980 matches
-
héros dans le labyrinthe, în La ville n'est pas un lieu, în Revue d'Esthétique nr°3-4, 1977, p.163-171 SPENGLER, Oswald, Untergang des Abendlandes, München, 1923, vol. I, SPIRIDON, Monica, Topographies imaginaires et identités culturelles: "La Ville-Texte", Caietele Echinox, vol. 3, Teoria și practica imaginii. 2. Imaginar social, Dacia, Cluj, 2002, p.52-58 STENVENSON, Norah W., Paris dans la "Comédie humaine" de Balzac, Courville, Paris, 1938 STIERLE, Karlheinz, La capitale des signes. Paris et son discours, Editions de la maison
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
C. Constantin, reprezentată în 1952, editată în 1953 și distinsă cu Premiul de Stat. A lăsat în manuscris alte două piese: Simion de Mondfort și Privire din pom asupra realității. Ultima, după o încercare de a fi inclusă în revista „Echinox” în 1984, fiind oprită de cenzură după prima parte, va ieși de sub tipar abia în 2003. Interesul ei rezidă nu atât în tema propusă - supraviețuirea unui cuplu în condițiile unui dezastru atomic -, cât în ideea de a exploata, cu mijloacele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției pare să caracterizeze toate scrierile lui U. Mai întâi e vorba de o disoluție a genurilor: indiferent de (sub)titlurile anunțate, autorul se complace în a topi convențiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
Debutează cu critică literară la „Tribuna”, în 1968, iar editorial în 1975, cu volumul Incidențe. Mai colaborează cu recenzii, cronică literară, cronică de spectacol, studii de istorie literară, stilistică, eseuri, versuri la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Vatra”, „Transilvania”, „Flacăra”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Sur” (Málaga, Spania), „La Cité” (Bruxelles), „Atlas. Clujul liber”, „Cercetări de lingvistică” ș.a. A mai semnat Horia Blându, Maria Pop, Valer Tarcu. După 1990 e prezent la simpozioane și conferențiază la Bruxelles, Heidelberg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
a luat doctoratul în filologie în 1976. În 1990 devine profesor la Facultatea de Jurnalistică a Universității din Timișoara. Pentru o scurtă perioadă de timp (1990-1991) a fost și directorul Teatrului Național din Timișoara. A colaborat la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Echinox”, „Viața românească”, „România literară”, „Caiete critice” ș.a. Debutează cu însemnări critice în „Scrisul bănățean” (1963). Sporadic, la începutul activității publicistice, a semnat cu numele Dan Cornavin. Editorial, debutul său îl constituie aparatul critic la Povestea vorbei de Anton Pann, ediție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
doctor în litere, din 1997, cu teza Poezie și sacru. Membru fondator (1990) și vicepreședinte (1990-1992), va fi președinte (1992-1994) al Societății culturale „Lucian Blaga”. Debutează în presă, cu versuri, la revista „Tribuna” (1964). Membru fondator al cenaclului literar studențesc „Echinox” (1967), este profund legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
al cenaclului literar studențesc „Echinox” (1967), este profund legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis” (Satu Mare), „Ramuri”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Argeș”, „Transilvania”, „Unu” (Oradea) ș.a. Cicluri din versurile sale au apărut, traduse în limbile franceză, maghiară, sârbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
specială a revistei și în câteva cărți apărute la editurile Dacia din Cluj-Napoca și Kriterion din București. El însuși a tradus, publicând mai întâi fragmente în reviste, din Sütő András, Jurek Becker, Günter Grass, Willi Meinck. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară”, „Familia”, „Steaua roșie” (Târgu Mureș), „Flacăra” ș.a. După ce îi este editat primul roman, Nebunul și floarea (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor), debutează ca dramaturg cu piesa Speranța nu moare în zori, a cărei premieră a avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
și poet. Este fiul Elenei (n. Șufană), profesoară, și al lui Mircea Adrian Grănescu, medic. A frecventat școala generală și liceul la Cluj. După bacalaureat a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Participă la activitățile cenaclului revistei „Echinox” încă de la înființarea acestuia, iar în anii 1971 și 1972 este și redactor al publicației. Din 1972, când obține licența, lucrează în Cluj ca metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare, documentarist, redactor la Editura Dacia până în 1992, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
