4,381 matches
-
aici cu familia, va fi președintele clubului Steaua, nu va fi de fațadă, de simbolistică, vine ca să mă ajute și pe mine, dar ajută în primul rând Steaua", a spus Becali. Potrivit lui finanțatorului, Duckadam urmează să-l prezinte în această după-amiază pe. "Aseară târziu m-a sunat domnul Becali și m-a întrebat dacă vreau să vin președinte la Steaua. N-am putut să-l refuz. Am așteptat această propunere, poate nu de președinte, dar ceva în cadrul clubului, de peste 15 ani
Helmut Duckadam, noul preşedinte al FC Steaua () [Corola-journal/Journalistic/77312_a_78637]
-
confidențelor, alături de celelalte reprezentante ale culubului select, dă fuga la restaurant, să supravegheze bucătăresele și, dacă era vreun caz de ceva, să pună și ea mîna la curățat cartofi și la pregătit o gustare. Se întoarce la modistă mai pe după-amiază și Jeni îi ia măsurile după ce cad de acord asupra unei rochii, sablu, de mătase, culoarea Virginicăi, cu volănașe și cu o eșarfă, asortată. Și din spate o să dea bine? O să cadă minunat! Și nici n-o să fie nevoie de
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
realizatoarea TV și-a amintit că, odată cu prilejul alegerilor europarlamentare, a fost la Buzău și a fost surprinsă de apariția lui Constantin Boșcodeală. Iată ce a scris Sorina Matei pe Facebook: "2008, alegeri europarlamentare. La un moment dat, într-o după-amiază, obosiți și prăfuiți, ajungem în Buzău. Delegația urma să fie așteptată de Constantin Boșcodeală, stăpânul județului, undeva la intrare ca după aceea să-l însoțească pe fostul președinte în toată vizita prin județ. Ajungem. Așteptăm. La un moment dat, apare
Sorina Matei, despre Constantin Boșcodeală: Când l-am văzut, am râs by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81734_a_83059]
-
realizatoarea TV și-a amintit că, odată cu prilejul alegerilor europarlamentare, a fost la Buzău și a fost surprinsă de apariția lui Constantin Boșcodeală. Iată ce a scris Sorina Matei pe Facebook: "2008, alegeri europarlamentare. La un moment dat, într-o după-amiază, obosiți și prăfuiți, ajungem în Buzău. Delegația urma să fie așteptată de Constantin Boșcodeală, stăpânul județului, undeva la intrare ca după aceea să-l însoțească pe fostul președinte în toată vizita prin județ. Ajungem. Așteptăm. La un moment dat, apare
Sorina Matei, despre Constantin Boșcodeală: Când l-am văzut, am râs by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81733_a_83058]
-
să știe: "Radical din spălatul vaselor,/ De înmulțit cu cel puțin/ Trei mese pregătite pe zi,/ Plus igienizarea hainelor/ Pe langă/ Aprovizionare, curățenia locuinței/ Și alte activități mai mult sau mai putin/ Previzibile după orele de serviciu,/ Minus somnul de după-amiază/ și, eventual, câteva ore din cel de noapte,/ De împărțit la minimum de grija pentru/ Estetică personală/ - totul în paranteză -/ Ridicat la puterea unui zâmbet de copil/ și a unor sporadice momente de tandrețe...// Ar putea să dea, în baza
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
reproduc în continuare provin din mai multe intervenții din această ședință - notate: P 2006 - sau din ședința comună similară, din 20 decembrie 2005 = P 2005, cf. www.cdep.ro). În schimb, o metaforă precum cea a drumului ("drumul parcurs din după-amiaza tumultuoasă a lui 22 decembrie", P 2006) este relativ indiferentă ideologic, asociindu-se la fel de ușor cu mai multe perspective politice, cu diverse idei și ierarhii de valori. Metafora, la fel de răspîndită, a construcției are totuși afinități ideologice, apărînd în mod prototipic
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
în spatele magaziei tatălui ei, fostul proprietar fusese fermier, dar Dresda începuse să înghită satele din jur și ferma era împărțită în nouă loturi de pământ, familia Annei îl deținea pe cel mai mare. Pereții magaziei s-au prăbușit într-o după-amiază de toamnă - "prea multe frunze pe acoperiș", glumea tatăl ei - și, în ziua următoare, a făcut pereți noi din rafturi, pentru ca înseși cărțile să separe înăuntrul de înafară. (Acoperișul nou, în consolă, ferea cărțile de ploaie, dar în timpul iernii paginile
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
Bulevardul Carnot. Se opresc în dreptul restaurantului Duc d’Anjou, cel mai cunoscut și mai scump restaurant din Angers. Se apropie de fereastra uriașă de la intrare și-și pun mâinile streașină la ochi. Se uită înăuntru: la ora asta, 4.30 după-amiaza, restaurantul e pustiu. Imaginea le e obturată de căruciorul cu deserturi, deasupra căruia tronează clasicul ananas uriaș. Băieții își continuă drumul. Cred că ananasul ăla are o sută de ani, își dă cu părerea Kiril, expert în tot ce se
