602 matches
-
unei lumi păgâne creștinismul. Ca valah - căci numele de român Îmi exclude congenerii rămași pe afară - am Încercat să-mi păstrez identitatea negentropică: sacrificând un porc la solstițiul de iarnă dar și sânziene la acela de vară, roșind ouă la echinocțiul de primăvară și spărgând nuci la acela de toamnă. Respectând astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
le prisonnier de l’histoire, Paris, 2003; versiune românească: Mircea Eliade, prizonierul istoriei, București, 2005 și 2007. Cu privire la ansamblul lucrărilor lui Mircea Eliade și al traducerilor, vezi Mircea Handoca, Mircea Eliade. Biobibliografie, București, 1997. Amintirile sale: Memorii, vol. I, Promisiunile echinocțiului 1907-1937, vol. II, Recoltele solstițiului 1937-1960, București, 1991, sunt importante atât În ce privește propria carieră — inclusiv autojustificările de ordin politic —, cât și atmosfera intelectuală din România În perioada interbelică; ele invită la o lectură paralelă cu Jurnalul lui Mihail Sebastian (cei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Vitoria Lipan, doritoare de a ritualiza moartea nefirească a soțului și a fiilor săi, uciși pe front, prin aducerea osemintelor acestora în țară. Începând cu Ziua uitării (1972), dar cu cele mai bune rezultate în Dimineața (1977) și în După echinocțiul de primăvară (1981), Ș. cultivă romanul rural, încadrabil seriei de scrieri despre obsedantul deceniu. Un fapt interesant: acum se evidențiază cu mai multă forță tiparul narativ și tipologia. Tema privilegiată devine drama familiei tarate, macerate de un rău obscur. Personajele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
din Dimineața, își oblojește ființa fracturată prin rememorarea poveștii bunicului și a tatălui său, artiști din lumea satului, inși învinși sau aflați în răspăr cu meandrele istoriei (unul ucis, altul închis din motive politice). Dacă prin Cristian Omu din După echinocțiul de primăvară se reia același profil tipologic, meritul acestui roman îl constituie încercarea de a prezenta crepusculul lumii țărănești. Recviemul atinge momentul culminant atunci când, silit să își schimbe matca, personajul principal refuză să își părăsească satul, iar gestul său de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
Dincolo, București, 1970; Paralele, Iași, 1970; Ziua uitării, București, 1972; Așteptarea aproapelui, Iași, 1974; Speranța care ne rămâne, I-II, București, 1974-1977; Miezul și coaja, Iași, 1975; Dimineața, București, 1977; Când vine umbra, Iași, 1979; Sărutul pământului, București, 1980; După echinocțiul de primăvară, Iași, 1981; Ruptura, Iași, 1983; Drumuri de fum, Iași, 1985; Și mâine, și poimâine..., Iași, 1988; Spovedania valetului, Iași, 2002. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 120-123; Teodor Tihan, „Paralele”, ST, 1971, 5; Sorianu, Contrapunct, 180-183; Andriescu, Disocieri, 260-270; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 82-86; Ungheanu, Arhipelag, 192-207; Popa, Dicț. lit. (1977), 547-548; Dana Dumitriu, Convergența unor destine, RL, 1979, 27; Val Condurache, „Sărutul pământului”, CL, 1980, 6; Ioan Holban, Biografiile lui Corneliu Ștefanache, CRC, 1980, 3; Valentin Tașcu, „După echinocțiul de primăvară”, ST, 1981, 8; Dobrescu, Foiletoane, II, 116-122; Mircea Iorgulescu, Nimic despre trecut, RL, 1984, 12; Vlad Sorianu, Romane sociale. Corneliu Ștefanache - „Ruptura”, ATN, 1984, 10; Val Condurache, Un prozator „profesionist”, SLAST, 1986, 9; Mircea Iorgulescu, Romanul orchestră, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
Astfel, soarele parcurge în aproximativ 26.000 de ani o rotație com pletă a întregului ciclu zodiacal. Acesta este marele an cosmic sau platonician. Pentru străbaterea fiecărei constelații, soarele are nevoie de 2.100 de ani, timp în care momentul echinocțiului de primăvară de la 21 martie se mută în constelația următoare. Acum, începutul primăverii trece din constelația Peștilor în cea a vărsătorului. XV.2. Doctrina New Age în urma amplorii luate de mișcarea New Age în anii ’80 și ’90, un accent
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pustie, în vol. Lauda somnului (1929); Arhanghel spre vatră, în vol. La cumpăna apelor. 24 Suprema ardere, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 25 Mirabila sămânță, în vol. Poezii, ed. cit.; Veghe, în vol. Nebănuitele trepte. 26 Echinocțiu de toamnă; Götterdämmerung, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 27 Imagine care "este doar absorbită de alt tot mai vast, din partea căruia ea primește un reflex de nouă semnificație" (Geneza metaforei și sensul culturii, în op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mică este insuficientă pentru topirea zăpezii, facilitându-se astfel acumularea, an de an, a zăpezii în aceste areale polare. Pierderea constantă de căldură prin intermediul radiației terestre va duce la înregistrarea unor temperaturi foarte scăzute, minimele lunare fiind înregistrate undeva înaintea echinocțiului de primăvară, după ce bilanțul radiativ a căpătat valori foarte mici în timpul nopții polare. Mediile termice anuale au valorile cele mai reduse în climatele reci, menținându-se aproape peste tot sub 0șC. Iernile sunt extrem de reci, generând amplitudini termice anuale destul de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
