2,582 matches
-
Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii. Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într- un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
modificărilor hidrice, a drenării și uscării terenurilor înconjurătoare. Specie menționată în: - Lista Roșie a plantelor superioare din România, 1994 Oltean M., Neagrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihailescu S. Inst. de biologie, studii, sinteze, documentații de ecologie, Bucuresti, 1 :1 -52 - The IUCN Red List of Threatened Species, cu statusul LC - cu populații în declin, sever fragmentate; specie intens colectate în trecut în scop medicinal https://www.iucnredlist.org/species/163993/42397943 - Red List of the Vascular Plants of Luxembourg, Colling, G. 2005
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
361 ARDELEAN, A., OPREA ADRIANA, 2011 - The Association Carici elongatae - Alnetum in the "Csalanos" Marsh of the Nirului Plain, Studia Universitatis "Vasile Goldiș", Seria Științele Vieții, Vol. 21, issue 2, 2011: 399-402 ARDELEAN GAVRIL, CAROL KARACSONYI - Flora, vegetația, fauna și ecologia nisipurilor din nord - vestul României, Edit. Daya, Satu Mare, 2005 ARDELEAN GAVRIL, CAROL KARACSONYI - Flora și fauna Văii Ierului (înainte și după asanare), Edit. BION, Satu Mare, 2002 BURESCU P., DONIȚĂ N., 1999 - Vegetația lemnoasă palustră din nord-vestul României: Aninișurile
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
tipurile de stațiune pe etaje de vegetație și categorii de bonitate. Datele de caracterizare a stațiunilor au fost scrise în fișa unității amenajistice. În cadrul fiecărui tip de stațiune au fost identificate unul sau mai multe tipuri de pădure cu ecologie și clase de producție apropiate. Evidența tipurilor de stațiune Tabelul 4.4.1.1. Nr. Cod Denumire tip de stațiune Suprafața Categorii de bonitate ha % Superioară Mijlocie Inferioară FM3 – Etajul montan de molidișuri 1. 2.3.1.1 Montan de molidișuri, podzolic cu humus brut, edafic
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Pedagogică, București. Florescu, I. - 1981, "Silvicultură", Editura Didactică și Pedagogică,București. Giurgiu, V. - 1988 "Amenajarea pădurilor cu funcții multiple", Editura Ceres, București. Giurgiu, V., Decei, I., Armășescu, S. - 1972, "Biometria arborilor și arboretelor din România", Editura Ceres, București. Milescu, I. - 1994, "Ecologie forestieră", Universitatea "{Ștefan cel Mare", Suceava. Negulescu, E. G. ș.a. - 1973, "Silvicultură", Editura Ceres, București. Pașcovschi, S., Leandru, V. - 1958, "Tipuri de păduri din R.P.R.", Editura Agro-silvică, București. Rucăreanu, N. - 1967, "Amenajarea pădurilor", Editura Agro-silvică, București. Stoiculescu, Cr. D. - 1987
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Bewegungen von Muhlkoppe (Cottus gobio L.) und Bachforelle (Salmo trutta L.) in zwei unterschiedlich anthropogen beeinflufiten Fliefigewâssern im Vorharz. Dissertation, Zoologisches Institut der Technischen Universitât Braunschweig (unveroffentlicht): 197 pp. Tomlinson, M. L., Perrow, M. R. (2003). Ecology of the bullhead (Ecologia zglăvocii). Conserving Natura 2000 Rivers. Ecology Series No. 4. Utzinger J., Roth C., Peter A. (1998). Effects of environmental parameters on the distribution of bullhead Cottus gobio with particular consideration of the effects of obstructions. Journal of Applied Ecology, 35
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
und Bewegungen von Muhlkoppe (Cottus gobio L.) und Bachforelle (Salmo trutta L.) in zwei unterschiedlich anthropogen beeinfiubten Fliebgewassern im Vorharz. Dissertation, Zoologisches Institut der Technischen Universităt Braunschweig (unveroffentlicht): 197pp. Tomlinson, M. L., Perrow, M. R. 2003, Ecology of the bullhead (Ecologia zglâvocii). Conserving Natura 2000 Rivers. Ecology Series No. 4. Utzinger J., Roth C., Peter A. 1998, Effects of environmental parameters on the distribution of bullhead Cottus gobio with particular consideration of the effects of obstructions. Journal of Applied Ecology, 35