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu lacrimile tale de dor. broaștele țestoase de galapagos nu contenesc să se dezbrace din respect pentru tine, să ai crătiți bune și scăunașe bune, de stat pe prispă și privit la viața ta, în apus. câte puțin era o după-amiază de vară cu țânțari și plictiseli întinse pe spate mi-era și foame, și greață, în același timp, greață de toate zilele la fel identice, ca puii de pește, care se nasc deodată și înoată în bancuri uriașe prin marea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Vulpea așteaptă în mijlocul scenei. Vine din dreapta Micul Prinț.) MICUL PRINȚ: Bună ziua. Aștepți de mult? VULPEA: Bună ziua. Te aștept de la ora noastră. Mult mai frumos era dacă veneai și astăzi la aceeași oră. Dacă tu, de pildă, vii la ora patru după-amiază, eu încă de la trei voi începe să fiu fericită. Spre ora patru mă vor cuprinde un freamăt și o neliniște. Voi descoperi cât prețuiește fericirea! Dar dacă vii la voia întâmplării, eu n-am să știu niciodată la care ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
era un individ destul de anost. Așa că n-are rost să vă povestesc despre el. Ci despre cei doi Ghindoc. Tată și fiu. Care chiar că erau interesanți. Mai ales când luau ceva la bord. Adică aproape tot timpul. Într-o după-amiază, când Paganel a avut proasta inspirație să le treacă pragul, în curtea familiei Ghindoc situația se prezenta în felul următor. Ghindoc ăl bătrân atârnase niște pastramă pe prispă. În niște cârlige. Și câinele mâncase toată pastrama. Drept urmare, bătrânul alerga câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
seară se prăfuia, astfel încât a doua zi, o alta, proaspătă, cu un grad sporit de senzațional, să-i ia locul. În legătură cu situația doctorului Teodoru, informațiile care circulau nestingherite de mai mult timp păreau a fi perimate, dar când, într-o după-amiază, directorul spitalului îl invită la o cafea în cabinetul său, care oferi întâlnirii o intimitate firească, lucrurile se reactualizară. Teo bănuia dinainte ce vrea să-i comunice directorul spitalului și considera că ambianța aparentă de discuție amicală nici nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
s-a lăsat prea îndelung așteptat. Cu toate că nici Silvestru și nici Carla nu prea cunoșteau ce este norocul sau fatalitatea, amândoi au putut vedea cum nu se poate mai limpede cât de armonios pot lucra acestea împreună, căci, într-o după-amiază întunecată de aversa proaspăt stârnită, întâmplarea îi puse pe cei doi, cu totul pe neașteptate, față în față. În acele clipe, tulburat, sufletul bărbatului începuse parcă a se înăbuși în veșnicie, vertiginos. Avea senzația scufundării, dar care nici nu-l
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
unice și ireversibile s au Întipărit adânc În conștiința mea și, aveam să le descopăr adevărata valoare mult mai târziu, când nu mai avea cine să aducă brațul cu lemne și să-l așeze În fața sobei. Mi-am amintit de după-amiaza aceea de toamnă caldă și blândă, când m-am Întors de acasă cu sacoșele pline cu struguri, cu mere și zarzavaturi sănătoase crescute În grădina casei părintești. Drumul de la gară până În fața ușii apartamentului În care locuiam mi s-a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pentru a scăpa de acel „delirum”Plângeam cu lacrimi amare și mușcam din pernă, repetându-mi că este o glumă stupidă, o nedreptate pentru care voi cere socoteală. Am adormit cu dorința să nu mă mai trezesc decât, Într-o după-amiază blândă de toamnă, stând la povești cu Borger pe băncuța din fața casei părintești. Doar mi-a promis... că o să vină să culegem struguri și, mai apoi, seara să ne găsească admirând Împreună - amurgul Încărcat de taine.... Necunoscuta Mergea Înaintea mea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ei. Bătea un vânt puternic care urla a supărare și a mânie, îngrămădise zăpada prin locuri mai la dos, lăsând pământul dezgolit. Pe drum nu mai vedeai nici maturi, nici copii, înafară de acei care aveau trebuințe mari. În acea după-amiază, eu mă aflam în bucătărie pregătind cina. Copiii se jucau împreună în camera lor. Când mai apropiasem treaba de sfârșit, intrasem să văd ce faceau ei. Fetița se juca, băiatul, însă, nu era în casă. Mă gândisem că era afară
