971 matches
-
ecologiste și reacțiile teoriilor dominante la provocările ecologice globale sunt implicate în reconstruirea politicii mondiale (Eckersley 2004). Ecologismul internațional a apărut ca o forță politică semnificativă în multe țări începând din 1975. Multe dintre lucrările teoreticienilor ecologiști și practicile mișcărilor ecologiste conțin atât analize ale dinamicii politice globale, cât și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol urmărește să evidențieze acele idei ce caracterizează ecologismul internațional, care ar putea fi folosite la elaborarea unei poziții teoretice ecologiste în Relațiile Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și practicile mișcărilor ecologiste conțin atât analize ale dinamicii politice globale, cât și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol urmărește să evidențieze acele idei ce caracterizează ecologismul internațional, care ar putea fi folosite la elaborarea unei poziții teoretice ecologiste în Relațiile Internaționale, și argumentele susținute în literatura de specialitate. Poziția ecologismului internațional are, bineînțeles, trăsături comune cu alte teorii prezentate în această lucrare, pe care le voi sublinia în Concluzii. Însă capitolul se va concentra pe specificitatea poziției ecologiste
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologiste în Relațiile Internaționale, și argumentele susținute în literatura de specialitate. Poziția ecologismului internațional are, bineînțeles, trăsături comune cu alte teorii prezentate în această lucrare, pe care le voi sublinia în Concluzii. Însă capitolul se va concentra pe specificitatea poziției ecologiste. Capitolul este organizat în jurul unei discuții asupra a două corpusuri principale de literatură ce pot fi folosite pentru dezvoltarea unei poziții ecologiste în Relațiile Internaționale/politica globală. Este vorba de literatura ce tratează teoria politică ecologistă (de ex. Dobson 1990
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în această lucrare, pe care le voi sublinia în Concluzii. Însă capitolul se va concentra pe specificitatea poziției ecologiste. Capitolul este organizat în jurul unei discuții asupra a două corpusuri principale de literatură ce pot fi folosite pentru dezvoltarea unei poziții ecologiste în Relațiile Internaționale/politica globală. Este vorba de literatura ce tratează teoria politică ecologistă (de ex. Dobson 1990; Eckersley 1992) și de cea pe tema "ecologiei globale" (de ex. The Ecologist 1993; Sachs 1993a; Chatterjee și Finger 1994). În secțiunea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
concentra pe specificitatea poziției ecologiste. Capitolul este organizat în jurul unei discuții asupra a două corpusuri principale de literatură ce pot fi folosite pentru dezvoltarea unei poziții ecologiste în Relațiile Internaționale/politica globală. Este vorba de literatura ce tratează teoria politică ecologistă (de ex. Dobson 1990; Eckersley 1992) și de cea pe tema "ecologiei globale" (de ex. The Ecologist 1993; Sachs 1993a; Chatterjee și Finger 1994). În secțiunea introductivă, voi trasa argumentele generale pe care le aduc acești autori. Capitolul va extrage
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
globale" (de ex. The Ecologist 1993; Sachs 1993a; Chatterjee și Finger 1994). În secțiunea introductivă, voi trasa argumentele generale pe care le aduc acești autori. Capitolul va extrage apoi din ambele perspective temele care ne vor ajuta la construirea poziției ecologiste în Relațiile Internaționale. Voi face acest lucru prin ceea ce susțin eu că sunt trăsăturile cheie ale politicii ecologiste etica ecocentrică, limitarea dezvoltării și descentralizarea puterii. Împreună, aceste abordări ne dau o explicație a fenomenului de distrugere a naturii de către societățile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
generale pe care le aduc acești autori. Capitolul va extrage apoi din ambele perspective temele care ne vor ajuta la construirea poziției ecologiste în Relațiile Internaționale. Voi face acest lucru prin ceea ce susțin eu că sunt trăsăturile cheie ale politicii ecologiste etica ecocentrică, limitarea dezvoltării și descentralizarea puterii. Împreună, aceste abordări ne dau o explicație a fenomenului de distrugere a naturii de către societățile umane, și creează o bază normativă pentru a împiedica această distrugere și pentru a crea societăți sustenabile. Trebuie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nevoia de transformare politică la scară globală, mai degrabă decât pe strategii instituționale. Din această cauză, nu vom discuta în acest capitol literatura asociată curentului principal din literatura Relațiilor Internaționale, consacrată problemelor mediului. După ce am stabilit această particularitate a poziției ecologiste asupra politicii globale, vom discuta în continuarea acestui capitol despre redeschiderea recentă a dezbaterii dintre adepții ecologismului și curentul principal din Relațiile Internaționale, și vom explora posibilitatea de a folosi tendințele politice actuale în "ecologia politică