982 matches
-
Hotar, iar din 1986 redactor la „Familia”. Este doctor în filologie, cu o teză despre Liviu Rebreanu. Lector (1993), conferențiar (1998) la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, din 2000 devine profesor și decan la aceeași instituție. Debutează la „Echinox”, în 1975, cu un articol despre Mircea Iorgulescu. Colaborează cu recenzii, cronici literare și la „Steaua”, „Vatra”, „România literară”, „Cuvântul”, „Convorbiri literare”, „Apostrof” ș.a. Prima carte de critică literară, Diferența specifică, îi apare în 1982, simultan cu ediția Teodor Scorțescu
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
după Dictatul de la Viena. Ș. frecventează școala primară, gimnaziul și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj. Tot aici student, din 1964, al Facultății de Filologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, își ia licența în 1969. Face parte din cea dintâi grupare a revistei „Echinox”. Publică primele versuri în 1966, la „Steaua”, unde va fi redactor (1971-1988). Mai colaborează cu poezie, proză și traduceri la „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Ateneu”, „Viața românească”, „România literară” ș.a. Debutează editorial în antologia colectivă Eu port această ființă, apărută în
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
507-508; Cornel Vâlcu, Aurel Șorobetea, ECH, 1994, 1-3; Papahagi, Interpretări, 149-152; Ulici, Literatura, I, 234-236; Pop, Pagini, 196-202; Poantă, Dicț. poeți, 193-195; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 343-344; Popa, Ist. lit., II, 286; Dicț. scriit. rom., IV, 465-467; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului” , I, Cluj-Napoca, 2003, 35-40. C. H.
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Dej (1973) și Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Lucrează ca profesor la Dej, Beclean, Baia Mare și Sighet, în 1989 devine redactor-șef la „Gazeta someșană”, iar din 1990 redactor la Studioul de Radio-TV Cluj. Colaborează la „Echinox”, unde își face debutul în anii studenției, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Transilvania”, Convorbiri literare”, „Viața românească”, „România literară”, „Cronica”, „Poezia” ș.a. În 1994 îi apare volumul de poezii Livada Röentgen (Premiul Salonului de Carte din Cluj-Napoca). A îngrijit, împreună cu Ioan
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-latină (1967-1972). Lucrează la Cluj ca instructor la Comitetul de Presă și Tipărituri (1972-1977), asistent la Catedra pentru studenți străini a Facultății de Filologie (1977-1983), redactor la „Tribuna” (1983-1996) și „Steaua” (2002-2003). Debutează în 1969, la „Echinox”, iar editorial în volumul colectiv de poezie Alpha ’80. Mai scrie la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Transilvania”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Poesis” ș.a. I se acordă numeroase distincții pentru activitatea de traducător: Premiul Uniunii Scriitorilor (1992, 2002), Premiul Salonului Național
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
făcând parte dintre prozatorii tineri lansați de revista clujeană. După 1990 deține funcții de conducere la TVR Cluj și este redactor-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la „Echinox”, „Napoca universitară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua” ș.a. S. începe să publice proză scurtă la „Tribuna” din 1977, debutând editorial cu romanul Marginea Imperiului, apărut în 1981 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
dintâi carte, Introducere în opera lui Miron Costin, îi apare în 1976. Mai colaborează cu note, însemnări, cronici literare, studii, eseuri și interviuri la „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Astra”, „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Secolul 20”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista română”, „Viața românească” ș.a. Filatelist pasionat, participă la expoziții organizate în țară și peste hotare, e prezent în publicațiile „Filatelia”, „L’Écho de timbrologie”, „Junge Sammler”, „Ecophil” ș.a.