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
măsuri structurale de îndiguire care se vor efectua pe mulți km. De aceea, necesar să ne construim o imagine de ansamblu din mai mult puncte de vedere. îndiguirea poate avea consecințe negative dacă nu sunt luate în considerare habitatele și ecologia speciilor pentru care au fost desemnate srturile respective. Totodată o îndiguire amenajată cu o viziune ecologică poate aduce beneficii asupra biodiversității. în concluzie, este important ca toți actorii implicați în proiect să fie conștientizați de la bun început cu privire
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
subacvatic. (2) Principalele ramuri ale științei care pot folosi scufundările pentru atingerea obiectivelor proiectelor specifice sunt: a) biologia marină sau oceanografia, pentru studiul vieții în mări și oceane, al diversității viețuitoarelor marine, precum și al adaptării și evoluției lor; ... b) ecologia marină sau oceanologia, pentru studiul interdependenței și interacțiunii dintre componentele ecosistemului marin, precum și al efectelor poluării asupra parametrilor de stare, proceselor fizice, chimice și biologice în ecosistemul marin; ... c) hidrologia, pentru studiul diferitelor unități acvatice, cu fenomenele și procesele
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
Com.Sacalaseni/ Catalina 2.50 P PO - 0.150 - A Remin SA Maramures Remin SA Maramures 31,4 49 DĂMĂCUȘENI pr. Gardului, necod, bh Lapus pr. Gardului, necod, bh Lapus MM Com. Damacuseni 4.90 P PO 0.012 0.024 - R, V Asociatia de Pescuit și Ecologie Transilvania Asociatia de Pescuit și Ecologie Transilvania 16,7 50 DOBRICEL Pr. Dobricel II-1.66.10.2 MM Oras Tg. Lapus/ Borcut 9.60 P PO 0.145 0.185 - R, A Primaria Tg. Lapus Primaria Tg. Lapus 51 LIGHET pr. Nires (Lighet) II-1.66.8 MM Oras Tg.
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
A Remin SA Maramures Remin SA Maramures 31,4 49 DĂMĂCUȘENI pr. Gardului, necod, bh Lapus pr. Gardului, necod, bh Lapus MM Com. Damacuseni 4.90 P PO 0.012 0.024 - R, V Asociatia de Pescuit și Ecologie Transilvania Asociatia de Pescuit și Ecologie Transilvania 16,7 50 DOBRICEL Pr. Dobricel II-1.66.10.2 MM Oras Tg. Lapus/ Borcut 9.60 P PO 0.145 0.185 - R, A Primaria Tg. Lapus Primaria Tg. Lapus 51 LIGHET pr. Nires (Lighet) II-1.66.8 MM Oras Tg. Lapus 9.40 P PO 0.059 0.075
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
pe oricine dacă ceva e putred în noțiunile cu care operează unele companii în ziua de azi. Wayne Visser este unul dintre liderii mondiali în sustenabilitate ai anului 2015, are un doctorat în CSR obținut în Marea Britanie, un masterat în ecologia umană (Universitatea din Edinburgh) și o diplomă în business science (Universitatea din Cape Town). A lucrat ca director de sustenabilitate în cadrul KPMG și ca strateg pentru Capgemini. A scris nenumărate cărți, printre care și CSR 2.0. Allen Morrison este CEO
Companiile private și „responsabilitatea socială” () [Corola-blog/BlogPost/338250_a_339579]
-
cancelarie și de obicei abordează subiecte filosofice, într-o manieră foarte inteligentă, dar pe un ton senin, sprințar. Știe o mulțime de anecdote (unele mai deocheate) despre artiști. Biologie. Profesorul bisturiu Este pasionat de: entomologie, dendrologie, floricultură, viticultură, pomicultură, genetică, ecologie, zoologie, anatomie. Știe o mulțime de cuvinte ciudate, terminologia lui profesională e o junglă și numai el are maceta să facă lumină. Când privește în juru-i, el nu vede, ca noi, stejari și frasini, ci quercus robur și fraxinus angustifolia