molimei), Uitata (păpușa din colac împletit, dăruită pentru pomana morților) sunt simboluri ale unor străvechi practici teatrale. Cele mai vechi jocuri cu măști au fost cele ce țineau, la tracii sud-și nord-dunăreni, de sărbătorile solstițiului de iarnă și ale echinocțiului de primăvară și de toamnă. Creștinismul încearcă să combată jocurile cu măști, travestirile de orice fel fiind interzise încă de la Sinodul al VI-lea (Constantinopol, 692). Treptat, o parte din obiceiurile creștine au fost contaminate de rituri precreștine, în așa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
atribuie o origine tracă, fiind posibilă, apoi, o suprapunere de elemente grecești antice (dionisiace) sau de elemente slave (cultul zeului Cupala). Din spectacol păgân, ce însoțea solstițiul de iarnă, Cucii devine un joc semireligios ce se practică la lăsatul secului (echinocțiul de primăvară). Actualmente spectacolul s-a laicizat, devenind un alai popular. Principalele tipuri de măști specifice acestui obicei sunt cele arhaice, confecționate din „traistele de cai” sau din piele („chieile” - simple obrăzare), și cele de dată mai recentă - „tigvele” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Stephane Marceau. Îmi piere orice chef s-o fac pe cunoscătorul în domeniu. Face o pauză și continuă. Un monolog monoton. La dumneavoastră au rămas divinități și obiceiuri păgîne pe care lumea nici nu le observă. În noaptea care marchează echinocțiul de primăvară se aprind focuri... ca să ajute Soarele să renască, să treacă de momentul critic. Sau ce sînt zînele din lacuri? La noi se cheamă Obba (Oya) și este simbolul fidelității conjugale. Obba este o a doua soție a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-ți mai spun vorbe, dar nu mai știu ce anume! Băciuț (Nicolae redactor la revista studențească "Echinox" din Cluj n. red.) mi-a scris și zicea că dacă sînt pe la Iași să iau de la tine întrebările acelea pentru ancheta din ECHINOCȚIU și să răspund și eu. Se pare că va continua ancheta în VATRA unde se pare că va și lucra pînă la urmă. Domnul Paler (Octavian n. red.) a fost schimbat de la R. LIBERĂ și mă-ntreb dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Junimea, 1974); Speranța care ne rămâne (vol. I-II, București, Editura Eminescu, 1974-1977); Miezul și coaja (Iași, Editura Junimea, 1975); Dimineața (București, Editura Cartea Românească, 1977); Când vine umbra (Iași, Editura Junimea, 1979); Sărutul pământului (București, Editura Eminescu, 1980); După echinocțiul de primăvară (Iași, Editura Junimea, 1981); Ruptura (Iași, Editura Junimea, 1983); Drumuri de fum (Iași, Editura Junimea, 1985); Și mâine și poimâine... (Iași, Editura Junimea, 1985); Spovedania valetului (Iași, Editura Junimea, 2002). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
găsesc din belșug toamna și se consumă fripte. SEPTEMBRIE-luna lungă de toamnă. „Nagatsuki” (numele vechi) și” Ku-gatsu” (denumirea modernă). A crizantemei sărbătoare este, Mi-e plină cupa cu sake... O petală plutește spre lună. Septembrie sau noaptea lungă de toamnă ( echinocțiul de toamnă -22 spre 23. 09), luna recoltelor; la români se „ numără bobocii”, iar la japonezi se recoltează orezul. E încă frumos, căldura este moderată, dar în curând va veni sezonul ploilor. Norii vor căra imense cantități de apă peste
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în ziua a 9-a a lunii a 9-a, o persoană s-a încălzit bând sake, în timp ce admira Crizantema, va fi ferită de boală. Aroma sakeului îți mângâie, direct, inima. Mâncărurile lunii: „Negură” (Goby) pește ce se mănâncă în timpul „echinocțiului de toamnă”. Se consumă proaspăt sau ca „tempura” (șnițel românesc). „Ochiayu” (Sweetfish) cu icrele foarte gustoase. „Kudari-gatsuo” - un pește bogat în grăsime; consumul lui reduce colesterolul rău. „Kinukatsugi” fructe de mare (melci), care se fierb și se consumă cu sare
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cele mai cordiale relații. Am ajuns la post călătorind pe Marea Neagră, foarte agitată, pînă la Constantinopol, unde trebuia să mă prezint la ministrul nostru și să mă înțeleg cu el în privința activității mele la Salonic: haltă de serviciu în plin echinocțiu de primăvară cu rafale de ploaie amestecată cu măzăriche și fulgi de zăpadă sub un cer cu nori plumburii ce acopereau orizontul. Era cu totul altceva față de panorama atît de lăudată a Bosforului și a Cornului de Aur sclipind în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