de Îndrumare a Creației Populare, documentarist, redactor la Editura Dacia până în 1992, când se transferă la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. A debutat cu o proză (Distinsule Domn X) în revista „Tribuna” (1969). A mai colaborat, cu proză și publicistică la „Echinox”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Apostrof”, „Discobolul” ș.a. Prima lui carte este romanul O dragoste ca oricare alta (1988), premiat la concursul pentru debut al Editurii Dacia. O dragoste ca oricare alta are modelul mărturisit în Ultima noapte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
Monitorul de Cluj”, 2000, 105; Lucia Grogoncea, Lectura mea particulară, VTRA, 2002, 5-6; Anamaria Dinu, Fișele memoriei, VTRA, 2002, 5-6; Irina Șipețean, Scriitura de sine, VTRA, 2002, 5-6; Mircea Petean, Dinspre epic înspre poematic, VTRA, 2002, 5-6; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 148; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 102-106. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
VTRA, 2002, 5-6; Anamaria Dinu, Fișele memoriei, VTRA, 2002, 5-6; Irina Șipețean, Scriitura de sine, VTRA, 2002, 5-6; Mircea Petean, Dinspre epic înspre poematic, VTRA, 2002, 5-6; Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003, 148; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, I, Cluj-Napoca, 2003, 102-106. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
2003. 828. Norman Manea, Întoarcerea huliganului, Editura Polirom, Iași, 2003. 829. Mircea Eliade, Jurnal, vol. I (1941-1969), ediție Îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993. 830. Gib I. Mihăescu, Rusoaica, prefață de Cezar Petrescu, postfață de Marian Papahagi, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. 831. „Un intelectual cinstit - spune Adam Michnik În 1992 - trebuie să aibă În vedere că va avea de confruntat atacuri la fel de brutale și agresive ca și acelea ale antisemiților Împotriva evreilor. Intelectualul cinstit va avea și el de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1994; [Postmodernismul], „Euphorion”, 1994, 43-45; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995, 221-259; Le Postmodernisme dans la culture roumaine, „Euresis”, 1995, 1-2 (număr special); [Postmodernismul], „Echinox” , 1995, 6-9; Magda Cârneci, Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, București, 1996; Alexandru Mușina, Unde se află poezia?, Târgu Mureș, 1996; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996, 93-169; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, 1996; Liviu Petrescu, Poetica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
din Orchestra Filarmonicii (1985-1989), iar în 1990 trece la Studioul TVR, ca redactor, apoi realizator de emisiuni. Debutează cu versuri la „Steaua” în 1965, iar editorial cu volumul de proză scurtă Portocale și cascadori, apărut în 1978. Mai colaborează la „Echinox”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Vatra”, „Orizont”, „Cinema” ș.a. Încă din studenție conduce trupe de teatru, ulterior regizează spectacole la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, secția germană, realizând și filme de televiziune. Între 1990 și 2002 obține mai multe burse de specializare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
1996-1998), apoi cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, unde predă literatura comparată. Debutează la „Tribuna” în 1990, iar editorial cu eseul Optzecismul și promisiunile postmodernismului în 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Apostrof”, „Steaua”, „Vatra”, „Observator cultural”, „Echinox”, „Orizont”, „Poesis” ș.a. A făcut parte dintre autorii Dicționarului analitic de opere literare (I-IV, 1998-2003). U. e interesată cu precădere de fenomenul optzecist, pe care urmărește să-l supună unei contemplări de „a doua zi”. Cu toate acestea, evită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
redactat prima versiune a acestui studiu, În anul 1988, nu bănuiam că el va provoca vreo reacție mai deosebită În rândurile celor din jurul meu, alta decât o eventuală receptare În lumea specialiștilor, precum și În sfera, destul de restrânsă, a cititorilor revistei Echinox. Eram convins că am abordat un subiect care se referă la lucruri atât de Îndepărtate, lipsite de orice legătură cu actualitatea, Încât nici nu mi-am pus problema că el ar putea să jignească sau să rănească sensibilitatea cuiva. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dispute aprinse printre oamenii acelui timp apus. Credeam Însă că ecoul lor se stinsese demult și că o asemenea chestiune nu mai reprezenta, astăzi, decât o amintire cu iz medieval. Ei bine, mă Înșelam. Încă de la apariția articolului meu În Echinox, regretatul coleg Lucian Periș (viitor preot celibatar greco-catolic, destinat unei strălucite cariere ecleziastice și intelectuale) mă avertizase, cu blândețea și delicatețea care Îi erau atât de caracteristice, că rândurile mele provocaseră dezaprobare În mediile unite. Nu prea eram la curent
