506 matches
-
în stabiliment și chiar în afara lui redăm această amintire a profesorului D. Nițulescu publicată târziu, abia în 1968, în România literară 12 decembrie, p.12: „De mult, pe când eram în ultima clasă a Seminarului Nifon din București, în plimbarea de duminecă după-amiazi, în fața Bisericii Sf. Anton din fosta Piață de flori, am văzut lume multă adunată. Apropiindu-mă, și răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o mustață îmbelșugată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să faci”. I-am mulțumit și-am plecat. Normal, mi-a dat un răspuns logic. M-am dus acasă. Și a trecut ziua de vineri, Însă a apărut al patrulea personaj, care avea și bicicletă, și tot acolo stătea. Sâmbăta, dumineca, la fel... N-am mai avut răbdare și la un moment dat zic: „Mamă, eu nu-s amator de futbol, da’ mă duc la un meci de futbol”. Ei, Între timp, s-au apucat și au ars tot ce-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Măi frate Pop, un lucru te rog, să scrii acasă la părinți să știe că trăiesc, că n-am murit”. Și am plecat acasă... Cum a fost Întâlnirea cu familia? Am ajuns marțea sau miercurea, nu mai știu exact... Și dumineca zic către nevastă-mea: „Auzi tu, eu mă duc În camera din față. Te rog foarte frumos să nu vii la mine, să nu mă deranjezi”. Și m-am dus să scriu carte la părinții lu’ Suciu. Și așa am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se pare că pe ăla Îl chema Seredoi. Și-apoi mai era Istrate. Și o mai fost Încă, da’ am auzit că ăștia o murit amândoi, frații Șomlea. Aiștea o fost foarte răi, amândoi... Aiștea tare rău bătea... În fiecare duminecă avea programul de bătaie. Scotea din cameră În chiloți, că era căldură mare, și bătea... Când găsea ceva, imediat făcea raport și-apoi scotea la bătaie. De la camera 107, printr-o gaură mică, vedeam exact la șeful secției și vedeam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
organ al liberalilor.321 Ziar important, nu atât prin forța politică ce reprezenta, cât prin marele talent de polemist al directorului său, era Trompeta Carpaților al lui Cezar Bolliac. 320. Ghimpele, revistă umoristică săptămânală („această foaie iese o dată pe săptămână, dumineca“) a apărut la București din mai 1866 până în mai 1879 (redacția: Pasagiul Român, nr. 9). Revista, îndeosebi după 1871, adoptase o orientare politică vio lent anticonservatoare și antidinastică. Redactorii revistei au fost I.C. Fundescu (1867), G.Dem. Teodorescu (1871), Toma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
farmec literar și au pus Întrebarea: de ce acest roman n-a fost publicat pentru 130 În presă au apărut unele articole. Am publicat și eu un articol: Eroi suceveni În războiul pentru independență, „Zori Noi”, Suceava, Anul XXXI, nr. 8598, duminecă 8 mai 1977; Într-o expoziție de artă plastică, Ana Constantin, pictoriță amatoare de remarcabil talent, a prezentat portretul lui Dumitru Cimpoieșu, din zona Broștenilor, veteran al războiului. De menționat și articolul lui Vasile Miron, directorul Arhivelor Statului - Filiala Suceava
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
n-am găsit pe nimeni. Tov. muzeograf era În concediu, iar „casa” În renovare, cu bilet pe ușă, specificând situația. Noi ne-am văzut pe ziua de marți, 13.II.a.c. și pe muzeograf abia pe ziua de 18.II, duminecă, la primărie, când era ofițer de serviciu. Era În concediu până la 1 martie. I-am vorbit și i am lăsat materialul, pe care l-ați văzut 168. Adică, mai precis, am convenit cu dânsul, ca materialul, să rămâie la un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dacă mi se dau unele indicații: mărimea articolelor, natura problemelor ce interesează etc. Vineri, 3.VI.a.c., am mai trecut pe la Suceava și am vorbit cu d-na Brădățanu 171. Să sperăm, că se face ceva172. În regiune, a plouat duminecă și luni 6.VI; poate se va Îmblânzi seceta. Cu ales respect, Prof. Dr. Gr. Miron Str. G-ral Broșteanu 27, București * Întâlnire cu Eugen Ionescu Era În toamna anului 1943, la Montpellier, În Franța. Eugen Ionescu venise, În calitate de atașat cultural
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au transferat apoi la Ministerul Justiției, intrarea B, pe Bulevardul 6 Martie, unde am lucrat aproape 2 ani. Eram utilizat și ca stenograf, dar eram plătit ca dactilograf, deoarece salarul era mai mic și lor le convenea. Într-una din dumineci, pe când mă duceam la S.R.S.C. (Societatea pentru Răspândirea științei și Culturii), pe strada Amzei, pentru a stenografia conferințe interesante ținute de scriitori, poeți, critici de artă etc. care mi-au Îmbogățit cunoștințele generale și m-au făcut să-mi măresc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