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
al Românilor Americani „Valerian D. Trifa” de la Jackson, Michigan. Din 2000 este profesor, iar din 2002 și decan la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Tribuna” în 1968, colaborând ulterior și la „Steaua”, „Transilvania”, „Echinox”, „Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra” ș.a. Primul volum, Progresii, îi apare în 1972. Este prezent, cu studii importante, în volume colective: Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
1970-1973) și „Contemporanul” (1973-1982). Deopotrivă înzestrat pentru plastică (realizează, ca sculptor, lucrarea Fântână la Târgu Mureș, iar ca grafician semnează ilustrație de carte) și literatură, Ș. debutează în 1967, cu versuri, la „Cronica”, fiind prezent apoi și în „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, iar editorial în 1968 cu placheta Strigi. Ca traducător, publică Efigii în abanos. Din lirica neagră francofonă (1978, în colaborare cu Mircea Traian Biju; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) și (prin intermediar francez) din proza finlandeză, Hiltu și Ragnar
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
și artistic”, „Cuvântul liber”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Gânduri și rânduri”, „Vremea”, „Timpul”, „Tribuna”, „Cum vorbim”, „Contemporanul”, „România liberă”, „Îndrumătorul cultural”, „Orizont”, „Cronica” ș.a. Membru fondator sau conducător al unor cenacluri și societăți literare din Ploiești („Gândul nostru”, „Nicolae Iorga”, „Echinox”, „I. L. Caragiale”), activează și la grupări din București („G. Călinescu”, „Ionel Teodoreanu”, „Cincinat Pavelescu”). Teatrul Ligii Culturale din Ploiești îi joacă piesele Conștiința (1935) și Învierea (1939), iar radiofonic i se difuzează scenariile Fete... este destule și La datorie (1943
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez (Premiul Uniunii Scriitorilor). E prezent în „Orizont”, „Tribuna”, „Poesis”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Familia” și în „Agora” (Philadelphia), „Impuls” (Novi Sad), „Lumina” (Pancevo) ș.a. Volumul Piper pe limbă (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara) reunește interviuri luate unor personalități bănățene. I s-au decernat Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (2000
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
o fabrică, ulterior e corector, iar din 1997 face parte din redacția cotidianului județean „Crișana”, unde debutase cu poezie în 1967. Prima carte, placheta Dezvăluiri, îi apare în 1989. Colaborează cu versuri, recenzii, reportaje la „Luceafărul”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Unu”, „Echinox”, „Al cincilea anotimp”, „Romanian Roots” (SUA), „Cele trei Crișuri”, „Bihorul” ș.a. Versurile lui S., îndeosebi cele din Strigătul de siliciu (1997), anexează unei fervori declamatorii fără suport reflexiv o materie eterogenă. Cu toate că uneori vivacitatea perorației, inervată în ideea ludicului, deturnează
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
București, unde va lucra până în 1970, când se pensionează. Debutează în 1939, la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu. A publicat și sub semnăturile Mirescu și Aiax. În primele culegeri de poeme ale lui S., Solii către lumină (1940) și Echinox (1941), versurile se remarcă prin discreție și naturalețe, prin tonalitatea frecvent depresivă și prin sobrietatea mijloacelor figurative. Cu vagi irizări din G. Bacovia și Lucian Blaga, dar și din Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba sau Eugenio Montale, se propune o lirică
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
au rămas în manuscris. Printre ele se află și pagini care ar putea fi oricând luate ca model pentru arta traducerii: Spațiul intim al poeziei universale (o antologie) și Traducători români din lirica universală. SCRIERI: Solii către lumină, Timișoara, 1940; Echinox, Timișoara, [1941]; Afiș literar, Timișoara, 1945; Osmoze, Timișoara, 1947; 30 de poeme, București, 1973; Cumpăna vieții, Timișoara, 1979; Agora, Timișoara, 1985. Traduceri: Giuseppe Ungaretti, Poeme, Timișoara, 1943; Umberto Saba, Poeme, Timișoara, 1944; Eugenio Montale, Poeme, Timișoara, 1945; Henri Delacroix, Plăcere
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Nello Ponente, Modigliani, București, 1970; Giuseppe Gatt, Gainsborough, București, 1971. Repere bibliografice: G. M. Ivanov, Primăvara literară în Banat, RML, 1939, 37; Lucian Costin, Noul scriitor bănățean, „Drapelul”, 1939, 37; George Sbârcea, „Solii către lumină”, TIA, 1940, 119; Dan Petrașincu, „Echinox”, VAA, 1941, 235; Pompiliu Constantinescu, „Echinox”, VRA, 1942, 635; Petru Comarnescu, Cei unsprezece, TIL, 1942, 2 018; Alex. Jebeleanu, „Solii către lumină”. „Echinox”, VS, 1943, 2 967-2 968; Alex. Jebeleanu, „Poeme” de Eugenio Montale, „Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m.
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Gatt, Gainsborough, București, 1971. Repere bibliografice: G. M. Ivanov, Primăvara literară în Banat, RML, 1939, 37; Lucian Costin, Noul scriitor bănățean, „Drapelul”, 1939, 37; George Sbârcea, „Solii către lumină”, TIA, 1940, 119; Dan Petrașincu, „Echinox”, VAA, 1941, 235; Pompiliu Constantinescu, „Echinox”, VRA, 1942, 635; Petru Comarnescu, Cei unsprezece, TIL, 1942, 2 018; Alex. Jebeleanu, „Solii către lumină”. „Echinox”, VS, 1943, 2 967-2 968; Alex. Jebeleanu, „Poeme” de Eugenio Montale, „Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m., „Osmoze”, „Banatul”, 1947, 230; Felea, Secțiuni
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