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
m-a afectat și mai mult, s-a produs după aproape un deceniu, În anul 1997. În revista Vatra, din Târgu-Mureș, părintele canonic Teodor Racovițan XE "Racovițan" publica o replică extrem de dură, Întinsă pe câteva pagini, la adresa articolului meu din Echinox. Cât m-au mâhnit și aceste rânduri, Îmi vine greu să mai spun. Părintele Racovițan a fost un veritabil martir al Bisericii Unite și, În același timp, un om de vastă cultură bisericească. A fost deținut În Închisorile comuniste și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1. Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972. Popa, Mircea, „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 31, 1986, fasc. 2. Popa, Mircea, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10. Popa, Mircea; Tașcu, Valentin, Istoria presei literare românești din Transilvania de la Începuturi până În 1918, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Popa, Septimiu, „O gazetă poporală românească În anul 1848”, În Societatea de mâine (Cluj), 1928, nr. 4. Popescu Teiușan
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Al. Piru, Ioan Șerb, Poezia română clasică. De la Dosoftei la Octavian Goga XE "Goga" , Editura Minerva, București, 1976, vol. I, pp. 499-500. Problema „romantismului ardelean” a generat o discuție, Întreținută de: Mircea Popa XE "Popa" , „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10, p. 6; V. Fanache, „Două ipostaze”, Steaua, 1976, nr. 2, pp. 8-9; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, pp. 264-265 și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Horațiu Crișan, Burebista XE "Burebista" și epoca sa, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pp. 16-17. Violeta Cartianu, Urme celtice În spiritualitatea și cultura românească, Editura Univers, București, 1972, passim. Pentru cele două tipuri de comparatism vezi Pompiliu Teodor, În Echinox, XVIII, 1986, nr. 6, p. 3, interviu consemnat de Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" și Ovidiu Pecican. Pierre Chaunu, Civilizația Europei În Secolul Luminilor, I, Editura Meridiane, București, 1986, pp. 61-62. Vezi M. Czeke, Angol külpolitikai módszerek az Unió elötti ir
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
după Dictatul de la Viena. Ș. frecventează școala primară, gimnaziul și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj. Tot aici student, din 1964, al Facultății de Filologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, își ia licența în 1969. Face parte din cea dintâi grupare a revistei „Echinox”. Publică primele versuri în 1966, la „Steaua”, unde va fi redactor (1971-1988). Mai colaborează cu poezie, proză și traduceri la „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Ateneu”, „Viața românească”, „România literară” ș.a. Debutează editorial în antologia colectivă Eu port această ființă, apărută în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
507-508; Cornel Vâlcu, Aurel Șorobetea, ECH, 1994, 1-3; Papahagi, Interpretări, 149-152; Ulici, Literatura, I, 234-236; Pop, Pagini, 196-202; Poantă, Dicț. poeți, 193-195; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 343-344; Popa, Ist. lit., II, 286; Dicț. scriit. rom., IV, 465-467; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului” , I, Cluj-Napoca, 2003, 35-40. C. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Tribuna” în 1968 cu un eseu despre Radu Stanca, iar editorial cu volumul Spectacol interior (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor). Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „România literară”, „Viața românească”, „Vatra” ș.a., însă numele său se leagă mai ales de revista „Echinox”, la conducerea căreia s-a aflat (alături de Ion Pop și Marian Papahagi) în perioada 1972-1983, ca redactor-șef adjunct, și de „Apostrof”, unde îngrijește rubrica „Dosar” chiar de la apariție, din 1990. A participat la realizarea lucrărilor Dicționarul scriitorilor români (I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]