile lemnoase ale construcților, pietrari, tăietori în piatră sau marmură, zidari pentru ridicarea zidurilor din cărămidă, țiglari pentru acoperișuri, bolți, stucatori pentru realizarea decoraților în stuc aplicate pe pereți, tavane, instalatori pentru canalizări și conducte de
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
zăpadă, când nu se mai putea turna beton. Salariul se dădea sâmbăta. Programul de muncă era de luni până vineri, de la șapte la șapte. Sâmbăta, de la șapte la patru. Duminica liber. Meșterii erau cei care câstigau cel mai bine - zidarii, dulgherii, fierar-betoniștii sau instalatorii. Salahorii, cel mai puțin. Luni, când se dădea adunarea, în fața sediului erau mereu fețe noi. În general, salahorii erau foști pușcăriași, pe care nu-i angaja nimeni în altă parte. Veneau și plecau. Sâmbăta seara, după ce luau
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
în marmură de la Skironio (Grecia), organizat de soția sculptorului Costas Polichronopoulos, în memoria acestuia. După o scurtă perioadă petrecută în Grecia și în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supraviețui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul Artistul și Natura), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic Brăilița - Downtown - via UAP) și să cioplească în parcuri, în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnați
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
vest, care s-a realizat tot în stil neo-baroc. De asemenea, s-au păstrat elemente și urmele unor elemente originale în podul bisericii. Lucrările, după cum arată inscripția de deasupra intrării, au fost conduse de meșterul constructor Francisc Lek și de dulgherul Francisc Szentmiklósi, fiind terminate în anul 1822. În 1903 au fost demarate noi lucrări de renovare. În câțiva ani s-a realizat tencuirea fațadelor, s-a reparat pardoseala și a fost înlocuit mobilierul sacristiei. Intervenții au avut loc și în
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
Rusia), la 9 martie 1934. În 1968, satul natal a fost redenumit „Gagarin” în onoarea sa. Părinții săi, Alexei Ivanovici Gagarin și Anna Timofeevna Gagarin, au lucrat în colhoz. Mamei sale îi plăcea să citească, iar tatăl său era un dulgher iscusit. Iuri a fost cel de-al treilea din cei patru copii ai familiei, iar sora lui mai mare se ocupa de el în timp ce părinții lui lucrau. La fel ca milioane de oameni din Uniunea Sovietică, familia lui Gagarin a
Iuri Gagarin () [Corola-website/Science/304746_a_306075]
-
practica și agricultura, cultivându-se mai ales orzul și grâul, dar și pomicultura și grădinăritul. Meșteșugarii (demiurgii) erau în număr mult mai mic în comparație cu epoca miceniană.Totuși ei se bucurau de un anumit prestigiu în societate. Erau făurari,olari, pielari, dulgheri etc. Producția meșteșugărească era limitată la necesitățile comunității, căci Grecia homerică, spre deosebire de cea miceniană, nu avea decât legături comerciale sporadice cu alte teritorii. Societatea homerică era împărțită în oameni liberi și sclavi, aceștia din urmă fiind încă foarte puțini,sclavia
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
suferință. Charlotte a decretat că dorea să fie înmormântată în noul cimitir planificat la Backsteinfeld în Hildburghausen. A fost îngropată cu titlu provizoriu, în biserica din castel și reînhumată la Backsteinfeld în 1819. Mormântul ei a fost proiectat de Heim, dulgherul curții, și a fost finalizat în 1824. Charlotte s-a căsătorit cu Frederic, Duce de Saxa-Hildburghausen (mai târziu Duce de Saxa-Altenburg), fiul cel mic al lui Ernest Frederic al III-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen și a celei de-a treia
Charlotte Georgine de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/324985_a_326314]
-
(în , în ) este un turn construit în secolul al XIV-lea de breasla săsească a dulgherilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Dulgherilor este cel mai nordic dintre cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
(în , în ) este un turn construit în secolul al XIV-lea de breasla săsească a dulgherilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Dulgherilor este cel mai nordic dintre cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Dulgherilor este cel mai nordic dintre cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Cea de-a III-a incintă fortificată a
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
-a incintă fortificată a orașului datează din perioada 1357-1366. Dintre turnurile de apărare componente ale acestei incinte, cele mai puțin atinse de vicisitudinile vremii sunt cele trei turnuri aflate pe strada Cetății și anume Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor. Dintre aceste trei turnuri, cel mai nordic este Turnul Dulgherilor. Datarea turnului se poate face pe baza elementelor stilistice și formale doar cu o mare aproximație, deoarece astfel de forme se întâlnesc pe parcursul mai multor decenii. Turnurile de apărare componente
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
turnurile de apărare componente ale acestei incinte, cele mai puțin atinse de vicisitudinile vremii sunt cele trei turnuri aflate pe strada Cetății și anume Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor. Dintre aceste trei turnuri, cel mai nordic este Turnul Dulgherilor. Datarea turnului se poate face pe baza elementelor stilistice și formale doar cu o mare aproximație, deoarece astfel de forme se întâlnesc pe parcursul mai multor decenii. Turnurile de apărare componente ale incintei a III-a erau adaptate armelor de foc
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
de fortificare a incintei Cetății Sibiului fiind continuate în cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea și în primele decenii ale celui următor. Forma actuală a acestui turn datează probabil de pe la începutul secolului al XVI-lea. Turnul Dulgherilor a fost restaurat în perioada 1967-1972 și apoi în anul 2007. De asemenea, și curtina dintre Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor este o reconstrucție recentă a vechiului zid. Turnul Dulgherilor este construit din piatră și cărămidă. El are o formă
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
-lea și în primele decenii ale celui următor. Forma actuală a acestui turn datează probabil de pe la începutul secolului al XVI-lea. Turnul Dulgherilor a fost restaurat în perioada 1967-1972 și apoi în anul 2007. De asemenea, și curtina dintre Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor este o reconstrucție recentă a vechiului zid. Turnul Dulgherilor este construit din piatră și cărămidă. El are o formă circulară (la bază), delimitată de porțiunea următoare printr-o cornișă pronunțată, după care turnul capătă formă de prismă
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
turn datează probabil de pe la începutul secolului al XVI-lea. Turnul Dulgherilor a fost restaurat în perioada 1967-1972 și apoi în anul 2007. De asemenea, și curtina dintre Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor este o reconstrucție recentă a vechiului zid. Turnul Dulgherilor este construit din piatră și cărămidă. El are o formă circulară (la bază), delimitată de porțiunea următoare printr-o cornișă pronunțată, după care turnul capătă formă de prismă octogonală, încheiată în partea superioară prin clasica porțiune ieșită în afară, susținută
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
Singurov la 25.153 lei, dar a fost redusă ulterior la 25.637 lei, în care s-a inclus contravaloarea materialelor (piatră, lemn, nisip, var, fier) și a uneltelor de lucru (hârlețe, lopeți, roabe, căușe etc.), precum și manopera calificată (pietrari, dulgheri). În scopul executării lucrărilor, s-au organizat trei licitații la 10, 15 și 20 martie 1839, la care nu s-a prezentat niciun amator. Astfel, Ocârmuirea a decis ca lucrările să se execute în regie proprie, fiind desemnat ca supraveghetor
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]