abia intraseră la Seminarul de la M-rea Neamț, a fost făcută starețului Clement la Mânăstirea Cernica. Am auzit de la mama o amintire care mi-a dat de gândit: cu mulți ani În urmă, un farmacist evreu din Fălticeni se ducea dumineca la biserica Sfântul Ilie, să-l asculte pe tata cântând la slujbă. Apoi, când a fost comemorat Eugen Lovinescu (50 de ani de la moarte), doamna Gloria Lăcătușu, redactor la Radio Iași, a imprimat la reportofon pe cel care bătea toaca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la Târgoviște, „Crizantema de aur”, ca În fiecare an. Să-mi mai scrieți, dacă vă vin În gând alte idei interesante pentru a salva cultura Fălticenilor. Cu deosebită prețuire, Radu Orac 11 Fălticeni, 8.IX.2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Dumineca trecută un gând nu mi-a dat pace și m-am dus la Buciumeni, să fotografiez bisericuța de lemn de acolo. O măicuță de la schit mi-a vorbit de vechiul lăcaș, adevărată bijuterie de epocă, construit pe moșia preotului Iuga
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pleca În curând la București la unchiul ei, R. Schweitzer-Cumpăna. Îi poți telefona, la nevoie, la No. 12.10.80. Desigur, faci foarte bine, că nu primești să faci naveta, oricât aș fi dorit, să te știu la Flt. Poate dumineca să mergi să Îndrumezi Muzeul; dar și atunci nemțește: cu plată 498. Mă mir că Gafița, care a devenit om mare, a primit și ceva de la Fălticeni. Deh! Holban a devenit la modă și faptul, că el scrie prefața, l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
baza materială, ca să nu se muncească zadarnic. (Se poate interveni la Edit. „Junimea” la Iași). I-am scris și d-lui Prof. Popa În această privință. Arătând omagiile mele Doamnei matale, salutări de la ai mei (inclusiv Schweitzer-Cumpăna, care a fost dumineca trecută la mine), Îți strâng mâna urând sănătate, al matale 535 De fapt Oltea Tănase. 536 Bătaia cu flori În Grădina publică și fanfara regimentelor 56 sau 16 infanterie, aduc aminte de Fălticenii de altădată. Astăzi, nu mai există nici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
gospodărești am neglijat acest răspuns. În al doilea rând, vă rog să veniți oricând la noi, pentru a vă da referințele, de care aveți nevoie, că nu ne stingheriți, ci din contra ne veți face mare plăcere. Noi În special dumineca și sărbătorile suntem mai liberi și putem sta de vorbă, mai mult, asupra (a) tot ce vă interesează. Acuma toamna suntem mai ocupați În zilele de lucru - cu strângerea recoltelor din grădină și livadă. Ne-ar face plăcere, să poftiți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
spargem gheața și pe la sate. Țărănimea era însă cu național-țărăniștii și nu era ușor să o miști din făgașul ei. Pentru aceea am închiriat un camion și cu un grup de băieți am hotărât să vizităm într-o zi de Duminecă, satele Drăguș, Sâmbăta de Sus și Breaza. Zis și făcut. Am plecat de dimineață și am ajuns în Drăguș când lumea era la Biserică. Am intrat cu toții în Biserică și am stat până la sfârșitul slujbei. După terminarea serviciului Divin, lumea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mult de două zile, vor fi dați dezertori și trimiși în judecata Curților Marțiale pentru a fi judecați potrivit Legi Nr. 59/1943. 7) Plotoanele care nu vor da randamentul minim cerut, vor fi puse la lucrări pe șantier și Dumineca, pentru a efectua complect lucrările neterminate. 8) Evreii învoiți vor călători pe C.F.R. cu bilete de voe eliberate de detașament, plătind costul întreg al biletului de tren și cu autorizația legală a M. A. Interne. 9) Unitățile vor scoate dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vor călători pe C.F.R. cu bilete de voe eliberate de detașament, plătind costul întreg al biletului de tren și cu autorizația legală a M. A. Interne. 9) Unitățile vor scoate dela drepturi pe evreii învoiți în zilele de Sâmbătă și Duminecă. IV. - Detașamentele de geniu vor lua măsuri pentru întocmai executarea prezentului ordin. În cazul când Direcțiunea Superioară și Comandamentul Geniului apreciază că sunt necesare noui lămuriri de detaliu, este rugată a le ordona detașamentelor, comunicându-le totodată Marelui Stat Major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