instituie între „timpul social și Marele Timp mitic, sau timpul hieroistoriilor”. Acesta din urmă este caracterizat de similitudinea cu ritmurile ample - „alegerea acestei microtemporalități sacre se află în strânsă legătură cu marile conjuncții cosmice: simbolismul lunar sau solar, solstițiile sau echinocțiile reprezintă timpuri intense pentru toate diviziunile timpului”. În creațiile folclorice investigate lunarul ține de inițierea feminină, în timp ce soarele reprezintă modelul eroic și călăuza psihopompă pentru fecior, iar solstițiul de iarnă este momentul propice pentru captarea energiilor primare. Timpul mitic, identificat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în altă limbă. Știu doar că ea este tradusă și își așteaptă șansa editorială. Adrian Popescu "Echinoxul'' a fost ucenicia unei promoții literare. O puternică, benefică influență culturală au avut asupra mea Peter Motzan și Franz Hodjak, dintre germanii de la ,,Echinocțiu". De Petru Poantă-mi amintesc aproape zilnic, îmi lipsesc judecățile sale tranșante și umorul casant de om liber, nesupus convențiilor de niciun fel. O tentativă am avut, totuși să intru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Echinoxul" a fost ucenicia unei promoții literare, "șaptezeciștii'', a mai multor promoții, nu doar a mea. Au urmat ,,optzeciștii'', apoi "nouăzeciștii", "douămiiștii'', după clasificarea lui Laurențiu Ulici, toți frecventând, cu imens folos (formator) climatul de prietenie, experiențe și exigențe de la "Echinocțiu".... Prietenii mei au fost numeroși, iar anii nu au modificat fidelitatea acestor legături afective și profesionale, stabilite prin 1967-68. De la colegii mei Marian Papahagi, Eugen Uricaru, Petru Poantă, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Șorobetea, Ion Maxim Danciu, Vincențiu Ilutiu, Marcel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sau alții, tot din primul val echinoxist, deși ceva mai în vârstă, se află, de decenii, printre colegii de scris cei mai apropiați. O puternică, benefică influență culturală au avut asupra mea Peter Motzan și Franz Hodjak, dintre germanii de la "Echinocțiu", prin intermediul lor am aflat mai mult despre exigențele etice ale literaților de limba germană, autori mult mai curajoși politic decât unii autori români. A.B.De ce prieteni plecați în neștiut va aduceți aminte? Ne povestiți, vă rog, o amintire, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
țigănia lor. Dacă tot ne propunem să ieșim din criză, de ce să nu ne propunem să ieșim și din criza datorată unei părți din etnia țigănească? Oricum, pentru rezolvarea acestei chestiuni, nu trebuie să pornim de la Costești. 12 septembrie 2010 Echinocțiul politic de toamnă Motto:” În dorințe încep zgârcit să fiu...” (Serghei Esenin) Stau „zgribulit de-al toamnei mele frig” și nu știu pe cine să cred. Să-l cred pe primul ministru Boc, care, deși nu cunoaște problemele macroeconomice ca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aleasă în mod întâmplător, că, după ce și-a consultat agenda cu cele 16 ore de lucru pe zi, numai ziua asta rămăsese cu o fereastră, numai bine să ne bage frigul în oase și să ne apuce dârdâiala până la celălalt echinocțiu. Trebuie să aveți la știință că eu l-am ascultat cu atenție pe domnul Băsescu, n-am ieșit din sală împreună cu opoziția și n-am închis televizorul și nici n-am dat pe alt post. Eram aproape convins că vine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de timp și de loc, desfășurat după un ritual care trebuia respectat pentru a nu afecta „leacul”. Așa, de exemplu, încă din antichitate, unele plante magico-mitice se culegeau în anumite perioade din an: sânzienele la solstițiul de vară, urzicile la echinocțiul de primăvară, leurda la echinocțiul de toamnă, altele în toiul unor sărbători calendaristice, care oscilau în funcție de fazele lunii, de caracterul fast sau nefast al zilelor din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului noaptea, de locul culegerii: munte, deal, câmpie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
desfășurat după un ritual care trebuia respectat pentru a nu afecta „leacul”. Așa, de exemplu, încă din antichitate, unele plante magico-mitice se culegeau în anumite perioade din an: sânzienele la solstițiul de vară, urzicile la echinocțiul de primăvară, leurda la echinocțiul de toamnă, altele în toiul unor sărbători calendaristice, care oscilau în funcție de fazele lunii, de caracterul fast sau nefast al zilelor din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului noaptea, de locul culegerii: munte, deal, câmpie, luncă sau deal. Culegerea plantelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]