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o întâmpină din ușă, ținând să-i șoptească la ureche un mare secret : - Mămico, tati a cumpărat prăjitura ta preferată! - Bine, bine, Mihăiță, condu-l pe Vișinel la baie, să se spele pe mâini. Apoi vom lua masa împreună. În după-amiaza aceea, Mihăiță îl inițiă pe Vișinel în tehnica a fel de fel de jocuri, priviră împreună cărți cu poze, apelară pe rând la clapele pianului care sub degetele lui Vișinel scoaseră câteva sunete nemelodioase, dar se distrară în felul lor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o voce tremurândă, încurajată de avocatul Jan Mocanu, începu: - Eram prietenă bună cu Olga Stamate, pe atunci Dragomir. Lucraserăm amândouă timp de câteva luni în secția de chirurgie, după care ea s-a transferat la secția de ginecologie. Într o după-amiază, tocmai terminasem serviciul și voiam să ies pe ușa spitalului, când am fost întâmpinată de Olga, plânsă, răvășită, ca o ființă care avusese o mare nenorocire. Am întrebat o alarmată ce i s-a întâmplat? Mi-a povestit cu lux
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în cămașa de forță a programului de vacanță instituit de mama, dar refuzam cu obstinație și fără șovăială pedepsele ce-mi păreau nemeritate și absurde, doar luasem premiul al III-lea la fiecare sfârșit de an școlar. Așa că, într-o după-amiază însorită de iulie, am sărit pe geam în spatele casei și în pas alergător m-am îndepărtat, nu spre scăldătoarea morii ce era mai aproape de casă, ci înspre confluența Moldovei cu Moldovița, la „Curu’ Buzăului”, unde am stat tot timpul ca
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
se vadă bine și din spate, cu ecran lat și scaune rabatabile, numerotate. La început, rulau două filme pe săptămână, iar duminica dimineața de la ora zece aveam matineu, la care nu lipseam niciodată. Client fidel eram și la filmele de după-amiază, mai ales la cele interzise vârstei sub 14 ani, când, profitând de aglomerație, mă strecuram printre picioarele adulților care se-mbulzeau în fața ușii de la intrare pentru a prinde un loc pe scaune. Așa am vizionat multe filme de război, de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
măsură să i-l trimită și că ar fi grozav. Și, pentru a fi un sărut reușit, mama-i propuse să i-l trimită din balcon. Băiețelul chițăi Încântat și sări de gâtul ei. Ieșiră imediat În lumina ruptă a după-amiezii târzii. Mirosea a praf și forfota cartierului Încreți aerul În jurul lor. Doamna Busuioc le făcu leneș cu mâna din balconul alăturat, iar ei salutară repede. Mama-l aranjă cum știu mai bine, cătând spre locul unde credea ea că se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
părul roșcat, m-a acostat Într una din zilele fierbinți ale lui august. Mă aflam În parc, pe o bancă, moțăind cu o carte În mână la umbra unui arbore pitic, bine ramificat și cu frunza deasă. Chiar dacă era spre după-amiază, zăpușeala devenise de nesuportat, așa că Începusem să-mi fac vânt cu cartea pe care o achiziționasem recent de la un anticar. Priveamaiurea spre crestele bătrânilor copaci, dintre crengile cărora zbura din când În când câte o pasăre neagră, pătând albastrul limpede
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lui... Acoperișurile de țiglă roșie, țuguiate și Îmblânzite de lumina soarelui, păreau o armată de ciuperci uriașe, ivite printre coroanele arborilor și cotropind Întinderea până departe. Îngerul se roti de câteva ori curios, după care, obosit și moleșit de căldura după-amiezii, poposi pe turla bisericii din preajma unei clădiri Înalte și, moțăind puțin, adormi grozav de repede. Fereastra i se Întunecă pentru câteva clipe, iar el știu că trecuse prin dreptul ei, În goană, Câinele Negru. Zâmbi cu subînțeles, Își plimbă mâna
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Vechi, Încercând, pe cât posibil, așa cum se obișnuise, să nu respecte traseele vechi. Un roi de gâze minuscule colcăia deasupra sa, dar nu le luă În seamă. I se dezvăluiau străzi Înguste, descărnate de lumina albă. Clădirile dormitau copleșite de căldura după-amiezii, care amorțise totul. Un sentiment straniu Îl făcu să tresară și nesiguranța i se strecură În suflet. Văzu, pentru o clipă, o pată Întunecată la capătul unei alei Îndepărtate și știu din nou că era umbra Câinelui Negru. Consideră că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
strivite pe urechi și regretă faptul că ieșise, că se aventurase prea departe. Se simțea singur, cumplit de singur În mijlocul acelei mulțimi forfotitoare, În Învălmășeala de voci Întretăiate și sunete sparte, care-i cotropeau auzul. Ridică ochii și găsi cerul după-amiezii de o stranie limpezime. Apoi se dezechilibră și nu mai știu nimic. Se trezi Întins pe bancă, cu o bătrână Într-un pardesiu ponosit ținându-l de palma acoperită de o mănușă neagră. Alte câteva persoane Îl priveau cu fețe
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]