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
cu Mark Zuckerberg plimbându-se cu pieptul înainte prin marea de jurnaliști echipați cu ochelari de realitate virtuală este grăitoare în acest sens. În alte domenii însă, mult mai importante, progresele sunt încă așteptate : în medicină, în explorarea spațiului, în ecologie, în educație, în energie. Adică în domeniile cu adevărat esențiale pentru umanitate. Robotizarea la scară largă, când se va întâmpla, nu trebuie privită ca un blestem, ci ca pe o oportunitate. Slujbe actuale se vor pierde, dar se vor crea
Atlas și om. Vizionarea acestor imagini are ceva răvășitor pentru orice ființă umană din carne și oase () [Corola-blog/BlogPost/338448_a_339777]
-
p.m. se fac cozi la casele de bilete precum cândva la ... stadioanele noastre. Un loc deosebit de pitoresc, mi s-a părut localitatea mennoniților, St. Jacobs , ai cărui locuitori au refuzat să folosească tehnică nouă poluantă și aflată în contradicție cu ecologia. Așa că, ei folosesc și acum tramvaie, trăsuri și atelaje trase de cai, îngrășăminte naturale, oferind în schimb produse naturiste la prețuri mult mai mari, pentru care vin clienți de la distanțe mari. De altfel, la intrarea în localitate dinspre Kitchener, mennoniții
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
2004-împreună cu ing.Dumitru Nicolae, primarul municipiului Galați Aspecte din viața lui Iorga,Alba Iulia, ediția a IX-a, 2005 Reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Academia Ecologică din România, Buletin științific nr.5, 2001 Prezent cu comunicări pe teme diverse (ecologie, umanism, istorie, morală, răspundere socială ș.a.) la toate Sesiunile Științifice anuale ale cadrelor didactice și studenților organizate din 2001 până în prezent la Universitatea Ecoplogică Dimitrie Cantemir Iași și Academia Ecologică din România, ca și în Buletinele Științifice editate cu acest
POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340880_a_342209]
-
Am dorit să scăpăm de această sâcâială și, credem noi, i-am mulțumit pe toți: nu suntem împotriva nimănui. 3. Revista SINGUR nu este numai o revistă literară. În paginile sale vor exista și articole referitoare la sănătatea omului, la ecologie, la modul comportamental adecvat omenirii pentru a nu se face de rușine în fața Universului și, implicit, în fața lui Dumnezeu. 4. Credem că arta, indiferent de varianta de exprimare, este primul pas pe drumul însănătoșirii spirituale a societății de azi - și
REVISTĂ DE CULTURĂ,CIVILIZAŢIE ŞI ATITUDINE MORALĂ de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342461_a_343790]
-
celor care nu pot iubi frumusețile naturii și își bat joc de ea. Am oprit mașina și am tras câteva cadre, mai fascinat acum de formele modelate pe sub arini și aluni, decât fusesem atunci când mi se păruse că înclinațiile spre ecologie ale Adinei erau de-a dreptul obositoare. Mi-am dat seama că eram aproape de Poșaga, lângă un fel de “izvorul minunilor”, din care iubita mea mă pusese cândva să beau în timp ce îmi puneam o dorință. Făcusem mare haz de ea
FOTOGRAFIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341611_a_342940]
-
în România și să răspândească vestea. În fiecare zi, din toamna lui 2011, am scris povești lungi și scurte despre România. Dacă m-ai întreba ce are de oferit România, acestea ar fi primele mele răspunsuri: umanitate, ospitalitate, prietenie, sustenabilitate, ecologie și valori tradiționale. Acestea sunt câteva dintre conceptele care ies în evidență. Apoi aș adăuga: Mâncare, mâncare gustoasă românească. Este nedescoperită încă, într-o lume în care mâncarea e pe val, a producțiilor uriașe de show-uri culinare TV, a
Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste () [Corola-blog/BlogPost/337766_a_339095]
-
și de introducerea culturii de trandafiri în zonă. Dan Cismaș, proprietarul fermei a preluat ideea și, împreună cu soția lui Tincuța a început să cultive trandafiri, primul pas din viitoarea ferme biodinamice. Inițiativa a fost finanțată prin Fundația pentru Cultură și Ecologie, prin proiectul intitulat „Copiii din Boiu”. Cea mai importantă cultură la Țopa este trandafirul care este în centrul preocupărilor fermei și care a asigurat cea mai mare parte din bani. „Din punctul meu de vedere trandafirul este simbolul dragostei - ține
Ferma biodinamică de la Ţopa [Corola-blog/BlogPost/100950_a_102242]
-
începe din dreptul inserției membrului anterior și se continuă cu un filament caudal lung. Coloritul este variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete mari negre în special în zona cozii. Degetele sunt extrem de lungi și subțiri. Biologie și ecologie Stă în apă între lunile martie - iunie; exemplare izolate pot fi întâlnite în apă pe tot parcursul anului. În iunie părăsește apa, trăind pe uscat, pe maluri și în porțiuni învecinate umede; ziua stă ascuns sub pietre, în găuri din
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
movements and home ranges relative to roads in Wisconsin. Wildl. Soc. Bull. 24: 71-76. Lungu, D., 2003. Aspecte referitoare la tipurile de comportament întâlnite la lup. Analele Universității Ștefan cel Mare Suceava, 5(2):133-141. Lungu D. 2011. Lupul - Aspecte de ecologie, etologie și vânătoare. Editura Silvică. Maanen et al., 2008. Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. Mandu, R., 2010. Trophic relationships between wolf and deer from the South of the Făgăraș
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. Mandu, R., 2010. Trophic relationships between wolf and deer from the South of the Făgăraș mountains (Argeș district, România). Romanian Journal of Biology-Zoology, 55(2):185-192. Martens, A., Ionescu, O. (2000). Ursul brun - biologie, ecologie și management, Haco Int. Mech, L.D. 1970. The wolf. The ecology and behavior of an endangered species. New York. Natural History Press. ISBN: 0816610266. Mech L.D., Nelson M.E. 1990. Non-family wolf (Canis lupus) packs. Canadian Field-Naturalist 104:482-483. Mech L.D., Boitani
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
Ursus arctos) density in the Romanian Carpathians. Ecol Evol . 2017;00:1-11. https://doi.org/10.1002/ece3.3177. Predoiu G., 2011. Aspecte privind biologia și bazele managementului râsului (Lynx lynx Linnaeus 1758) din România, Teză de Doctorat, Universitatea Transilvania Brașov. Promberger C., Ionescu O. 2000. Lupul - Biologie, ecologie și management. Romanian Wildlife Series. Haco Internațional, Brașov. Rastrelli G. 2016. Conflitto grandi carnivori (Canis lupus, Ursus arctos) e zootecnia nei Carpazi orientali, România. MSc. Thesis. Corso in Scienze e Gestione della Natura. Dipartimento di Scienze Biologiche, Geologiche e Ambientali
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
R., Tudor, M., Plaiasu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L. 2013a. Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys, 296: 35-57. Cogălniceanu D, Aioanei F, Bogdan M. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Ars Docendi Press. Bucharest. Cogalniceanu, D., 1997 - Practicum de ecologie a amfibienilor - Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, București, Universitatea București, 122 p. Cogălniceanu, D., Apostolescu, L., 1994 - Propuneri privind monitoringul populațiilor de amfibieni în RBDD. An. Științ. I.C.P.D.D., Tulcea, 3 (1) : 185-188. Cogălniceanu, D., Venczel, M., 1993 - Considerații
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]