Costin, Noul scriitor bănățean, „Drapelul”, 1939, 37; George Sbârcea, „Solii către lumină”, TIA, 1940, 119; Dan Petrașincu, „Echinox”, VAA, 1941, 235; Pompiliu Constantinescu, „Echinox”, VRA, 1942, 635; Petru Comarnescu, Cei unsprezece, TIL, 1942, 2 018; Alex. Jebeleanu, „Solii către lumină”. „Echinox”, VS, 1943, 2 967-2 968; Alex. Jebeleanu, „Poeme” de Eugenio Montale, „Lupta patriotică” 1945, 30; i.a.m., „Osmoze”, „Banatul”, 1947, 230; Felea, Secțiuni, 154-156; Țirioi, Premise, 35-37, 71-72, 82-83; Eugen Dorcescu, Petru Sfetca, O, 1978, 35; Lucian Alexiu, „Cumpăna vieții
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
1972-1989), ulterior ca redactor-șef la ziarul „Timpul” și la Agenția Media Star din Reșița. Din 1997 este director al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din același oraș. Debutează cu versuri în 1965, la „Tribuna”, publică în primele numere ale revistei „Echinox” (1968), fiind membru fondator al cenaclului omonim. Ca reporter, începe cu volumul Aurul din aripi, apărut în 1986, iar cea dintâi plachetă, Ascultând ceasornicul în baie, îi este editată în 1995. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin (1998, scris în colaborare cu
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
unii comentatori au numit „un absurd agreabil”, o meditație adesea gravă asupra destinului lumii de astăzi. SCRIERI: Poeme banale, București, 1969; Balerina portocalie, București, 1970; Ora translucidă, București, 1974; Acceptați retrovizorul, București, 1974; Aventură în cosmos, București, 1974; Pregătirea pentru echinox, București, 1977; Amfora de rezervă, 1979; Destăinuirile vulcanilor stinși, București, 1985; Antinomii, Cluj-Napoca,1986; Multiplii faptului divers, București, 1986; Departe, între ieri și mâine, Cluj-Napoca, 1991; Destin de împrumut, București, 1995; Învinși de abstracțiuni, București, 1995; Delapidatorul de timp, Cluj-Napoca
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
anticalofil decât sentimental, imaginile sale având „ceva din gravura socială expresionistă”. Totuși, lirica târzie nu va mai atinge nivelul cărții de debut, cea „cu sânge, pâine și cocs”, a omului „despletit și oxidat de vânt/ gata să smulgă un ultim echinox”. T. e și autorul unui jurnal de călătorie, Franța în patru anotimpuri (1967), unde urmărește în special Orașul Luminilor, într-un fel de călătorie reală, dar și ficțională, cu povești și notații răzlețe, din tren sau în parcuri. Cartea este
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
realizarea unui climat de creație, în ciuda comandamentelor politice la care s-a supus mai mult formal, în intervenții de circumstanță. Practic, a reușit să promoveze valori importante și să confere Clujului calitatea de metropolă culturală (alături de revistele „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „Echinox”). Atât abordarea problematicii literare, cât și lista colaboratorilor se înfățișează echilibrat pe tot parcursul existenței publicației. Poezia va fi marcată și în T. de trei etape esențiale. Perioada 1957-1970 este dominată de ingerința obligatorie a realismului socialist, deși revista a
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
țărănism, istorism) decât a „Gândirii” (peisaj transfigurat) face specificul textelor din Poema Patriei (1977), îndeosebi al ciclurilor Negru Vodă (apărut și separat, în 1974), Să nu superi iarba și Capul de pe scările Gemonei, pe când în Vârsta sărutului (1963), Noapte de echinox (1964), Poezii (1966) ritmurile argheziene, în special de „creion” și „copilărești”, utilizate și în unele dintre numeroasele versuri pentru copii ale lui T., sunt concurate de ritmuri ca la Lucian Blaga („Prin reci luminișuri/ azi pasul mi-ndemn/ precum prin
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Costache Conachi (Amor de beizadea) la confrați de aceeași vârstă. Își face un limbaj propriu din limbaje dintre cele mai diferite, predominant tradiționale în primele patru volume, apoi tot mai mult, cu timpul aproape exclusiv, moderne. Încă în Noapte de echinox enunțuri de felul butadei („m-am privit într-o frunză/ și m-am văzut mai matur”), imagini insolite, soresciene avant la lettre („am învățat pe dinafară un șirag de cocori,/ m-am iscălit pe un surâs/ și-am colorat tăcerea
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
primul rând, a subiectului liric, o eliminare a epicului și o reducere a elementului demonstrativ. EUGEN SIMION SCRIERI: Pasărea albastră, București, 1957; Steaua Polară, București, 1960; „Lacul codrilor albastru...”, București, 1961; Vârsta sărutului, București, 1963; Fântâna culorilor, București, 1964; Noapte de echinox, București, 1964; Poezii, București, 1966; Cântece de toamnă mică, București, 1967; Dacă treci râul Selenei... (Copilăria lui Eminescu), București, 1967; Patruzeci și șase de poezii de dragoste, București, 1967; Altaïr, București, 1967; Filigran, București, 1968; Dincolo de crizanteme, București, 1969; Suav
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
din Orchestra Filarmonicii (1985-1989), iar în 1990 trece la Studioul TVR, ca redactor, apoi realizator de emisiuni. Debutează cu versuri la „Steaua” în 1965, iar editorial cu volumul de proză scurtă Portocale și cascadori, apărut în 1978. Mai colaborează la „Echinox”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Vatra”, „Orizont”, „Cinema” ș.a. Încă din studenție conduce trupe de teatru, ulterior regizează spectacole la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, secția germană, realizând și filme de televiziune. Între 1990 și 2002 obține mai multe burse de specializare la
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]