globală". Aceasta implică, într-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tendințele politice actuale în "ecologia politică globală". Aceasta implică, într-o anumită măsură, punerea sub semnul întrebării a dihotomiei subliniate mai sus și permite dezbateri mai fructuoase între ecologism, teoriile convenționale ale Relațiilor Internaționale și practicile politicii globale. Teoria politică ecologistă Există în momentul de față o literatură vastă care tratează teoria politică ecologistă, și care constituie o bază importantă pentru ideile ecologiștilor asupra relațiilor internaționale. Eckersley (1992) sugerează că ecocentrismul ar fi trăsătura definitorie ecocentrismul este caracterizat de respingerea viziunii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
punerea sub semnul întrebării a dihotomiei subliniate mai sus și permite dezbateri mai fructuoase între ecologism, teoriile convenționale ale Relațiilor Internaționale și practicile politicii globale. Teoria politică ecologistă Există în momentul de față o literatură vastă care tratează teoria politică ecologistă, și care constituie o bază importantă pentru ideile ecologiștilor asupra relațiilor internaționale. Eckersley (1992) sugerează că ecocentrismul ar fi trăsătura definitorie ecocentrismul este caracterizat de respingerea viziunii antropocentrice a lumii, care atribuie valoare morală numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este importantă. Mi se pare că reducerea poziției ecologiștilor la o atitudine etică asupra naturii non-umane, fără a aduce un set de argumente care să explice de ce mediul este distrus de oameni, ar însemna să pierdem mult din esența convingerilor ecologiste. Ceea ce ar fi și foarte neclar din punct de vedere politic, după cum voi arăta mai departe. Mai mult, eu aș spune că mai poate fi identificat un al treilea punct în programul ecologist, și anume descentralizarea. Se discută în prezent
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
însemna să pierdem mult din esența convingerilor ecologiste. Ceea ce ar fi și foarte neclar din punct de vedere politic, după cum voi arăta mai departe. Mai mult, eu aș spune că mai poate fi identificat un al treilea punct în programul ecologist, și anume descentralizarea. Se discută în prezent dacă acest punct este unul esențial și necesar în politica ecologistă, și de asemenea dacă este derivat din argumentele privitoare la etica ecocentrică și limitarea creșterii, sau poate fi privit ca un principiu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politic, după cum voi arăta mai departe. Mai mult, eu aș spune că mai poate fi identificat un al treilea punct în programul ecologist, și anume descentralizarea. Se discută în prezent dacă acest punct este unul esențial și necesar în politica ecologistă, și de asemenea dacă este derivat din argumentele privitoare la etica ecocentrică și limitarea creșterii, sau poate fi privit ca un principiu ecologist de sine stătător (Dobson 1990; Goodin 1992; Helleiner 2000). Nu îmi propun să răspund în mod direct
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și anume descentralizarea. Se discută în prezent dacă acest punct este unul esențial și necesar în politica ecologistă, și de asemenea dacă este derivat din argumentele privitoare la etica ecocentrică și limitarea creșterii, sau poate fi privit ca un principiu ecologist de sine stătător (Dobson 1990; Goodin 1992; Helleiner 2000). Nu îmi propun să răspund în mod direct la a doua parte a dezbaterii, dar voi încerca să demonstrez, contrazicându-i pe Goodin și pe Eckersley, că descentralizarea este un punct
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Dobson 1990; Goodin 1992; Helleiner 2000). Nu îmi propun să răspund în mod direct la a doua parte a dezbaterii, dar voi încerca să demonstrez, contrazicându-i pe Goodin și pe Eckersley, că descentralizarea este un punct esențial în politica ecologistă. Acestui subiect merită să-i fie acordat mai mult spațiu tocmai datorită implicațiilor pe care le are în Relațiile Internaționale. Ecologie globală La începutul anilor 1990 au început să apară lucrări ce dezvoltau principiile de bază ale ecologismului amintite mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
are în Relațiile Internaționale. Ecologie globală La începutul anilor 1990 au început să apară lucrări ce dezvoltau principiile de bază ale ecologismului amintite mai sus, și în care analiza situației actuale pornește de la aceste principii. Cu alte cuvinte, teoria politică ecologistă asigură o bază normativă pentru viziunile ecologiștilor asupra politicii mondiale, iar "ecologia globală" îi oferă o bază explicativă. Acest corpus științific poate fi asociat mai ales cu Wolfgang Sachs, Pratap Chatterjee și Matthias Finger, Vandana Shiva și reviste ca The