25 iunie 1838. La 9 decembrie 1837, G. Barițiu, în calitate de redactor, și J. Gött, în calitate de administrator și tipograf, difuzau o Înștiințare literară, prin care făceau cunoscută apropiata editare a unui nou periodic. Este, de fapt, programul revistei, care înlocuia „Foaia duminecii” a lui I. Barac. Redactorul își propune o îmbunătățire considerabilă a conținutului, pentru a contribui astfel la dezvoltarea literaturii române. Cuprinsul celor 26 de numere tipărite corespunde programului anunțat. În articolul Traducere din primul număr, Barițiu subliniază foloasele unor tălmăciri
FOAIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287055_a_288384]
-
INIMĂ ȘI LITERATURĂ, revistă socială și literară apărută săptămânal, ca supliment al „Gazetei de Transilvania”, la Brașov între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865. Din ianuarie 1837, I. Barac, ajutat de tipograful și editorul brașovean J. Gött, scoate „Foaia duminecii”, periodic în care se publică literatură moralizatoare și articole de popularizare din domeniul istoriei, pedagogiei, tehnicii etc. Revista încheindu-și bilanțul primului an nu numai cu un serios deficit bănesc, dar și fără efectul scontat în rândurile cititorilor, editorul renunță
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
nu numai cu un serios deficit bănesc, dar și fără efectul scontat în rândurile cititorilor, editorul renunță la înțelegerea cu Barac și, de la începutul anului următor, îl va sprijini financiar pe G. Barițiu, în încercarea acestuia de a înlocui „Foaia duminecii” cu o publicație mai apropiată de cerințele culturale și literare ale românilor transilvăneni. Barițiu redactează, în primul semestru al anului 1838, „Foaie literară”. Intreprinderea lui are mai mult un caracter experimental sau de prospecțiune și, pe baza concluziilor obținute, după ce
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
un pod, iese în calea feciorilor lui, ca să le pună la încercare curajul. Cruzimea unor episoade (precum cel al uciderii Cerbului) este foarte mare. După ce retează capul mirificului animal și „se aruncă fără sine în groapă, după cum îl povățuise Sfânta Duminecă”, Harap-Alb este amenințat de un adevărat puhoi de sânge. Omorâtorul Cerbului Vrăjit se scaldă aici la propriu în sângele victimei sale, cât pe-aci să se înece în el. În miezul povestirii Moș Nichifor Coțcariul, într-adevăr una dintre cele
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
lui Iacob Iacobson, medic. Orfan de tată la cinci ani, I. a urmat școala primară în orașul natal, apoi în București, unde familia se mutase, a absolvit Seminarul Pedagogic Universitar. Avea paisprezece ani când i-a apărut o poezie în „Dumineca” (1907). A scris sub diferite pseudonime în revistele umoristice „Scoica” (1909-1910) și „Nodul” (1909). Adevăratul său debut datează însă din 1911 în „Flacăra” (unde avea să publice până la sfârșitul vieții), urmat de pezența, în 1912, în revista simbolistă „Insula”. Timid
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Breazu); Pavel Dan, Urcan Bătrânul, introd. edit., București, 1938. Traduceri: Asztalos István, Vântul nu se stârnește din senin, București, 1949, Jóska, București, 1957, Omenie, București, 1960, Povestind copiilor, pref. Mihai Gafița, București, 1961, Duminecă cu dragoste, pref. Ion Oarcăsu, București, 1962 (în colaborare cu Constantin Olariu); Móricz Zsigmond, Rubedenii, București, 1949, Haiducul își joacă murgul, București, 1952, Rubedeniile. Un om fericit, pref. Pop Simion, București, 1962, Opere alese, I-V, pref. Nagy Pál, București
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
a învățat la Brăila, la Liceul „N. Bălcescu” și în București. Având o voce remarcabilă, s-a înscris la Conservator, fiind apreciat de profesorii Gh. Cucu și D. G. Kiriac. De la doisprezece ani scria versuri. Debutează în 1906 în revista „Dumineca”, semnând aici Celarianu-Celari; publică poezie și proză poematică în „Biblioteca modernă”, „Rampa”, „Ilustrația”, „Lumea”, „Revista antică”, „Noi pagini literare”. Deși era o persoană timidă și retrasă („seraful pogorât printre oameni”, îl va numi E. Lovinescu, în 1936), a frecventat mediile
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Brânzeu, care i-a dat un program de activitate mai amplu 315. La Beiuș a fost publicată gazeta de documentație catolică Observatorul, fondată în 1927 de călugării asumpționiști și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]