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asigură o bază normativă pentru viziunile ecologiștilor asupra politicii mondiale, iar "ecologia globală" îi oferă o bază explicativă. Acest corpus științific poate fi asociat mai ales cu Wolfgang Sachs, Pratap Chatterjee și Matthias Finger, Vandana Shiva și reviste ca The Ecologist și Third World Resurgence. El tratează două teme centrale dezvoltarea ca principală cauză a problemelor de mediu, și protejarea și revendicarea "bunurilor comune" ca punct central în viziunea ecologiștilor. Multe dintre aceste idei au apărut din criticile Conferinței ONU pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politice radicale pentru a rezolva aceste probleme. Analiza relevă că nu este posibilă o simplă adaptare a instituțiilor sociale existente pentru a face față problemelor ecologice este necesară crearea unora noi. Este vizibilă aici căutarea unei descendențe intelectuale din autorii ecologiști de la începutul anilor 1970, cum ar fi Schumacher. Ecocentrismul Un principiu de bază al ecologismului internațional este respingerea eticii antropocentrice în favoarea unei abordări ecocentrice. În viziunea lui Eckersley, ecocentrismul prezintă câteva trăsături esențiale. Din punct de vedere empiric, el implică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În sfârșit, eco-centrismul adoptă o perspectivă holistă mai degrabă decât una atomistă adică valorizează populațiile, speciile, ecosistemele și ecosfera ca întreg, dar și organismele individuale (1992: 46). Mulți contestă atât faptul că ecocentrismul ar fi o componentă necesară a ideologiei ecologiste, cât și ideea că el ar putea constitui o bază adecvată și dezirabilă pentru o teorie politică. Dintr-o perspectivă normativă, de exemplu, Barry (1999) și Hayward (1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică de obieci ecologiștii ar trebui conceput fie ca discriminare în funcție de specie (discriminare arbitrară și nejustificată sau opresiune împotriva unor organisme în funcție de specie) sau șovinism uman (încercarea de a preciza criterii relevante de judecată etică ce ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar putea duce și la respectarea celorlalte specii (Hayward 1998:46-9). Totuși, în ciuda detaliilor argumentelor lor, Hayward și Barry sunt amândoi de acord că o perspectivă radicală asupra relațiilor dintre oameni și restul "naturii" reprezintă o latură fundamentală a teoriei ecologiste. Limitele creșterii, post-dezvoltarea O a doua platformă a poziției ecologiștilor este credința că există limite ale creșterii societăților umane. Deși ideea are o istorie lungă, impulsul imediat care a generat argumente privind limitarea creșterii a venit din partea unei cărți influente
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fapt, practicile durabile. Dezvoltarea transferă controlul asupra resurselor dinspre cei care trăiesc sustenabil înspre cei care organizează producția de mărfuri; împuternicește experți care au cunoștințe bazate pe rațiune instrumentală; sporește inegalitatea care produce conflicte sociale, și așa mai departe. Respingerea ecologistă a sistemului de state O chestiune centrală pentru analiza noastră este poziția ecologiștilor cu privire la ordinea mondială. Deși unele argumente ambientaliste privind reforma instituțională au legături clare cu alte tradiții, ceea ce susțin eu este varianta cea mai plauzibilă și mai reprezentativă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că este necesar să se restructureze în politica globală. Acesta este cel de-al treilea pilon al ecologismului internațional descentralizarea. Totuși, rămâne de stabilit dacă acesta este un principiu esențial al ecologismului politic, după cum vom evidenția în continuare. Implicațiile argumentelor ecologiste asupra structurilor politice globale sunt considerabile. O'Riordan (1981) prezintă o tipologie utilă a pozițiilor care reies din perspectiva de tip "limitele creșterii" asupra sustenabilității, pe care o adoptă ecologiștii (1981: 303-7; Dobson 1990:82-3). În primul rând, statul-națiune este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dispensabil din punctul de vedere al ecologiștilor, ci chiar indezirabil. Oricum, fie că se aderă sau nu la interpretarea anarhistă, impulsul descentralizării este cea mai importantă temă adusă de ecologism în Relațiile Internaționale. Unul dintre cele mai cunoscute sloganuri politice ecologiste este "gândește global, acționează local". Pe lângă calitățile retorice, sloganul este un derivat al celor două principii de mai sus. În timp ce problemele ecologice, sociale și economice globale funcționează la scară globală, se pot găsi soluții numai dărâmând structurile de putere globale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pot găsi soluții numai dărâmând structurile de putere globale care le-au generat, prin acțiuni locale și crearea unor comunități politice la scară mică și a unor economii autosuficiente. Unul dintre cele mai pertinente argumente în favoarea descentralizării din cadrul teoriilor politice ecologiste este susținut de John Dryzek în Rational Ecology (1987). Dryzek rezumă astfel: avantajele descentralizării; comunitățile mici sunt mai responsabile în ceea ce privește protecția mediului din imediata lor apropiere, pentru că depind în mai mare măsură de serviciile bazate pe mediu (1987, Capitolul 16
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]